Arhive categorii: Fobii

Articole despre Fobii și Frici

frica_de_caini
Redactat de Mihaela

Cum să depășești frica de câini:

Ghid complet pentru fobia și teama de câini 

 

Frica de Câini – Ce Este, Simptome și Cauze

Când vine vorba de frica de câini, este important să înțelegi ce este și cum se manifestă. Frica de câini este o reacție emoțională puternică și negativă la prezența câinilor.

iconBooking
Suferi de Cinofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Persoanele care se confruntă cu această frică pot avea simptome precum anxietate, palpitații, transpirație excesivă, tremur și o dorință puternică de a evita interacțiunea cu câinii.

Această frică poate fi declanșată de diferite situații, cum ar fi o întâlnire nedorită cu un câine în timpul copilăriei sau o experiență traumatizantă cu acesta. Uneori, frica de câini poate fi cauzată și de stima de sine scăzută sau de lipsa de încredere în propriile abilități.

Este important să înțelegem că frica de câini este o fobie reală și că nu trebuie să ne simțim jenați sau să ne ascundem această frică. Aceasta poate fi depășită prin învățarea unor tehnici adecvate de gestionare a anxietății și a stresului, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și exercițiile de expunere și desensibilizare.

Este, de asemenea, important să înțelegem comportamentul câinilor pentru a ne simți confortabil în prezența lor. Câinii pot comunica prin mișcări ale cozii, poziția urechilor și a gurii și trebuie să învățăm să interpretăm aceste semnale pentru a evita situațiile care ar putea fi periculoase.

Definiția fricii de câini

Poate fi descrisă ca o reacție emoțională negativă și puternică la prezența câinilor. Frica de câini poate afecta atât copiii cât și adulții și poate fi experimentată în diferite grade de intensitate.

Frica de câini nu trebuie confundată cu o simplă neplăcere sau o preferință personală. Vorbim despre o fobie reală, care poate fi tratată prin terapie și tehnici adecvate de gestionare a anxietății și a stresului.

Înțelegerea cauzelor și simptomelor acestei fobii poate ajuta la depășirea ei și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor care o experimentează.

Deși este important să înțelegem și să respectăm frica de câini a celorlalți, este, de asemenea, important să învățăm cum să ne comportăm în prezența câinilor.

Câinii pot fi animale de companie minunate și înțelegerea comportamentului lor poate ajuta la prevenirea situațiilor periculoase și la crearea unui mediu sigur pentru toți cei implicați.

frica_de_caini

Simptomele fobiei de câini

Simptomele fobiei de câini pot fi diverse și se pot manifesta diferit de la o persoană la alta. Este important să recunoaștem aceste semne și simptome pentru a putea să ne dăm seama dacă noi sau cineva apropiat nouă suferă de aceasta.

Printre cele mai comune se numără:

  • anxietatea
  • frica intensă și irațională
  • respirația accelerată
  • palpitațiile
  • transpirația excesivă
  • tremurul

De asemenea, persoanele care suferă de această fobie pot dezvolta o senzație de sufocare, o senzație de leșin și pot chiar să aibă un atac de panică în prezența câinilor.

Pe lângă simptomele fizice, fobia de câini se poate manifesta și prin comportamente evitante. Persoanele care suferă de această fobie pot evita cu orice preț locurile în care ar putea întâlni câini, pot evita să meargă în parc sau să își plimbe copiii prin locurile în care ar putea întâlni câini.

În cazuri extreme, acești oameni pot refuza să iasă din casă fără un însoțitor sau pot evita să se apropie de oameni care dețin câini.

Este important să fim conștienți că acestea pot fi foarte deranjante și pot afecta viața de zi cu zi a persoanelor care suferă de această fobie. De aceea, este important să recunoaștem semnele și simptomele fobiei de câini și să încurajăm pe cei dragi să caute ajutorul de specialitate.

 

🤔 Ce știi despre frica de câini? Află în chestionarul de mai jos!

Cauzele fricii de câini

Cauzele fricii de câini pot fi diverse și complexe, iar înțelegerea lor poate ajuta la tratarea acestei fobii.

În multe cazuri, această temere este generată de o frică anterioară, cauzată de o experiență traumatizantă precum o mușcătură de câine sau un atac neașteptat. Această experiență poate duce la o frică intensă și persistentă față de câini.

În alte cazuri, frica de câini poate fi o reacție la cultura sau mediul social în care o persoană a crescut. De exemplu, în anumite culturi, câinii sunt considerați periculoși sau nedoriți și acest lucru poate duce la o frică generalizată față de ei.

De asemenea, frica de câini poate fi învățată și prin observare. Dacă o persoană a crescut într-un mediu în care părinții sau alți membri ai familiei au manifestat o frică sau o evitare a câinilor, acest comportament poate fi transmis și către copil.

În acest caz, persoana poate ajunge să aibă o frică irațională față de câini, fără a avea o experiență directă cu aceștia.

Indiferent de cauza specifică, este important să înțelegem că frica de câini poate fi tratată cu succes și că există opțiuni disponibile pentru a ajuta persoanele să depășească această fobie.

Terapia comportamentală, terapia prin expunere sau terapia cognitiv-comportamentală sunt câteva dintre opțiunile disponibile pentru a trata această fobie.

Diferența dintre frică și fobie

Diferența dintre frică și fobie este importantă pentru a înțelege natura fricii de câini și cum o putem trata.

Frica este o emoție normală și comună, experimentată de toți oamenii, care apare în situații în care simțim că suntem în pericol sau amenințați. Este un răspuns natural la stimuli care ne pot răni sau face rău. Frica poate fi utilă, deoarece ne ajută să fim vigilenți și să ne protejăm.

Frica de câini este o reacție normală la un câine care pare amenințător sau agresiv. Frica de câini poate apărea la oricine, indiferent de vârstă sau experiență. În general, frica de câini poate fi tratată prin expunerea graduală la câini și prin învățarea de tehnici de gestionare a anxietății.

frica_de_caini

Pe de altă parte, fobia este o frică exagerată, nejustificată și persistentă față de un anumit lucru, situație sau obiect. O persoană cu fobie poate evita cu orice preț situațiile sau obiectele care îi provoacă frică, ceea ce poate avea un impact negativ asupra vieții sale. Fobia este o afecțiune medicală și trebuie tratată ca atare.

Fobia de câini, sau cinofobia, este o frică exagerată și irațională față de câini care poate interfera cu viața de zi cu zi. Persoanele cu fobie de câini pot evita cu orice preț câinii și pot avea reacții de anxietate severe în prezența lor. Fobia de câini poate fi tratată prin terapie cognitiv-comportamentală sau alte forme de psihoterapie.

În general, diferența dintre frică și fobie constă în intensitatea, durata și impactul pe care îl au asupra vieții noastre. Frica este o emoție normală și comună, iar fobia este o afecțiune medicală care necesită tratament specializat.

Este important să recunoaștem diferența dintre cele două și să căutăm ajutor dacă simțim că frica noastră depășește limita normală și ne afectează viața de zi cu zi.

 

Poate Această Frică Afecta Viața Personală?

Frica de câini poate avea un impact semnificativ asupra vieții tale și poate limita capacitatea ta de a te bucura de activități care implică animalele de companie sau de a te bucura de libertatea de a merge în locuri publice în care câinii sunt prezenți.

O ușoară frică poate fi mai ușor de gestionat și poate fi evitată în mod eficient, în vreme ce o fobie de câini poate avea consecințe semnificative asupra vieții tale, ducând la evitarea locurilor în care sunt prezenți câini. Acest tip de evitare poate fi dăunător și poate contribui la izolarea socială și chiar la depresie.

Cum afectează fobia de câini viața ta de zi cu zi?

Fobia de câini poate afecta foarte mult viața ta de zi cu zi. Acest lucru poate deveni destul de deranjant în timp și poate duce la o calitate scăzută a vieții.

Dacă ai această fobie, ai putea fi limitat în ceea ce privește activitățile sociale și chiar în ceea ce privește deplasarea la locul de muncă sau în alte locuri publice.

De exemplu, este posibil să eviți parcurile sau orice alt loc public în care ar putea fi prezenți câini. De asemenea, poate fi destul de dificil să ieși cu prietenii tăi care au câini sau să vizitezi locuințele lor. Acest lucru poate duce la izolarea socială și la sentimente de singurătate și tristețe.

Pe de altă parte, fobia de câini poate duce și la probleme de sănătate mentale. În cazul în care această fobie te afectează foarte mult, poate fi dificil să te concentrezi la locul de muncă sau în alte activități zilnice. 

Frica de câini poate afecta și viața ta emoțională. Aceasta poate duce la sentimente de anxietate, depresie și stres. În plus, poate afecta și relațiile tale cu ceilalți oameni, inclusiv cu familia și prietenii tăi. În cazul în care ai o fobie de câini, este posibil să nu poți participa la anumite evenimente sociale sau să te simți incomod în prezența persoanelor care dețin câini.

Cum afectează fobia de câini relațiile tale cu ceilalți?

Fobia de câini poate afecta relațiile tale cu alții în mai multe moduri. Aceasta poate face ca persoanele din jur să te perceapă ca retras sau respingător, deoarece eviți interacțiunea cu câinii și astfel, poate fi dificil să te integrezi în situațiile sociale în care aceștia sunt prezenți.

În plus, această fobie poate afecta negativ relațiile tale cu prietenii și familia, deoarece poate împiedica planificarea activităților care implică câini, cum ar fi o plimbare în parc sau o petrecere la care unul dintre invitați aduce un câine de companie. Poate fi dificil să-ți faci noi prieteni și să păstrezi relațiile actuale dacă acestea implică interacțiunea cu câini, în special dacă aceștia fac parte din viața lor de zi cu zi.

De asemenea, fobia de câini poate afecta negativ și relația ta cu partenerul de viață. Aceasta poate cauza stres și tensiune în relație, deoarece partenerul poate simți că nu îl poți înțelege sau că nu ești dispus să depui efortul necesar să scapi de fobie.

Este important să știi că există soluții pentru această problemă și că poți căuta ajutor profesional pentru a depăși fobia de câini și a îmbunătăți relațiile tale cu cei din jurul tău. Psihoterapia și terapia prin expunere sunt două opțiuni eficiente pentru tratarea fobiei de câini și pot ajuta la reducerea simptomelor și la creșterea încrederii în sine.

frica_de_caini

Cum afectează fobia de câini sănătatea ta mintală?

Această fobie poate duce la anxietate și depresie, iar simptomele sale pot fi devastatoare. De exemplu, poți simți frică intensă și neliniște chiar și la gândul de a fi în preajma unui câine sau la vederea unui câine la distanță.

iconBooking
Suferi de Cinofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Această anxietate și frică pot deveni atât de puternice încât îți pot afecta capacitatea de a te bucura de activități care altfel ar trebui să fie plăcute. De asemenea, îți poate afecta relațiile cu cei din jur, făcându-te să eviți să ieși sau să petreci cu prietenii sau familia.

Simptomele fobiei de câini pot varia de la o persoană la alta și pot include transpirație excesivă, tremur, paloare, bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, greață și o senzație de leșin. Acestea pot apărea înainte sau în timpul expunerii la câini și pot fi atât de severe încât să te împiedice să funcționezi normal.

În plus, frica de câini poate duce la un nivel ridicat de stres și tensiune constantă, ceea ce poate afecta capacitatea ta de a dormi, de a-ți concentra sau de a-ți îndeplini sarcinile zilnice. Acest nivel crescut de stres poate duce, în cele din urmă, la un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni mintale, cum ar fi depresia și anxietatea.

Este important să-ți dai seama că fobia de câini poate fi tratată și că există deja alte persoane ca tine, care caută un tratament disponibil. Terapia cognitiv-comportamentală și expunerea progresivă sunt tehnici eficiente care pot ajuta la reducerea simptomelor și la dezvoltarea abilităților necesare pentru a face față fricii de câini.

Depășește Fobia de Câini – Tratament pentru Anxietate

Dacă fobia de câini îți afectează viața de zi cu zi sau relațiile cu cei din jurul tău, este important să știi că există o serie de strategii care te pot ajuta să depășești această fobie și să te simți mai încrezător în prezența animalului.

 

Învață mai multe despre câini

O abordare eficientă pentru a depăși frica de câini este să înveți mai multe despre aceștia. Cunoașterea detaliată a comportamentului câinilor poate fi utilă pentru a-ți înțelege frica și pentru a o controla.

De asemenea, îți poate oferi informații despre semnele comportamentale ale câinilor și despre modul în care aceștia comunică, astfel încât să poți evita situațiile care pot provoca anxietate.

 

Caută ajutor profesional

Un psihoterapeut sau un consilier specializat în fobii poate fi de ajutor în depășirea fricii de câini. Aceștia îți pot oferi o gamă largă de tehnici și strategii pentru a face față fobiei, precum și un spațiu sigur pentru a explora și a discuta emoțiile tale legate de cinofobie.

 

Participă la cursuri de socializare cu câini

Cursurile de socializare cu câini pot fi o modalitate excelentă de a-ți depăși frica de aceștia. Aceste cursuri îți permit să interacționezi cu câini bine instruiți și să înveți cum să comunici cu aceștia într-un mod pozitiv și în siguranță. De asemenea, aceste cursuri te pot ajuta să-ți înțelegi mai bine frica și să-ți controlezi reacțiile.

frica_de_caini

Exersează tehnici de relaxare

Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația, pot fi utile pentru a-ți calma anxietatea și pentru a te ajuta să-ți controlezi frica de câini. Încearcă să exersezi aceste tehnici înainte de a intra în contact cu un câine sau când simți că anxietatea începe să crească.

 

Lucrează la încrederea în sine

Frica de câini poate fi legată de lipsa încrederii în sine. Este important să îți construiești încrederea în abilitățile tale de a face față situațiilor care îți provoacă anxietate. Încearcă să-ți setezi obiective mici, cum ar fi să te apropii de un câine la o distanță sigură, și să te concentrezi asupra reușitei tale în atingerea acestor obiective.

 

Exersează expunerea progresivă

Expunerea progresivă este o tehnică utilizată pentru a ajuta persoanele cu fobii să facă față temerilor lor treptat. Aceasta implică expunerea persoanei treptat la obiectul sau situația care provoacă frica, cu ajutorul unui terapeut.

 

Înțelegerea comportamentului câinilor

Înțelegerea comportamentului câinilor este crucială în abordarea fricii de aceștia. Cunoașterea modului în care câinii comunică, interacționează cu oamenii și se comportă în diferite situații poate ajuta la evitarea comportamentelor periculoase și la creșterea încrederii în prezența acestor animale.

 

Învățarea comunicării adecvate cu câinii

Primul aspect important în comunicarea adecvată cu câinii este înțelegerea comportamentului lor nonverbal. Câinii comunică în principal prin limbajul corpului, prin mișcările urechilor, coadă, postură și expresia facială.

De exemplu, dacă un câine își lasă urechile pe spate, coada între picioare și se retrage, acesta arată că se simte amenințat sau speriat. În schimb, dacă un câine își ține urechile drepte, coada ridicată și se apropie de tine cu o atitudine relaxată, acesta arată că se simte confortabil și deschis.

De asemenea, este important să înțelegi modul în care câinii se comportă în diferite situații. De exemplu, un câine poate fi jucăuș și prietenos în timp ce alergă în jurul tău, dar poate deveni defensiv sau periculos dacă simte o amenințare.

În plus, câinii au nevoi diferite în funcție de rasă, vârstă și personalitate, ceea ce înseamnă că unii câini pot fi mai activi și mai jucăuși, iar alții pot fi mai liniștiți și mai rezervați. Unii câini pot fi mai prietenoși și mai ușor de comunicat cu ei, alții pot fi mai timizi sau agresivi.

Înțelegerea comportamentului câinilor poate ajuta la evitarea comportamentelor potențial periculoase în jurul lor. De exemplu, dacă un câine are o poziție defensivă sau arată semne de agresivitate, este important să îi oferi spațiu și să nu îl provoci.

Este important să înțelegi cum să te porți în prezența câinilor, astfel încât să nu le cauzezi stres sau anxietate. Acest lucru poate include evitarea contactului vizual direct, evitarea mișcărilor bruste și a zgomotelor puternice și respectarea spațiului personal al câinilor.

 

Tehnici de gestionare a anxietății și a stresului

Anxietatea și stresul pot fi declanșate de mai multe situații, inclusiv de frica intensă sau fobia de câini. Dacă te confrunți cu aceste nereguli, există tehnici de gestionare a anxietății și a stresului pe care le poți folosi pentru a te ajuta să faci față situațiilor care îți provoacă aceste sentimente.

✔️ Una dintre cele mai eficiente tehnici este meditația. Această tehnică presupune concentrarea atenției asupra respirației și eliminarea gândurilor care îți distrag atenția. Meditația te ajută să-ți calmezi mintea și să-ți reduci nivelul de stres și anxietate. Începe cu câteva minute pe zi și încearcă să crești timpul de meditație pe măsură ce devii mai confortabil cu practica.

✔️ O altă metodă care poate fi utilă este tehnica de respirație profundă. Această tehnică implică respirația lentă și profundă, care ajută la relaxarea mușchilor și a minții. Încearcă să inspiri lent și profund, ținând aerul câteva secunde și apoi expiră încet.

✔️ Exercițiile fizice sunt și ele utile în gestionarea anxietății și a stresului. Activitatea fizică eliberează endorfine, care îți pot îmbunătăți starea de spirit și reduc nivelul de stres și anxietate. Poți încerca să faci plimbări zilnice, jogging, yoga sau orice alt tip de activitate fizică care îți place.

✔️ Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o altă opțiune pentru persoanele care se confruntă cu anxietatea și stresul. Această terapie se concentrează pe schimbarea gândurilor și comportamentelor negative, ajutându-te să găsești modalități mai eficiente de a face față situațiilor care îți provoacă anxietate și stres.

 

În plus, există și alte tehnici care pot fi utile în gestionarea anxietății și a stresului, cum ar fi vizualizarea ghidată, aromaterapia sau masajul. Este important să găsești o tehnică care funcționează pentru tine și să încerci să o incluzi în rutina ta zilnică.

 

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) pentru depășirea fobiei de câini

În cadrul terapiei cognitiv-comportamentale (TCC), pacienții care suferă de frica de câini pot învăța să-și schimbe gândurile și comportamentele legate de această temere, ceea ce poate duce la depășirea fricii și la o mai bună gestionare a anxietății.

O parte importantă a TCC este identificarea și schimbarea gândurilor negative sau iraționale legate de câini. Aceste gânduri pot include convingerea că toți câinii sunt periculoși sau că va urma întotdeauna un atac dacă cineva se apropie de un câine.

Terapeutul ajută pacientul să identifice aceste gânduri și să le analizeze pentru a le schimba în gânduri mai pozitive și realiste. De exemplu, pacientul poate învăța să recunoască faptul că majoritatea câinilor sunt prietenoși și că riscul unui atac este mic.

O altă parte importantă a TCC este expunerea graduală la câini. Pacienții încep prin a fi expuși la câini într-un mediu sigur și controlat, precum o fotografie sau o jucărie în formă de câine. După ce devin confortabili cu această expunere, ei își măresc gradul de expunere, începând cu câini reali, dar feriți, și așa mai departe, până când pacientul poate interacționa cu un câine fără nicio anxietate.

Terapeutul poate folosi și alte tehnici, cum ar fi relaxarea musculară progresivă sau respirația controlată, pentru a ajuta pacientul să gestioneze anxietatea asociată cu expunerea la câini.

TCC este un proces care necesită implicare activă din partea pacientului. Terapia poate dura câteva luni sau chiar ani, iar pacienții trebuie să fie deschiși și motivați să lucreze la depășirea fricii lor intense sau fobiei de câini.

Exerciții de expunere și desensibilizare

Exercițiile de expunere sunt folosite pentru a ajuta o persoană să se obișnuiască cu o situație care o sperie sau o face să se simtă anxioasă. În cazul fricii/fobiei de câini, exercițiile de expunere pot implica expunerea treptată la stimuli, cum ar fi sunetul lătratului sau vederea unui câine de la distanță. Scopul este de a obține un nivel crescut de confort și încredere în prezența câinilor.

frica_de_caini

Desensibilizarea este o tehnică similară care implică expunerea treptată la stimulii care provoacă anxietate. Cu toate acestea, diferența dintre cele două este că în desensibilizare, stimuli sunt prezentati într-un mod controlat și relaxant pentru persoana care urmează să depășească frica.

De exemplu, dacă cineva este anxios în prezența câinilor, începutul desensibilizării ar putea fi privitul unor imagini cu câini sau audiția unor sunete de lătrat într-un mediu sigur și controlat.

Exercițiile de expunere și desensibilizarea pot fi utilizate singure sau împreună, în funcție de nevoile și preferințele individuale ale fiecărei persoane.

 

Există multe tehnici și abordări diferite pentru aceste exerciții, dar unele dintre cele mai comune includ:

  1. Expunerea într-un mediu controlat – Aceasta poate fi o metodă eficientă de a ajuta o persoană să se simtă mai confortabilă în prezența câinilor. Mediu controlat poate însemna o locație privată sau un spațiu îngrădit, unde câinii sunt menținuți în siguranță și sub supraveghere.
  2. Expunerea treptată – Această metodă implică expunerea treptată la stimuli, începând cu câinii cei mai puțin anxioși și avansând spre cei mai încrezători. Această abordare poate ajuta la construirea încrederii și poate preveni supraexpunerea, care poate fi copleșitoare.
  3. Utilizarea tehnicilor de relaxare – Aceasta poate include tehnici de respirație sau meditație, care pot ajuta la reducerea anxietății în timpul exercițiilor de expunere și desensibilizare.
  4. Repetarea – Exercițiile de expunere și desensibilizare necesită răbdare, dar repetarea poate ajuta la consolidarea progresului. Repetarea poate fi necesară pentru a ajuta o persoană să-și depășească această teamă de câini în totalitate.
  5. Supervizarea unui specialist – În cazul în care suferiți de o frică puternică de câini, poate fi util să căutați ajutorul unui specialist în terapie comportamentală cognitivă sau a unui specialist în probleme legate de câini. Supervizarea lor poate fi deosebit de utilă în cazul în care încercați să depășiți frica de câini prin intermediul tehnicilor de expunere și desensibilizare.

 

Cum să Previi Apariția Fricii de Câini

Prevenirea apariției fricii de câini este mult mai eficientă decât tratarea acestei frici după ce a apărut. Există o serie de metode și strategii pe care le poti folosi pentru a preveni apariția acestei frici.

1. Începe prin a expune treptat copiii la câini de la o vârstă fragedă, astfel încât să se familiarizeze cu aceștia încă de la început.

2. Asigură-te că interacțiunea dintre copii și câine se face întotdeauna sub supravegherea unui adult responsabil, care poate preveni orice situație ce poate fi periculoasă.

3. Învață copiii să înțeleagă semnele de avertizare ale câinilor și cum să se poarte cu aceștia, astfel încât să poată evita situațiile potențial periculoase.

În cuvintele celebrului antrenor de câini Cesar Millan, “Câinii sunt îngeri cu blană. Ei ne oferă iubire necondiționată, răbdare și înțelegere. Dacă noi, ca persoane, avem aceste calități, atunci vom fi cu siguranță cei mai buni prieteni ai lor.”

Cum să educi copiii despre interacțiunea cu câinii

Interacțiunea copiilor cu câinii poate fi o experiență minunată și educativă, însă, pentru a evita incidentele nedorite, este important să învățăm cum să educăm copiii despre comportamentul și interacțiunea cu animalele de companie.

frica_de_caini

În cele ce urmează, îți voi oferi câteva sfaturi și sugestii pentru a educa copiii despre interacțiunea cu câinii.

  • Învață copiii să respecte spațiul personal al câinilor – este important să explicăm copiilor nevoia câinilor de a avea spațiu personal și că trebuie să respecte acest lucru. Copiii trebuie să înțeleagă că nu toți câinii sunt la fel și că unii câini pot fi mai sensibili la atingeri sau la prezența copiilor decât alții. Învață-i să nu se apropie prea mult de un câine necunoscut și să nu-l strângă prea tare, să nu-l tragă de urechi sau de coadă, să nu se agite în jurul lui.

 

  • Învață-i să citească limbajul corpului câinilor – Învață copiii să observe semnalele de avertizare ale câinilor și să le respecte. Dacă un câine își arată dinții, își apleacă urechile sau își arcuiește spatele, înseamnă că se simte amenințat și trebuie lăsat în pace. Copiii trebuie să înțeleagă că nu toți câinii vor să fie mângâiați sau să se joace și că trebuie să le respecte decizia.

 

  • Învață-i să fie responsabili – Învață copiii să fie responsabili cu câinii și să îi trateze cu respect. Învață-i să nu se joace prea dur cu câinii, să nu îi alerge sau să îi sperie. În plus, copiii trebuie să învețe că animalele de companie necesită îngrijire și atenție, precum hrănirea regulată și igiena.

 

  • Învață-i să ceară permisiunea proprietarilor când se apropie de câini – Învață copiii să ceară permisiunea proprietarilor înainte de a se apropia de câini necunoscuți și să nu se apropie niciodată de un câine închis într-un spațiu mic sau legat.

 

  • Învață-i să evite să ia hrana sau jucăriile câinilor – Copiii trebuie să învețe să nu ia hrana sau jucăriile câinilor fără permisiunea proprietarilor și să nu întrerupă niciodată câinii în timpul mesei sau jocului.

Cum să eviți situațiile care ar putea provoca frica de câini

Pentru a evita situațiile care ar putea provoca frica sau fobia de câini, există mai multe strategii și metode care pot fi puse în practică.

Evitarea expunerii: Dacă ești conștient că există câini într-o anumită zonă, ai putea încerca să ocolești acea zonă sau să îți schimbi traseul de mers. Evitarea expunerii poate fi o strategie temporară, dar nu este ideală pe termen lung, deoarece te poate împiedica să te descurci în situații similare în viitor.

Învață să citești semnele câinilor: O cunoaștere mai profundă a comportamentului și limbajului corporal al câinilor îți poate oferi o idee mai bună despre intențiile lor și poate ajuta la prevenirea oricăror incidente neplăcute. Învață să observi semnele de avertizare, cum ar fi ridicarea urechilor, mișcarea cozii, postura corpului și nivelul de alertă. Înțelegerea acestor semne poate ajuta la prevenirea unei situații care poate fi periculoasă.

Învățarea tehnicilor de relaxare: Deși acest lucru poate părea neobișnuit, învățarea tehnicilor de relaxare poate ajuta la prevenirea fricii de câini. Respirația profundă, meditația și alte tehnici de relaxare pot ajuta la reducerea anxietății și a tensiunii musculare, astfel încât să fii mai pregătit să faci față unei situații de interacțiune cu câinii.

Antrenamentul cu câinii: Participarea la un program de antrenament cu câini poate fi o modalitate excelentă de a învăța cum să te interacționezi cu aceștia într-un mod sigur și controlat. Acest tip de program poate oferi ocazia de a învăța despre comportamentul și necesitățile câinilor, precum și despre modul de antrenare a câinilor pentru a fi mai obedienți și prietenoși.

Învață să comunici: Comunicarea este cheia oricărei interacțiuni și este important să înveți cum să comunici cu câinii într-un mod clar și coerent. Învață să folosești limbajul corporal și vocal pentru a transmite mesaje prietenoase, dar și să fii atent la reacțiile câinilor și la semnele de avertizare pe care le emit.

Cum să-ți crești încrederea în interacțiunea cu câinii

Pentru a-ți crește încrederea în interacțiunea cu câinii, trebuie să înveți să comunici cu ei într-un mod potrivit. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul următoarelor metode:

Educație despre câini: Cunoașterea comportamentului canin și a semnalelor pe care le transmit te va ajuta să comunici eficient cu câinii și să înțelegi comportamentul lor.

Experiența practică: Experiența interacțiunii cu câinii într-un mod controlat și supravegheat te va ajuta să înveți să gestionezi situațiile dificile și să câștigi încredere.

Supervizarea unui specialist: În cazul în care ai o frică intensă/fobie de câini, un specialist în comportament canin poate fi de mare ajutor în a te învăța cum să comunici cu câinii într-un mod sigur și potrivit.

Fiecare dintre aceste metode poate fi adaptată la nevoile tale individuale și poate fi o modalitate eficientă de a-ți crește încrederea în interacțiunea cu câinii.

Cum să te Protejezi în Timpul Interacțiunii cu Câinii Agresivi

În timpul interacțiunii cu câinii trebuie evitat privitul direct în ochii lor. Acest lucru poate fi interpretat de către câini ca un semnal de amenințare sau de provocare, ceea ce poate duce la comportamente agresive din partea lor.

Decât să privești direct în ochii câinilor, este recomandat să te concentrezi pe alte părți ale corpului lor, precum urechile sau botul. De asemenea, este important să eviți gesturile bruște sau rapide, care ar putea fi percepute de către câini ca fiind amenințătoare.

O altă metodă importantă de protejare este evitarea interacțiunii cu câinii necunoscuți, mai ales dacă nu sunt supravegheați de către proprietarii lor. În astfel de situații, este mai bine să păstrezi o distanță sigură între tine și câine și să îți continui drumul.

Semne de comportament amenințător în câini

Când interacționezi cu un câine, este important să fii atent la semnele de comportament amenințător pe care le poate manifesta. Aceste semne pot varia de la gesturi subtile la comportamente mai evidente, iar dacă le recunoști, te poți proteja în mod adecvat și evita un incident neplăcut.

Unul dintre cele mai evidente semne de comportament amenințător în câini este agresivitatea. Un câine agresiv va fi tensionat, își va ridica coada, își va arăta dinții și se va îndrepta spre tine. Dacă observi un câine cu astfel de comportament, este important să îți păstrezi calmul și să te retragi încet și în siguranță.

Un alt semn important de comportament amenințător este privirea fixă a câinelui. Dacă un câine își fixează privirea asupra ta fără să clipească sau să își schimbe poziția capului, acesta poate fi un semn că se pregătește să atace. În acestă situație, trebuie spus că este important să eviți să îl privești direct în ochi și să îți îndrepti atenția către altceva.

În plus, când un câine se simte amenințat, poate începe să se înfioare sau să scuture din corp. De asemenea, poate începe să latre sau să mormăie și poate să își arate dinții. Acestea sunt semne clare că trebuie să fii precaut și să îți păstrezi distanța față de câine.

frica_de_caini

De asemenea, când interacționezi cu un câine, este important să fii atent la limbajul corporal al acestuia. Un câine care își arată spatele sau își retrage urechile poate fi un semn că se simte amenințat sau nesigur în prezența ta. În acest caz, este important să îi oferi spațiu și să încerci să eviți interacțiunea cu el.

 

Ce să faci dacă un câine te atacă

▪️ Primul pas este să rămâi calm și să nu fugi. Instinctul tău poate fi să fugi de câine, însă acesta poate fi interpretat ca o provocare și poate face câinele să te urmărească și mai agresiv. În schimb, stai ferm pe loc și încearcă să te miști încet și fără zgomot, fără a-i întoarce spatele câinelui.

▪️ Încearcă să-i arăți câinelui că nu reprezinți o amenințare. Acest lucru poate fi realizat prin evitarea contactului vizual direct, prin evitarea gesturilor bruște sau a vocii puternice.

▪️ Dacă câinele se apropie de tine și începe să atace, încearcă să te protejezi. În funcție de circumstanțe, acest lucru poate fi realizat prin utilizarea unui obiect din jurul tău pentru a-i îndepărta pe câine sau prin folosirea propriului corp pentru a-ți proteja gâtul, fața și abdomenul. Încercați să vă protejați, dar evitați să răniți sau să provocați câinele în vreun fel.

▪️ Dacă câinele vă atacă și nu puteți scăpa, cădeți la pământ și rămâneți cât mai nemișcați și liniștiți posibil. Încercați să vă protejați gâtul și fața cu mâinile și așteptați ca ajutorul să vină.

▪️ După ce câinele s-a oprit din atac, părăsiți imediat zona și căutați ajutor medical pentru a vă trata eventualele răni. Nu uitați să raportați incidentul autorităților locale, astfel încât să poată lua măsuri pentru prevenirea altor atacuri în zonă.

În general, este important să învățați să recunoașteți semnele comportamentale amenințătoare ale câinilor, pentru a putea evita situațiile periculoase înainte ca acestea să se întâmple. Încercați să păstrați o distanță sigură față de câinele necunoscut și evitați să-i deranjați când mănâncă sau se joacă.

Cu puțină precauție și înțelegere a comportamentului canin, poți evita situațiile periculoase și să te simți mai încrezător în interacțiunea cu câinii.

Importanța depășirii fricii de câini

Dacă te temi de câini, acest lucru va fi resimțit și de către animal, ceea ce poate duce la manifestarea unor comportamente neplăcute din partea acestuia, cum ar fi sărirea sau lătratul excesiv. Însă dacă îți depășești frica și reușești să interacționezi cu calm și încredere, vei reuși să creezi o conexiune pozitivă cu animalul.

De asemenea, depășirea fricii de câini este necesară pentru a putea duce o viață normală. Spre exemplu, dacă locuiești într-o zonă cu mulți câini sau dacă ai vecini care dețin câini, îți poate fi mult mai ușor să navighezi prin aceste situații dacă nu mai ai frică de ei.

În plus, dacă intenționezi să deții un câine, este important să nu ai frică de el pentru a putea avea o relație sănătoasă. Un câine poate simți frica și anxietatea ta și astfel, poate dezvolta comportamente nedorite, cum ar fi agresivitatea sau timiditatea excesivă. De asemenea, învățarea unor comenzi de bază și dezvoltarea unei relații puternice cu câinele tău necesită încredere și comunicare.

Concluzie

Sperăm că acest articol ți-a oferit informațiile necesare pentru a înțelege mai bine comportamentul câinilor și cum să te protejezi în timpul interacțiunii cu aceștia. 

iconBooking
Suferi de Cinofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Relația cu câinii poate fi una foarte specială și benefică, atât pentru om, cât și pentru câine. Prin înțelegerea comportamentului lor și a semnelor de comunicare, putem dezvolta o legătură puternică și sigură cu aceștia. Însă, este important să fii conștient de riscurile asociate cu interacțiunea cu câinii și să îți protejezi întotdeauna propria siguranță și sănătate.

Acum că ai ajuns la finalul acestui articol, Felicitări pentru că ai învățat atât de multe despre modul de interacțiune cu câinii!

Acum că ai dobândit aceste cunoștințe, îți recomandăm să începi să aplici ceea ce ai învățat.

O modalitate bună de a-ți îmbunătăți încrederea în interacțiunea cu câinii este să începi să petreci mai mult timp cu câini, în special cu cei prietenoși și bine dresați. Nu trebuie să fii stăpân de câine pentru a face acest lucru, poți să îți petreci timpul în parcuri sau în voluntariat la un adăpost pentru câini.

Când petreci timp cu câinii, încearcă să aplici tehnicile pe care le-ai învățat pentru a te simți mai confortabil. Începe prin a-i oferi câinelui spațiu și timp să se apropie de tine. Dacă câinele pare prietenos și dorește să se joace, încearcă să te joci cu el.

În cele din urmă, cel mai important lucru pe care îl poți face este să nu renunți și să continui să îți depășești frica de câini. Cu cât îți petreci mai mult timp în prezența lor și aplici tehnicile adecvate, cu atât vei fi mai confortabil și mai încrezător în interacțiunea cu aceștia.

Te încurajăm să îți depășești frica de câini și să te bucuri de compania lor minunată!

 


Referințe

Rentz, T.O., Powers, M.B., Smits, J.A., Cougle, J.R., & Telch, M.J. (2003). Active-imaginal exposure: examination of a new behavioral treatment for cynophobia (dog phobia). Behaviour research and therapy, 41 11, 1337-53 .

 

Mihaela

Articole publicate: 20

Vezi pagina autorului
frica_de_boala
Redactat de Eugen Popa

Deși poate fi normal să te simți îngrijorat sau neliniștit cu privire la propria sănătate, frica de boală devine o problemă atunci când afectează calitatea vieții și interferează cu activitățile zilnice. Mulți oameni se simt nesiguri în legătură cu starea lor de sănătate și încep să se gândească la cele mai rele scenarii posibile.

iconBooking
Suferi de Ipohondrie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Într-o societate în care informațiile despre boală sunt la îndemână și sunt adesea amplificate de mass-media, frica de boală a devenit o problemă obișnuită. Odată cu dezvoltarea tehnologiei și cu accesul la informație din ce în ce mai facil, frica de boală poate fi exacerbată. 

Această frică poate avea consecințe majore asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, inclusiv evitarea interacțiunilor sociale sau a activităților care ar putea duce la expunerea la posibile boli.

În plus, frica de boală poate duce la căutarea excesivă de informații despre boli și simptome, iar această obsesie poate conduce la anxietate și stres cronic, care la rândul lor pot avea impact asupra sănătății mentale și fizice. 

Este important să înțelegem că, deși informațiile sunt utile, excesul de informații poate fi dăunător și poate crește anxietatea și fobia de boală.

Ce Este Frica de Boală?

Frica de boală reprezintă o emoție negativă intensă, caracterizată de teama exagerată de a dezvolta o anumită boală sau de a avea simptome fizice care indică prezența unei afecțiuni medicale. Deși frica de boală și ipohondria sunt adesea folosite în mod interschimbabil, există o diferență subtilă între cele două.

Ipohondria este o tulburare psihologică mai gravă, caracterizată de preocuparea exagerată și constantă pentru propria sănătate, împreună cu teama irațională și persistentă de a avea o boală gravă, chiar și în absența unor semne sau simptome evidente.

De asemenea, ipohondria poate fi asociată cu o compulsie obsesivă de a căuta informații despre sănătate și cu o teama persistentă de a fi diagnosticat greșit de către medici.

frica_de_boala

Cum Ne Afectează Frica De Boală?

Vom explora mai departe cauzele fricii de boală, modul în care afectează oamenii și cum poate fi tratată.

Îți vom oferi sfaturi utile și informații practice pentru a-ți gestiona această frică și, implicit, a te putea bucura de o viață fericită. Este important să înțelegem că frica de boală poate fi depășită și că există resurse și ajutor disponibile pentru a face față acestei emoții debilitante.

Un prim pas în acest sens îl constituie importanța recunoașterii anxietății legate de boală, deoarece aceasta ne poate afecta foarte mult calitatea vieții, dar mai ales sănătatea mentală.

În primul rând, frica de boală poate duce la evitarea activităților și experiențelor care sunt percepute ca fiind riscante pentru sănătate. Acest lucru poate duce la un nivel ridicat de anxietate și o calitate scăzută a vieții, deoarece îți limitezi posibilitățile de a experimenta și de a trăi viața la maximum.

De asemenea, frica de boală poate fi un factor important în dezvoltarea unor afecțiuni mintale, cum ar fi anxietatea și depresia. În acelasi timp, anxietatea legată de boală poate afecta și comportamentul unei persoane, cum ar fi evitarea testelor medicale sau a vizitelor la medic.
Acest lucru poate duce la neglijarea unor simptome sau  afecțiuni grave și la o îngrijire medicală necorespunzătoare.

Iată de ce conștientizarea acestei frici, un diagnostic timpuriu și căutarea ajutorului potrivit pentru a o gestiona într-un mod sănătos și eficient devin prioritare pentru orice persoană susceptibilă de a avea anxietate de boală sau ipohondrie. 

🤔 Tu ce știi despre frica de boală? Verifică-ți cunoștințele aici!

 

Cauzele Fricii de Boală 

A. Factori psihologici

Factorii psihologici reprezintă una dintre cauzele principale ale fricii de boală. Printre acești factori se numără experiențele anterioare cu boli grave, stresul și anxietatea.

Experiențele anterioare cu boli grave pot declanșa frica de boală, în special dacă acestea au fost traume sau au implicat persoane apropiate. Aceste experiențe pot provoca o anxietate constantă și o preocupare obsesivă pentru propria sănătate.

Cercetările arată că persoanele care au avut experiențe anterioare cu boli grave sau care au avut membri ai familiei cu astfel de afecțiuni au un risc mai mare de a dezvolta frica de boală.

Stresul este, de asemenea, un factor important care poate duce la frica de boală. Situațiile stresante, cum ar fi problemele de sănătate ale unei persoane dragi sau dificultățile financiare, pot contribui la creșterea anxietății și la preocuparea excesivă cu privire la propria sănătate.

Cercetările  arată o corelație pozitivă semnificativă între nivelul de stres și ipohondrie la adulții tineri din România, (Relația dintre stres și ipohondrie la adulții tineri).¹ 

Aceasta înseamnă că, cu cât nivelul de stres al unei persoane este mai mare, cu atât este mai probabil să prezinte simptome de ipohondrie.

De asemenea, femeile sunt mai predispuse la dezvoltarea ipohondriei decât bărbații și persoanele cu un nivel mai mare de educație au o tendință mai scăzută de a fi ipohondriace. Se evidențiază aici importanța gestionării stresului și a anxietății în prevenirea sau reducerea simptomelor de ipohondrie la adulții tineri.   

frica_de_boala    

Anxietatea este, de asemenea, legată de frica de boală. Cel care  suferă de  anxietate de boală poate avea o preocupare excesivă pentru sănătate și poate fi obsedat de simptome fizice minore, interpretându-le ca semne ale unei boli grave. 

Personalitatea poate fi un factor important în dezvoltarea fricii de boală. În general, înțelegerea și identificarea factorilor psihologici care contribuie la frica de boală pot fi primii pași importanți în abordarea acestei probleme.

Mai exact, persoanele cu o personalitate anxioasă sau cu tulburare ipohondriacă, care sunt înclinate să își facă griji excesive cu privire la sănătatea lor, pot fi mai susceptibile să dezvolte această boală.

Un studiu publicat în Journal of Anxiety Disorders a constatat că oamenii care au tulburare obsesiv-compulsivă au prezentat o sensibilitate crescută la simptomele somatice, ceea ce a dus la creșterea anxietății legate de sănătate și la preocupări excesive cu privire la sănătatea lor. ²

Persoanele cu tendințe obsesiv-compulsive (TOC) pot fi mai susceptibile la frica de boală și la anxietatea legată de sănătate. Acestea au adesea preocupări exagerate pentru igienă și de evitare a germenilor, a infecțiilor.

De asemenea, persoanele care au tendințe de dependență și care se bazează mai mult pe alții pentru a-și gestiona emoțiile pot fi mai afectate de frica de boală.

Un  studiu care susține această ipoteză a fost realizat în 2015 de către Starcevic și colegii săi și publicat în jurnalul “Journal of Psychosomatic Research”.³ Acest studiu a arătat că anxietatea și dependența de ceilalți pentru susținere emoțională sunt factori de risc semnificativi pentru dezvoltarea ipohondriei.

Este important să înțelegem că toti acești factori psihologici nu determină neapărat apariția fricii de boală, ci doar o fac mai probabilă, precum si faptul ca nu sunt singurii factori implicați în apariția fricii de boală.

Alți factori, precum predispoziția genetică, experiențele traumatice sau condițiile medicale existente, pot juca un rol important. De exemplu, teama de boală poate avea și cauze emoționale. Unele dintre acestea includ frica de moarte, frica de pierdere a controlului, frica de suferință și frica de abandon. Aceste emoții pot fi declanșate de traumele din trecut, de experiențe neplăcute sau de situații stresante actuale.

Cineva care a pierdut un membru al familiei din cauza unei boli grave poate dezvolta o frică obsesivă de boală, iar persoanele care au un istoric de abuz sau traume pot dezvolta frica de boală ca un mecanism de apărare împotriva durerii emoționale.

B. Factori sociali și culturali

Diferențe culturale

În ceea ce privește factorii sociali și culturali care pot influența frica de boală, trebuie să știi că aceștia sunt foarte importanți și pot varia de la o cultură la alta.  În unele culturi, purtarea unei măști este văzută ca un semn de respect față de ceilalți și este întâlnită frecvent în timpul sezonului gripal, în timp ce în alte culturi poate fi văzută ca o formă de dispreț sau o afișare a fricii excesive.      
 
Sprijinul social 

Modul în care o persoană se confruntă cu frica de boală mai poate fi influențată de nivelul de sprijin social. Persoanele cu un nivel ridicat de sprijin social au fost asociate cu o reducere a anxietății legate de boală și cu o probabilitate mai mică de a căuta informații inexacte sau false.

În plus, în anumite culturi, ideea de a cere ajutor sau de a admite că ai nevoie de ajutor poate fi privită ca o slăbiciune sau o rușine.

Este important să știi că este perfect normal să ceri ajutor atunci când te simți copleșit de frica de boală și că există multe resurse disponibile pentru a te ajuta să faci față acestei situații

Mediatizarea bolilor

Mediatizarea bolilor are, de asemenea , o influență semnificativă asupra fricii de boală.

Cu cât o boală primește mai multă atenție în media, cu atât este mai probabil ca oamenii să fie afectați de frică și anxietate legate de acea boală. Acest lucru a fost evident în cazul pandemiei de COVID-19, care a generat un nivel ridicat de anxietate în rândul populației.

frica_de_boala

Dacă adaugăm si contribuția stigmei sociale legată de anumite boli la teama nejustificată de boală, înțelegem de ce cunoașterea acestor factori și luarea măsurilor pentru a-i gestiona pot ajuta la reducerea anxietății legate de boală și la o mai bună gestionare a ipohondriei.

 

Impactul Pe Care Îl Are Frica De Boală Asupra Sănătății Mintale Și Fizice 

A. Impactul asupra sănătății mintale

Depresia și anxietatea

Frica de boală poate duce la apariția depresiei și anxietății. Oamenii care se tem de boală pot avea gânduri obsesive și pot fi mereu îngrijorați de starea lor de sănătate, chiar dacă nu există nicio problemă medicală reală, ne relevă studiul publicat în jurnalul “Psychology, Health & Medicine” în 2020. ⁵

iconBooking
Suferi de Ipohondrie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Consumul excesiv de medicamente

Un consum excesiv de medicamente, chiar și atunci când nu este necesar poate fi o consecință a fricii de boală.

Persoanele ipohondriace pot căuta mereu tratamente, chiar dacă nu au nicio problemă medicală reală sau dacă simptomele lor sunt minore.

Acest lucru poate duce la un consum excesiv de medicamente, care pot avea efecte secundare și pot dăuna sănătății. Într-un studiu realizat în rândul persoanelor care se tem de boală, s-a constatat că acestea erau mai predispuse să ia medicamente decât grupul de control (Salkovskis et al., 2000).

frica_de_boala

Izolarea socială

Frica de boală poate duce la izolare socială. Cei care suferă de ipohondrie pot evita contactul cu alti oameni sau pot refuza să iasă din casă, din cauza fricii de a se infecta cu o boală sau de a fi expuse unor factori de risc.

Acest lucru poate duce la izolare socială, care poate agrava simptomele de anxietate și depresie. Într-un studiu realizat în rândul persoanelor care se tem de boală, s-a constatat că acestea erau mai izolate social decât grupul de control (Taylor et al., 1996).

 

B. Impactul asupra sănătății fizice:

Evitarea examinărilor medicale 

Frica de boală poate determina evitarea examinărilor medicale și a testelor de rutină, ceea ce poate duce la imposibilitatea de a detecta semnele unei boli grave și, prin urmare, la o intervenție tardivă.

Dacă eviți să-ți faci teste medicale sau să mergi la medic din teama că vei fi diagnosticat cu o afecțiune, există riscul să nu identifici anumite simptome care, dacă ar fi descoperite la timp, te-ar ajuta să tratezi cu succes o boală serioasă.

Neglijarea altor afecțiuni medicale

Uneori frica de boală poate determina neglijarea altor afecțiuni medicale și acordarea atenției doar simptomelor care par a fi legate de acea teamă.

De exemplu, dacă te temi că ai cancer, poți ignora simptomele altor afecțiuni medicale, cum ar fi o infecție urinară sau o afecțiune a pielii, crezând că sunt neînsemnate în comparație cu frica ta.

A nu vedea simptome reale si a acuza simptome somatice sunt semne specifice persoanelor cu anxietate de boală. 

Autodiagnosticarea și automedicația

Autodiagnosticarea și automedicația reprezintă și ele o consecință a stărilor de anxietate legate de sănătate.

În loc să meargă la medic, ipohondriacii încearcă să-și pună singuri diagnostice și să se trateze tot singuri.

Acest lucru poate duce la utilizarea inadecvată a medicamentelor, la supradozaj, intoxicație și alte efecte secundare nedorite cu consecințe negative asupra sănătății.   

Cum Ne Depășim Frica De Boală? 

A. Consultarea unui specialist

Dacă ai dificultăți în a face față fricii de boală, este important să cauți ajutor de specialitate. 

Un psiholog sau psihiatru sau psihoterapeut poate ajuta la gestionarea stării de anxietate și la dezvoltarea unor tehnici eficiente de a face față.

Psihoterapia și terapia cognitiv-comportamentală (TCC) sunt două opțiuni eficiente de tratament în cazul persoanelor  cu ipohondrie. Terapia cognitiv-comportamentală te ajută să înveți cum să identifici și să schimbi gândurile negative și comportamentele asociate cu frica de boală.

În plus, medicul tău poate recomanda un specialist  care te poate ajuta să înveți tehnici eficiente de reducere a stresului și a anxietății. Acesta poate fi o resursă valoroasă în informarea corectă asupra bolii și tratamentelor disponibile, precum și în gestionarea îngrijorărilor și temerilor legate de sănătate. 

frica_de_boala

B. Tehnici de relaxare și meditație

Printre tehnicile care te pot ajuta să reduci stresul și stările de anxietate se numără: meditația, yoga, respirația profundă, tai chi și alte tehnici de relaxare musculară.

Aceste tehnici pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea funcției imune și la reducerea nivelului de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul. De exemplu, una dintre tehnici este meditația mindfulness, care implică concentrarea asupra prezentului și observarea gândurilor și sentimentelor fără a le judeca. 

O altă tehnică este respirația controlată, care implică respirația profundă și concentrarea pe ritmul respirației. 

 

C. Schimbarea percepției asupra bolii

Poate una dintre cele mai importante modalități de a depăși teama de boală este de a schimba percepția despre boală. În loc să o vezi ca pe o amenințare permanentă, mai degrabă gândește-te la corpul tău și adu-ți aminte că acesta are capacitatea de a se vindeca și de a se regenera.

De asemenea, trebuie să înțelegi că nu toate simptomele sunt semne ale unei boli grave. Unele simptome sunt normale și nu reprezintă o problemă majoră de sănătate.

Frica de boală este adesea legată de percepția negativă a bolii. Schimbarea acestei percepții poate ajuta la depășirea fricii de boală. Un prim pas poate fi informarea corectă asupra bolii și tratamentelor disponibile.

De asemenea, este important să se înțeleagă faptul că majoritatea bolilor pot fi tratate și vindecate, iar mulți oameni trăiesc mult timp cu boli cronice. Depășirea fricii de boală poate fi un proces lung și dificil, dar posibil. 

Concluzie

Deși frica de boală este o reacție naturală a corpului uman și o anumită măsură de precauție este benefică pentru menținerea sănătății, atunci când această frică devine excesivă și ne împiedică să ne desfășurăm activitățile de zi cu zi, trebuie să luăm măsuri pentru a o depăși.

Un prim pas este să ne educăm și să ne informăm în mod adecvat. Nu trebuie să ne bazăm pe informațiile greșite sau pe miturile despre sănătate, ci să căutăm surse de încredere și să verificăm informațiile înainte de a le accepta ca adevăruri absolute.

Schimbarea percepției noastre asupra bolii este un alt pas important în depășirea fricii de boală. În loc să o vedem ca pe o amenințare iminentă, putem să o vedem ca pe o oportunitate de a ne îngriji de sănătatea noastră și de a fi proactivi în prevenirea bolilor.

În final, sper că acest articol te-a ajutat să îți înțelegi mai bine frica de boala și cum poți să o gestionezi. Această înțelegere este esențială pentru a putea face față provocărilor legate de sănătate și pentru a lua decizii informate în legătură cu îngrijirea personală.

Nu uita că suntem cu toții în această călătorie împreună și că există întotdeauna speranță și soluții pentru orice problemă. 

iconBooking
Suferi de Ipohondrie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Plan de acțiune pentru a învinge frica de boală și a trăi o viață fără anxietate:

  • Fii conștient de gândurile tale: începe să observi gândurile negative care îți trec prin cap și încearcă să le înlocuiești cu gânduri pozitive.
  • Informează-te corect: documentează-te despre boala care îți cauzează frica și învață despre modul în care poți să previi și să tratezi această boală.
  • Adoptă un stil de viață sănătos: alimentează-te sănătos, fă mișcare regulat și odihnește-te suficient.
  • Găsește o modalitate de relaxare care ți se potrivește: poate fi meditație, yoga, respirația profundă sau alte activități care îți aduc liniște interioară.
  • Învață să gestionezi stresul: identifică sursele de stres din viața ta și găsește modalități de a le reduce sau elimina.
  • Discută cu cineva: vorbește cu un prieten, un membru al familiei sau un specialist dacă simți că nu poți face față singur anxietății tale.
  • Învață tehnici de a face față anxietății: poți să înveți tehnici de relaxare sau tehnici de a face față gândurilor negative.
  • Fă planuri pozitive pentru viitor: concentrează-te pe obiective și planuri care îți aduc bucurie și îți îmbunătățesc viața.
  • Creează o rutină stabilă: stabilește o rutină care îți oferă predictibilitate și control asupra vieții tale.
  • Fii blând cu tine: amintește-ți să fii blând cu tine însuți și să nu te critici prea mult pentru gândurile tale.

 


Referințe

¹ Bodea, I.M., Vîrgă, D., & Opre, A. (2018). Relația dintre stres și ipohondrie la adulții tineri. Revista de Cercetare și Intervenție Socială, 62, 7-18. 

² “Somatization in obsessive-compulsive disorder: Results from an international study” publicat in Journal of Anxiety Disorders, volumul 29, noiembrie 2014, paginile 102-107, Blaise A. Frederick, Megan M. Williams, Adam B. Sudheimer, Andreea C. Gădău, Kiara R. Timpano, Dean McKay, Eric A. Storch.

³ “Anxiety and depression in hypochondriasis: The relationship with alexithymia and coping strategies” realizat în 2015 de către Starcevic și colegii săi și publicat în jurnalul “Journal of Psychosomatic Research”.

⁴ Schimmenti, A., Billieux, J., & Starcevic, V. (2020). The Four Horsemen of Fear: An Integrated Model of Understanding Fear Experiences During the Covid-19 Pandemic. Clinical Neuropsychiatry, 17, 41 – 45.

“Hypochondriasis and excessive health concerns: on the mediating role of metacognitive beliefs” a fost realizat de Alberto Boccolini și a fost publicat în jurnalul “Psychology, Health & Medicine” în 2020

Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge...

Articole publicate: 267

Vezi pagina autorului
frica de ace
Redactat de Laura Badea
Frica de ace este o frică de procedurile medicale care implică ace sau injecții. Este foarte frecventă, și afectează cel puțin una din 10 persoane. Din fericire, exerciții și practici simple pot ajuta la depășirea acesteia.
iconBooking
Suferi de Tripanofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Vrei să asculți acest articol? Click aici: Tripanofobia este termenul medical care descrie frica de ace. Tinde să fie mai frecventă la copii și se poate diminua pe măsură ce oamenii îmbătrânesc și câștigă mai multă experiență cu procedurile medicale care implică ace. Cu toate acestea, pentru unii oameni, această frică poate rămâne extremă și dureroasă și la vremea maturității.  

Ce este fobia de ace?

  Frica de ace începe în general în copilărie, când nu suntem obișnuiți cu senzația că pielea poate fi înțepată de ceva ascuțit. Până când ajungem la maturitate, majoritatea dintre noi ne vom obișnui și vom ajunge să tolerăm acele mult mai ușor. Pentru o parte dintre oameni însă, frica de ace rămâne intensă toată viață. Uneori această teamă poate fi extremă, poate duce la atacuri de panică și la incapacitatea de a apela la anumite proceduri medicale. Unii pot chiar refuza să meargă la medic din cauza acestei frici. În timp ce nivelul de anxietate variază de la o persoană la alta, este important să știi când este vorba de o reală frica de ace. În primul rând, este esențial să înțelegem că nu oricine se teme de ace are fobia acelor. Este normal și natural să te simți anxios cu privire la anumite lucruri, mai ales atunci când implică ace mari care intră în pielea ta. Fobiile sunt tehnic o tulburare de anxietate care prezintă simptome și reacții intense sau extreme. Frica de ace se dezvoltă adesea dintr-un spațiu bine întemeiat, cum ar fi frica de durerea de a primi o injecție. S-ar putea să te simți anxios doar la gândul că ai putea fi înțepat sau poți avea un atac panică de fiecare dată când vezi sau ești atins de un ac.   frica de ace cauze

Cauzele aparitiei fricii de ace

  Nu se știe  de ce unii oameni dezvoltă frica intensa de ace, iar alții nu. Nu există nicio cauză dovedită a fobiei și, uneori, s-ar putea să nu știi de unde a pornit. Cu toate acestea, se crede că fobiile pot proveni fie dintr-un eveniment traumatic, fie dintr-un comportament învățat în copilărie. De asemenea, frica de ace ar putea fi genetică și, prin urmare, ceva ce moștenești de la naștere. Anumiți factori care duc la dezvoltarea acestei fobii pot include:
  • experiențe negative de viață sau traume anterioare provocate de un anumit obiect sau situație
  • rude care au avut fobii (un comportament genetic sau învățat)
  • modificări ale chimiei creierului
  • frica de ace din copilărie care a apărut până la vârsta de 10 ani
  • un temperament sensibil, inhibat sau negativ
  • ipohondrie
Frica de ace se poate tranforma într-o fobie dacă în urma unei experiențe experimentezi:
  • leșin sau amețeli severe ca urmare a unei injecții
  • amintiri traumatizante și anxietate în urma unor injecții dureroase, care pot fi declanșate de vederea unui ac
  • sensibilitate la durere, care tinde să fie genetică și provoacă anxietate crescută, tensiune arterială sau ritm cardiac în timpul procedurilor medicale care implică un ac
 

Cum se manifesta frica de ace?

  Simptomele fobiei de ace pot interfera foarte mult cu calitatea vieții unei persoane. Aceste simptome pot fi atât de intense încât pot fi debilitante. Simptomele sunt prezente atunci când o persoană vede ace sau i se spune că va trebui să fie supusă unei proceduri care implică ace. Simptomele includ:
  • ameţeală
  • leșin
  • anxietate
  • insomnie
  • atacuri de panica
  • tensiune arterială crescută
  • ritmul cardiac rapid
  • sentimentul de violență emoțională sau fizică
  • evitarea îngrijirilor medicale
Simptomele unei fobii pot varia de la sentimente uşoare de reţinere şi de anxietate la un atac de panică în toată regula. În general, cu cât eşti mai aproape de obiectul fobiei tale, cu atât frica creşte în intensitate. Frica creşte, de asemenea, dacă este dificil să te îndepărtezi sau să ieşi din acea situaţie. Frica de ace este de multe ori  însoțită și de fobia de sânge. Acestea sunt uşor diferite de celelalte fobii. Atunci când te confrunţi cu vederea sângelui sau cu un ac, nu apare doar frica, ci şi dezgustul. Ca şi în cazul altor fobii, apare iniţial anxietatea şi senzaţia că inima sare din piept. Cu toate acestea, spre deosebire de alte fobii, această accelerare este urmată de o scădere rapidă a tensiunii arteriale, ceea ce duce la greaţă, ameţeală şi leşin. Deşi teama de leşin este comună în toate fobiile specifice, cazul injectării sau vederii sângelui este singura fobie în care leşinul poate să apară de fapt.   frica de ace tratament

Strategii de atenuare a fricii de injectie

  Iată câteva sfaturi pentru a combate frica de ace, înainte de a face o injecție:
  • Folosește o cremă anestezică topică sau un spray calmant cu gheață. Oricare este util pentru reducerea superficială a durerii cauzate de o injecție cu ac.
  • Raționalizează frica de ace. Gândește-te la cele mai grave lucruri care se pot întâmpla și amintește-ți că o injecție este doar un disconfort temporar. Un ac poate fi dureros pentru o secundă, dar când procesezi și înțelegi pe deplin care ar fi suferința dacă nu ai primi injecția, te poate ajuta să fii mai realist.
  • Practică respirația profundă.
  • Atenție și meditație. Poți încerca o meditație ghidată pentru calmare și relaxare.
  • Adu-ți un prieten sau un membru al familiei să te țină de mână și să te ajute să te liniștești.
  • Anunță persoana care te injectează că ai o frica de ace.
  • Mulți oameni consideră că urmărirea procedurii le intensifica frica de ace. Întoarce privirea când acul este introdus.
  • Dacă ai antecedente de leșin înainte de a face o injecție sau analize de sânge, ar trebui să te întinzi înainte de a fi înțepat.
 

Tratament specializat pentru frica de ace

  Pentru început, terapeutul îți va pune întrebări despre istoricul sănătății mintale și fizice, să poată elimina varianta unei alte afecțiuni fizice. Un diagnostic al fobiei se face, de obicei, dacă frica de ace a intervenit într-un anumit moment al vieții tale. Frica de ace ar putea duce la episoade stresante care pot implica sau nu atacuri de panică. De asemenea, poate duce la o întârziere a tratamentului medical necesar. Acest lucru îți  poate face rău dacă ai o afecțiune cronică sau o urgență medicală. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC). Aceasta implică explorarea fricii de ace în sesiunile de terapie și învățarea tehnicilor pentru a face față acesteia. Terapeutul te va ajuta să învăți diferite moduri de a te gândi la frica de aced și la modul în care aceastra te afectează. La final, ar trebui să poți să simți o încredere mai mare și o mai bună stăpânire asupra gândurilor și sentimentelor tale. Terapia expunerii. Acest lucru este similar cu terapia cognitiv comportamentală, deoarece se axează pe schimbarea răspunsului mental și fizic la frica de ace. Terapeutul te va expune treptat la ace și la toate stările pe care le declanșează. De exemplu, poate începe cu fotografii ale unui ac, urmând să te pună să ții un ac în mână și apoi să îți imaginezi că vei fi injectat cu un ac. Medicația este necesară atunci când o persoană este atât de stresată încât nu este receptivă la psihoterapie. Medicamentele anxiolitice și sedativele îți pot relaxa corpul și creierul suficient pentru a reduce simptomele. Medicamentele pot fi utilizate și în timpul unei analize de sânge sau a unei vaccinări, dacă te ajută să reduci stresul.

Există o corelație între fobia de infinit și frica de ace sau tripanofobia?

The existence of a correlation between the fear of the infinite concept and the fear of needles, or tripanophobia, is still a subject of debate among researchers. Some studies suggest that individuals with a fear of needles may also experience anxiety when confronted with the idea of infinity, but more research is needed to draw definitive conclusions.

Concluzie

  Doar pentru a fi clar: această fobie nu se limitează la persoanele care sunt excesiv de sensibile la durere sau care nu sunt „suficient de dure”. Poate afecta pe oricine. Cauza este adesea necunoscută, dar o experiență deosebit de traumatică în timpul bolilor din copilărie poate pune bazele unei fobii de ace. Și poate exista și o componentă genetică.
iconBooking
Suferi de Tripanofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Depășirea fricii de ace poate dura, dar îți va face viața mai puțin stresantă și te vei simți mai puțin anxios. Puncte cheie
  • Să nu îți fie rușine că ai frica de ace – nu ești singurul.
  • Vorbește înainte de procedură despre asta.
  • Gândește-te la ceva ajutător.
  • Învață tehnici de relaxare
 

Laura Badea

Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.

Articole publicate: 51

Vezi pagina autorului
frica de inaltime
Redactat de Laura Badea
Ți-e frica de înălțime? Te panichezi când ești la înălțime ? Închizi ochii când plimbările cu mașina implică altitudini mai mari? Nu îndrăznești să te uiți în jos de la un etaj înalt?  Pur și simplu gândul de a te afla pe o scară te sperie? Ei bine, este posibil să ai acrofobie sau frică de înălțime, o tulburare de anxietate care afectează aproximativ 5% din populație.
iconBooking
Suferi de Acrofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Ce este acrofobia (fobia de inaltime)?

  Acrofobia este temenul care definește frica de înălțime. Spre deosebire de o fobie specifică, cum ar fi aerofobia, care este frica de a zbura, acrofobia este legată de anxietatea care apare de în orice situație atunci când ești departe de sol. În funcție de severitatea fobiei, s-ar putea să te temi când te afli la un etaj înalt al unei clădiri la fel de mult ca atunci când urci pe o scară sau zbori cu un avion. Cei care suferă de acrofobie – cuvântul provine din cuvântul grecesc care defineștre înălțimea, care este „acron”, și cuvântul grecesc pentru frică, care este „phobos” – de obicei nu se bucură de ieșirile în parcurile de distracții, dacă acestea implică roți și carusel. Datorită fobiei lor de înălțime, persoanele cu acrofobie pot fi, de asemenea, reticente să stea pe dealuri înalte și pentru unele dintre ele poate fi stresant să se afle pe o scară rulantă sau într-un lift de sticlă. Persoanele cărora le este frica de înălțime pot chiar să evite să conducă pe poduri, deoarece acest lucru poate provoca amețeli. Din păcate, toate aceste evitări pot interfera cu calitatea vieții. Aceasta nu este o veste grozavă pentru femei, la care frica de înălțime este de două ori mai frecventă decât la bărbați.

Cum se manifesta acrofobia

Principalul simptom al acrofobiei este frica intensă de înălțime marcată de panică și anxietate, până la atacuri de panică. Pentru unii oameni, înălțimile extreme declanșează această frică. Alții se pot teme de orice fel de înălțime, inclusiv scări mici sau scaune. Acest lucru poate duce la o serie de simptome fizice și psihologice. Simptomele fizice ale acrofobiei includ:
  • transpirație, dureri în piept sau senzație de apăsare și bătăi ale inimii crescute
  • senzația de rău sau de amețeală când ești sau te gândești la înălțimi
  • tremur
  • senzație că îți pierzi echilibrul atunci când privești spre un loc înalt sau de la înălțime
Simptomele psihologice pot include:
  • instalarea panicii atunci când vezi locuri înalte sau te gândești că trebuie să urci într-un loc înalt
  • ai o frică extremă de a rămâne undeva sus
  • experimentezi anxietate și frică extremă atunci când trebuie să urci scările, să te plimbi pe o pasarelă, să privești pe fereastră sau să conduci de-a lungul unui pasaj suprateran
  • te îngrijorezi excesiv că ai putea să întâlnești înălțimi
O persoană cu frica de înălțime poate avea, de asemenea, următoarele comportamente:
  • evită situații în care se poate expune la înălțimi
  • evită să vorbească despre înălțime
  • experimentează panica la gândul că trebuie să fie undeva sus
  • se îngrijorează cu privire la scenariile viitoare în care poate întâlni înălțimi
  acrofobia frica de inaltime  

De ce apare teama de inaltime?

  Fobiile se dezvoltă de obicei în copilărie. Nu există o singură cauză a acrofobiei, dar cercetătorii au dezvoltat mai multe teorii cu privire la motivul pentru care această frică s-ar putea dezvolta: Evolutiv Teoriile evolutive ale fobiilor sugerează că oamenii sunt predispuși să se teamă de anumite lucruri care ar putea fi periculoase. În acest caz, căderea de la înălțime amenință supraviețuirea. Din acest motiv, teoreticienii evoluționisti cred că frica de înălțime poate fi înnăscută. Teorii comportamentale Teoriile comportamentale legate de fobii sugerează că oamenii dezvoltă o frică prin interacțiuni cu mediul lor. De exemplu: Observație: Un copil care își observă părinții sau îngrijitorii care se confruntă cu frică de înălțime poate dezvolta aceeași frică. Traume: O persoană care a avut sau a asistat la o experiență nefericită cu înălțimea poate dezvolta acrofobie. Condiționare clasică: dacă o persoană are o experiență proastă, cum ar fi căderea dintr-un copac, poate asocia această experiență cu înălțimea.Persoana învață apoi să asocieze înălțimea cu căderea, determinându-l să se simtă speriat data viitoare când se confruntă cu o situație similară. Ca urmare a acestei asocieri învățate între înălțime și cădere, perspectiva comportamentală sugerează că o persoană ar avea frică în timpul viitoarelor întâlniri cu înălțimea.

Sfaturi pentru a gestiona acrofobia

  1. Expunere treptată la frică
Infruntă-ți frica – sună deja a clișeu din citate și discursuri motivaționale, dar este absolut necesar atunci când vine vorba de depășirea fricii de înălțime, deoarece expunerea te ajută să te destabilizezi în fața declanșatorilor. O modalitate excelentă de a folosi acest lucru pentru a-ți depăși frica de înălțime este să te expui treptat în diverse situații. Începe cu ceva ușor – începe cu o plimbare pe un deal și încearcă să urci cât mai sus, fără să scapi din vederea altitudinea. Alternativ, poți face acest lucru cu o clădire cu mai multe etaje. Această metodă de expunere treptată necesită timp, dar în cele din urmă, vei ajunge în vârful dealului și vei putea face ceva ce nu ai crezut că ai putea.
  1. Raționalizează-ți frica de înălțime
Când ai acrofobie, frica este adesea declanșată în situații care nu sunt raționale. De exemplu, ar putea să-ți fie frică să stai la ultimul etaj al unei clădiri, în ciuda faptului că este extrem de sigură și șansele să pățești ceva sunt nule. Odată ce s-a dezvoltat o frică, este ușor să devii anxios și să uiți de cât de reale sunt anumite situații. Și asta duce de cele mai multe ori la alimentarea fricii. Pentru a te opune acestui lucru, încearcă să faci un un efort conștient pentru a lua în considerare situațiile care îți declanșează frica de înălțime și încearcă să le raționalizezi.
  1. Pregătește-te
Când vine vorba de a-ți înfrunta frica, pregătirea este esențială. Imaginează-ți situația care îți provoacă frica de înălțime; imaginează-ți cum te vei simți în acel moment și gândește-te la modul în care vei putea să te relaxezi. Acest proces este deosebit de benefic dacă știi că vei fi într-o situație care îți declanșează teama, deoarece știind la ce să te aștepți reduce probabilitatea de a deveni panicat și confuz. Acest proces de planificare ajută la normalizarea sentimentului pe care îl ai când ești la înălțime, ajutându-te să devii mai mai încrezător.
  1. Practică tehnici de relaxare
Bătăi rapide ale inimii, respirații scurte, transpirație excesivă – toate acestea sunt simptome frecvente asociate cu frica de înălțime, iar experimentarea acestor simptome pot duce și la asocierea cu un atac de panică. Tehnicile de relaxare pot ajuta la minimizarea acestor simptome și la controlul acestora. Exercițiile de respirație profundă sunt una dintre cele mai simple tehnici de practicat și te pot ajuta într-adevăr să te simți mai relaxat. De asemenea, este benefic să te concentrezi pe a face ceva, mai degrabă decât să te concentrezi asupra fricii tale.

-Cum să depășim frica de înălțime?

Frica de înălțime poate fi depășită prin câteva metode eficiente. Cum să depășim frica? Începe prin a expune treptat creierul tău la înălțimi mici, apoi mărește treptat nivelul de expunere. De asemenea, poți recurge la terapia cognitiv-comportamentală pentru a rezolva gândurile și fricile nerealiste legate de înălțime.

Este frica de necunoscut similară cu frica de înălțime?

Este frica de necunoscut similară cu frica de înălțime? Mulți oameni simt un sentiment de frică și anxietate atunci când se confruntă cu necunoscutul. Frica de necunoscut poate fi similară cu frica de înălțime în sensul că ambele pot provoca senzația de vulnerabilitate și pierdere a controlului.

Cum tratam frica de inaltime?

Fobiile nu necesită întotdeauna tratament. Pentru unii, evitarea situațiilor declanșatoare este relativ ușoară și nu are un impact major asupra activităților lor zilnice.
iconBooking
Suferi de Acrofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Dar dacă descoperi că frica de înălțime te împiedică să faci lucruri pe care îți dorești sau trebuie să le faci – terapia ar putea fi esențială pentru tine. Ia în considerare o terapie pentru eliminarea fobiei dacă:
  • Aceasta cauzează o frică intensă sau atacuri de panică
  • Recunoşti că frica este excesivă şi nerezonabilă
  • Eviţi locuri şi situaţii din cauza fobiei
  • Evitarea ta interferează cu rutina zilnică sau cauzează o suferinţă semnificativă
  • Ai o fobie de cel puţin 6 luni
Terapia expunerii Terapia cu expunere este considerată a fi unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru fobii specifice. În acest tip de terapie, vei lucra cu un terapeut pentru a te expune încet obiectul fricii tale. Pentru frica de înălțime, ai putea începe prin a privi imagini din interiorul unei clădiri înalte. S-ar putea să urmărești videoclipuri cu oameni care traversează frânghii, urcă sau traversează poduri înguste. În cele din urmă, s-ar putea să ieși pe un balcon sau să folosești o scară. În acest moment, vei fi învățat tehnici de relaxare pentru a te ajuta să cucerești frica în aceste momente. Terapia cognitiv-comportamentală Terapia cognitiv comportamentală poate ajuta dacă nu vă simțiți gata să încercați terapia de expunere. În TCC, vei lucra cu un terapeut pentru a depăși gândurile și stările care îți apar când ești la înălțime. Această abordare poate include și o parte de expunere la înălțimi, dar acest lucru se face în general numai în condițiile de siguranță ale unei sesiuni de terapie. Hipnoza Hipnoza s-a dovedit un tratament eficient pentru persoanele care suferă de orice tip de fobie. Hipnoterapia ajută la identificarea cauzei, emoţiei principale care a declanşat fobia şi la schimbarea răspunsului emoţional când te întâlneşti în viitor cu obiectul sau situaţia declanşatoare. Hipnoterapia poate ajuta, de asemenea, şi la instalarea de noi obiceiuri, reacţii, trăiri în situaţii similare. Hipnoza este o terapie extrem de eficientă deoarece lucrează rapid şi direct cu subconştientul care este capabil să proceseze informaţiile mult mai eficient în lipsa implicării minţii critice. Autohipnoza este şi ea o metodă excelentă de a lupta cu fobiile. Scopul hipnoterapiei este de a elimina modelul subconştient al fobiei. Frica este importantă. Frica este sănătoasă. Frica este esențială pentru existența noastră. În același timp, frica ne limitează, ne împiedică, ne paralizează. Dacă îți dai seama că frica de înălțime îți limitează viața, e timpul să faci primii pași spre vindecare.

Laura Badea

Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.

Articole publicate: 51

Vezi pagina autorului
ce este claustrofobia si cum scapi de ea
Redactat de Laura Badea

Claustrofobia este o fobie situațională declanșată de o teamă irațională și intensă de spațiile înguste sau aglomerate. Claustrofobia poate fi declanșată de lucruri precum:

  • Să râmâi închis într-o cameră fără ferestre
  • Să fii blocat într-un lift
  • Să conduci pe o autostradă aglomerată

iconBooking
Suferi de Claustrofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Claustrofobia este una dintre cele mai frecvente fobii. Pentru unii oameni, claustrofobia poate dispărea singură, în timp, după expunere repetată la stimulii declanșatori. Alții pot avea nevoie de terapie pentru a gestiona și a face față simptomelor.

 

 Ce este claustrofobia?

 

Cuvântul claustrofobie provine din cuvântul latin claustrum care înseamnă „un loc închis” și cuvântul grecesc phobos care înseamnă „frică”.

Claustrofobia este o tulburare de anxietate care provoacă o teamă intensă față de spațiile închise. Dacă devii foarte nervos, anxios, iritat atunci când te afli  într-un loc strâns, cum ar fi un lift sau o cameră aglomerată, este posibil să ai claustrofobie.

Persoanele cu claustrofobie vor depune eforturi mari pentru a evita spațiile mici și situațiile care le declanșează panica și anxietatea.

Acestea pot evita locurile precum metroul și preferă să urce scările mai degrabă decât să ia un lift, chiar dacă sunt multe etaje.

 

Simptomele claustrofobiei

 

Simptomele claustrofobiei apar în urma unui declanșator, cum ar fi să rămâi închis într-o cameră. Ceea ce se consideră că este un spațiu mic poate varia în funcție de severitatea fobiei claustrofobului.

Claustrofobia se poate simți ca un atac de panică, având simptome foarte asemănătoare.

Simptomele claustrofobiei pot include:

  • transpiraţie
  • tremur
  • bufeuri
  • senzație de frică sau panică intensă
  • anxietate
  • dificultăți de respirație
  • hiperventilație
  • ritm cardiac crescut
  • gheară sau durere în piept
  • greaţă
  • senzație de leșin sau amețeală
  • senzație de confuzie sau dezorientare

Aceste simptome pot fi ușoare sau severe. Dacă te confrunți cu claustrofobia, poți, de asemenea:

  • să eviți declanșarea unor situații, cum ar fi călătoria în avioane, metrou, lifturi sau în mașini în timpul traficului intens
  • să cauți automat și compulsiv ieșirea din orice spațiu prea mic sau prea aglomerat
  • te simți speriat că ușile s-ar putea închide în timp ce te afli într-o cameră

Multe situații pot declanșa claustrofobia. Declanșatoarele pot include:

  • ești într-o încăpere mică fără ferestre
  • călătorești cu avionul sau într-o mașină mică
  • ești într-un lift
  • trebuie să faci o scanare RMN sau CT
  • ești într-o încăpere mare, dar aglomerată, la o petrecere sau un concert

Alte locuri care pot declanșa claustrofobia includ:

  • toalete publice
  • spălătorii auto
  • ușile rotative
  • vestiare
  • peșteri
  • tuneluri

Reacțiile includ:

  • verifici ieșirile și cauți un loc cât mai aproape de ele
  • senzație de neliniște când toate ușile sunt închise
  • rămâi lângă ușă într-o petrecere aglomerată sau întrunire
  • eviți să conduci sau să călătorești ca pasager atunci când traficul este susceptibil de a fi aglomerat
  • folosești scările în locul liftului, chiar dacă acest lucru este dificil și inconfortabil
  • claustrofobia implică teama de a fi restricționat sau limitat la o singură zonă, deci, așteptarea la coadă poate provoca, de asemenea, fobia la unii oameni.

simptome claustrofobia

Diagnosticarea claustrofobiei

 

Dacă simptomele au devenit persistente și interferează cu viața de zi cu zi, e timpul să cunsulți un specialist (medic, psihoterapeut, terapeut) . Un diagnostic te poate ajuta să gestionezi simptomele și complicațiile care apar în claustrofobie.

Un diagnostic de fobie specifică necesită următoarele:

  • Frică sau anxietate cu privire la un anumit obiect sau situație
  • Ca obiectul sau situația fobică să provoace aproape întotdeauna frică sau anxietate
  • Obiectul sau situația fobică este în mod activ evitat sau suportat cu frică sau anxietate intensă

Criteriile impun ca frica, anxietatea și evitarea:

  • Sunt disproporționate față de pericolul real reprezentat de obiectul sau situația specifică și de contextul socio-cultural
  • Provoacă suferință sau afectare semnificativă din punct de vedere clinic în domeniile sociale, profesionale sau în alte domenii importante de funcționare
  • Sunt persistente, de obicei durează șase luni sau mai mult

Psihologul este cel care utilizează scale și chestionare în vederea formulării unei ipoteze diagnostice. Psihiatrul coroboreaza informatiile primite in timpul evaluării psihiatrice  cu ipotezele diagnostice formulate de psiholog, pentru a pune diagnosticul final.

Pentru a clarifica anumite detalii, medicul poate folosi:

  • un chestionar de claustrofobie, pentru a ajuta la identificarea cauzei anxietății;
  • o scală de claustrofobie, pentru a ajuta la stabilirea nivelurilor de anxietate.

 

Care este cauza pentru aceasta frica de spatii inchise?

 

Este neobișnuit ca o fobie să înceapă după vârsta de 30 de ani, așa că majoritatea se dezvoltă în copilărie, în adolescență sau la vârsta adultă timpurie.

Acestea se dezvoltă de obicei la vârsta de 4 până la 8 ani. În unele cazuri, poate fi rezultatul unei experiențe traumatice timpurii. Un exemplu ar fi claustrofobia care se dezvoltă în timp după ce un copil are o experiență neplăcută într-un spațiu restrâns.

Claustrofobia poate fi, de asemenea, un ecou al obiceiurilor primilor oameni, urme lăsate în inconștientul colectiv dintr-un timp în care spațiile și persoanele necunoscute reprezentau, în general, o amenințare mult mai mare pentru siguranța personală decât în ​​lumea de astăzi.

Ca multe alte fobii, cauzele claustrofobiei sunt complexe, cu o combinație de factori de mediu și genetici.

Frica este un instinct natural pentru toți oamenii, deoarece ne ajută să supraviețuim și să găsim siguranță, dar acest instinct devine extrem pentru cei cu claustrofobie.

Această teamă severă poate fi cauzată de o experiență traumatică din trecut, cum ar fi abuzul, blocarea într-un spațiu mic sau agresiunea,

Fobia poate fi cauzată și de un eveniment traumatic, cum ar fi:

  • rămâi blocat într-un spațiu strâns sau aglomerat pentru o perioadă lungă de timp
  • turbulențe în timpul unui zbor
  • în copilărie ești pedepsit prin a fi închis într-un spațiu mic, ca o baie
  • ești blocat în transportul public aglomerat

Claustrofobia poate fi observată și învățată de la un părinte sau un coleg. Dacă observi pe cineva apropiat care se teme de spațiile închise, este mai probabil să învăți acest model și să ai această teamă pe termen lung.

Cei cu un părinte claustrofob sunt mai predispuși să devină ei înșiși claustrofobi.

Când vine vorba de cauze genetice, cercetătorii conectează claustrofobia cudisfuncția amigdalei, care este centrul creierului pentru procesarea fricii.

Persoanele cu claustrofobie tind să aibă o amigdala mai mică, care joacă un rol crucial în provocarea anxietății, potrivit unui studiu din 2009.

Cercetările publicate de American Psychology Association au constatat, de asemenea, că cei cu claustrofobie judecă greșit distanțele și le văd mai aproape decât sunt de fapt, ceea ce explică de ce percep mai ușor pericolul în spații închise sau înguste.

 

Cum tratam teama de spatii inchise?

 

Claustrofobia este o afecțiune tratabilă, cu multe opțiuni eficiente disponibile. Tratamentul este eficient în 90% din cazuri – este o afecțiune vindecabilă.

Psihoterapia este una dintre cele mai bune opțiuni de tratament pentru claustrofobie și există mai multe forme de terapie care sunt eficiente în tratarea acestei fobii.

Tipuri de terapie pentru tratarea claustrofobiei

Terapia cognitiv comportamentală (TCC) – terapia cognitiv comportamentală este probabil cea mai utilizată metodă de tratare a tulburărilor de anxietate.

Un terapeut lucrează individual cu clientul pentru a schimba tiparele de gândire negative și comportamentele asociate cu gândurile și stările care declanșează claustrofobia.

Hipnoza s-a dovedit un tratament eficient pentru personele care suferă de orice tip de fobie. Hipnoterapia ajută la identificarea cauzei, emoţiei principale care a declanşat fobia şi la schimbarea răspunsului emoţional când te întâlneşti în viitor cu obiectul sau situaţia declanşatoare.

Hipnoterapia poate ajuta, de asemenea, şi la instalarea de noi obiceiuri, reacţii, trăiri în situaţii similare.

Hipnoza este o terapie extrem de eficientă deoarece lucrează rapid şi direct cu subconştientul care este capabil să proceseze informaţiile mult mai eficient în lipsa implicării minţii critice

Pentru claustrofobie, acestea arată ca niște sesiuni în care treci prin frica asociată cu spații închise și cauți modalități de a o depăși.

Terapia expunerii – aceasta este o altă metodă eficientă pentru tratarea claustrofobiei. Acest tip de terapie expune încet clientul la anxietatea sa, astfel încât în ​​timp să se simtă mai puțin copleșit și controlat de aceasta.

Prin expunerea repetată la fobia sa, poți deveni desensibilizat de frica intensă asociată anterior cu situația.

Tehnici de vizualizare – aceste tehnici sunt, de asemenea, importante pentru tratarea claustrofobiei. În această metodă, cel care suferă folosește imagini mentale pentru a învăța cum să-și combată frica.

Vizualizarea unui spațiu sigur în timp ce experimentezi un atac de panică poate fi o tehnică utilă.

cum-tratezi-claustrofobia

cum-tratezi-claustrofobia

Când sa apelezi la un specialist?

 

Cu toate că fobiile sunt comune şi ele nu provoacă întotdeauna disconfort există şi situaţii în care ele îţi pot perturba în mod semnificativ viaţa.

De exemplu, dacă suferi de claustrofobie e o mare problemă dacă trebuie să urci în fiecare zi cu liftul pentru a ajunge la birou.

Dacă evitarea obiectului, activităţii sau situaţiei care declanşează frica iraţională interferează cu funcţionarea ta normală sau te împiedică să faci activităţi care în mod normal te-ar bucura, este nevoie să cauţi ajutor.

Ia în considerare o terapie pentru a elimina claustrofobia dacă:

  • Aceasta cauzează o frică intensă sau atacuri de panică
  • Recunoşti că frica este excesivă şi nerezonabilă
  • Eviţi locuri şi situaţii din cauza fobiei
  • Evitarea ta interferează cu rutina zilnică sau cauzează o suferinţă semnificativă
  • Claustrofobia îți afectează viața de zi cu zi de cel puţin 6 luni

 

Concluzii și sfaturi pentru persoanele care suferă de fobia de spații închise

iconBooking
Suferi de Claustrofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Evoluția ne-a lăsat o moștenire care este în urmă cu câteva milioane de ani. Suntem construiți pentru lumea Paleolitică dar trăim în prezent.

Frica irațională care înainte ne salva viața, acum ne cauzează tulburări de anxietate. Medicina și psihologia modernă face tot ce pot pentru a ajuta în această situație.

Suntem într-o continuă schimbare, într-o continuă evoluție iar aceasta are loc pe toate planurile.

Când te confrunți cu o situație declanșatoare, poate fi greu să faci față momentului. Există modalități de a gestiona această frică, deși te confrunți cu claustrofobia.

Practicarea unor strategii proprii de management ajută la scăderea anxietății trăite atunci când apare un declanșator.

Mulți oameni cu claustrofobie vor evita spațiile care declanșează afecțiunea. Dar este posibil să nu fie o soluție bună pe termen lung, deoarece în cele din urmă s-ar putea să ajungi într-o situație înfricoșătoare, dar inevitabilă.

Iată câteva modalități de a face față în timpul unui atac de panică și claustrofobia:

  • Respiră încet și profund în timp ce numeri până la trei cu fiecare respirație.
  • Concentrează-te pe ceva sigur, cum ar fi timpul care trece pe ceas.
  • Amintește-ți în mod repetat că frica și anxietatea ta vor trece.
  • Repetă că frica este irațională.
  • Vizualizează și concentrează-te pe un loc sau moment care îți aduce calm.

În acest timp acceptă că atacul are loc, amintește-ți că este OK să experimentezi aceste sentimente și că nu îți pune viața în pericol. Va trece 😊

 

Laura Badea

Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.

Articole publicate: 51

Vezi pagina autorului
agorafobia frica de spatii deschise
Redactat de Laura Badea

Agorafobia reprezintă, în general,  o tulburare de anxietate care provoacă frică excesivă de spații deschise, însă există mai multe situații care o pot declanșa.

iconBooking
Suferi de Agorafobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Pentru unii oameni poate să fie îngrozitor să plece de acasă. Cu terapie și modificări ale stilului de viață, oricine poate depăși tulburarea și participa normal și echilibrat la activități. Cu cât starea este diagnosticată mai devreme, cu atât tratamentele vor funcționa mai bine.

In acest articol afli mai multe despre agorafobie, inclusiv modul în care aceasta poate afecta viața unei persoane și tipurile de ajutor disponibile.

 

Ce este agorafobia?

 

Numele agorafobia provine din cuvântul grecesc antic „agora”, care se referă la un loc de adunare, o piață.

Oamenii deseori înțeleg greșit agorafobia ca pe o teamă de spații deschise, dar este mai complexă decât atât. Situațiile care pot declanșa frica la persoanele cu agorafobie includ:

  • spații aglomerate sau închise
  • spații deschise și îndepărtate
  • orice spațiu departe de casă

Unele persoane cu agorafobie au, de asemenea, atacuri de panică sau tulburări de panică. Când simptomele sunt severe, pot împiedica o persoană să-și părăsească casa.

Agorafobia se poate dezvolta la orice vârstă, dar simptomele apar de obicei la vârsta de 25-35 de ani și afectează femeile mai des decât bărbații.

Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, ediția a cincea (DSM-5) clasifică agorafobia ca tulburare de anxietate.

O persoană cu acest tip de tulburare are sentimente persistente de anxietate care îi afectează capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi. Agorafobia este o tulburare de anxietate care implică teama de a fi în locuri din care este greu să scapi sau să primești ajutor.

Sentimentele de jenă, neputință sau blocare pot declanșa agorafobia. O persoană poate avea unul sau mai multe dintre aceste sentimente în zone aglomerate sau îndepărtate sau pe poduri sau mijloace de transport în comun, de exemplu.

Agorafobia se poate dezvolta după ce o persoană a avut la un moment dat un atac de panică. Teama de alte atacuri, de exemplu, poate determina persoana să evite tipurile de situații în care a avut loc primul atac. Deși agorafobia poate urma tulburarea de panică, DSM-5 le consideră diagnostice separate.

Persoanele cu agorafobie ar putea avea nevoie de ajutorul unui însoțitor pentru a vizita locuri publice. S-ar putea să se simtă incapabili să plece singuri sau deloc acasă.

Oricine poate să simtă anxietate sau nesiguranță uneori atunci când se află într-un spațiu public. Dar o tulburare de anxietate provoacă îngrijorări excesive care afectează activitățile zilnice. Agorafobia te poate face să simți frică și stres extrem, ceea ce te poate determina să eviți ieșirile din casă.

Cum îți poate afecta agorafobia viața?

Dacă nu este tratată, agorafobia îți poate reduce cu adevărat calitatea vieții. De exemplu:

Este posibil să te simți incapabil să continui să faci anumite activități, cum ar fi să mergi la muncă sau la școală, să participi la activități sau să pleci de acasă pentru a socializa.

Izolarea, singurătatea, plictiseala și dificultățile financiare (din cauza imposibilității de a lucra) pot provoca stres și pot crește riscul de depresie.

Dacă începi să utilizezi mecanisme de gestionare nesănătoase, cum ar fi consumul de alcool sau consumul de droguri, acest lucru poate provoca sau contribui la alte probleme de sănătate.

Sentimentele de neputință pot duce rapid la furie și frustrare, care îți poate afecta stima de sine și pot duce la depresie și alte anxietăți.

simptome agorafobia

Simptomele agorafobiei

 

Agorafobia poate implica o combinație de sentimente și simptome fizice. Toate acestea pot varia de la ușoare la severe.

Conform DSM-5, o persoană cu agorafobie se teme de obicei:

  • Să folosească transportul public
  • Să stea în spații deschise
  • Să fie în spații închise
  • Să stea la coadă
  • Să se afle într-o mulțime
  • Să fie singur în afara casei

Agorafobia implică frica care apare în orice situație în care pot apărea pericole și ajutorul este indisponibil sau evadarea imposibilă. Frica se poate intensifica până când persoana are un atac de panică.

Simptome fizice

  • Durere toracică sau ritm cardiac rapid
  • Frică
  • Hiperventilație sau probleme de respirație
  • Amețeli
  • Tremur
  • Frisoane bruște sau înroșire (față roșie, fierbinte)
  • Transpirație excesivă (hiperhidroză)
  • Stomac deranjat
  • Slăbiciune
  • Sufocare
  • Un sentiment de dezorientare

Schimbări de comportament

O persoană cu agorafobie evită anumite situații declanșatoare și poate, de asemenea:

  • își schimbă comportamentul acasă, la școală sau la serviciu
  • nu se mai vede cu prietenii
  • face toate cumpărăturile online
  • începe să folosească greșit alcoolul și drogurile (dependențe)
  • persoana poate deveni dependentă de ceilalți sau poate evita ieșirile din casă

 

Care este cauza pentru aceasta frica de spații deschise?

 

Biologia – inclusiv condițiile de sănătate și genetică – temperamentul, stresul și experiențele de învățare pot juca toate un rol important în dezvoltarea agorafobiei.

Factori de risc

Agorafobia poate începe în copilărie, dar de obicei se manifestă la sfârșitul adolescenței sau la începutul vieții de adult – înainte de vârsta de 35 de ani . Femeile sunt diagnosticate cu agorafobie mai des decât bărbații.

Factorii de risc pentru agorafobie includ:

  • Ai o tulburare de panică sau alte fobii
  • Răspunsul la atacurile de panică cu frică și evitare excesivă
  • Evenimente traumatizante din viață, cum ar fi abuzul, moartea unui părinte sau un atac
  • Un temperament anxios sau nervos
  • Ai o rudă de sânge cu agorafobie

Complicații

Agorafobia poate limita foarte mult activitățile vieții tale. Dacă agorafobia este severă, este posibil să ajungi să nu îți mai părăsești casa. Fără terapie, unii oameni devin legați de casă de ani de zile..

Agorafobia poate duce sau poate fi asociată cu:

  • Depresie
  • Abuzul de alcool sau droguri
  • Alte tulburări de sănătate mintală, inclusiv alte tulburări de anxietate sau tulburări de personalitate

agorafobia diagnostic

Cum se pune diagnosticul?  

 

Pentru a diagnostica agorafobia, ai nevoie să consulți un specialist în domeniul sănătății mintale: medic, psihoterapeut sau consilier.

Folosind criteriile cunoscute, un specialist  poate diagnostica agorafobia dacă o persoană prezintă anxietate sau frică extremă în cel puțin două dintre următoarele situații.

  • transport public
  • spatii deschise
  • spații închise
  • mulțime
  • singur din casă

În plus, se caută următoarele caracteristici:

  • Persoana evită situația declanșatoare sau refuză să fie acolo fără un însoțitor de încredere.
  • Motivul evitării este teama de a nu putea scăpa sau de a primi ajutor dacă apar simptome jenante sau de panică.
  • Frica și anxietatea sunt disproporționate față de orice pericol real care ar putea exista.
  • Frica și anxietatea provoacă suferință profundă și afectează capacitatea persoanei de a funcționa.
  • Nu există o altă explicație pentru frică și anxietate.

Simptomele trebuie să fie persistente și persoana trebuie să le fi experimentat timp de cel puțin 6 luni pentru a primi un diagnostic de agorafobie.

De asemenea, terapeutul trebuie să stabilească faptul că simptomele nu rezultă dintr-o altă tulburare, cum ar fi o fobie specifică sau o tulburare de anxietate socială.

 

Agorafobia: tipuri de tratament

 

Tratament medicamentos

Anumite tipuri de antidepresive sunt adesea folosite pentru a trata agorafobia, fiind mai eficiente decât anxioliticele.

Orice medicament îți poate fi prescris doar de medic și poate fi luat doar sunt atenta sa supraveghere.

Anumite antidepresive numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sunt utilizați pentru tratamentul tulburărilor de panică cu agorafobie.

Medicamentele anti-anxietate numite benzodiazepine sunt sedative pe care, în circumstanțe limitate, medicul dumneavoastră le poate prescrie pentru ameliorarea temporară a simptomelor de anxietate. Benzodiazepinele sunt utilizate în general numai pentru ameliorarea anxietății acute pe termen scurt.

Deoarece pot duce la dependență, aceste medicamente nu sunt o alegere bună dacă ai avut probleme pe termen lung cu anxietatea sau probleme cu abuzul de alcool sau droguri.

Poate dura câteva săptămâni până când medicamentele ameliorează simptomele.

Folosirea de antidepresive poate provoca reacții adverse care creează senzații fizice incomode sau chiar simptome de atac de panică. De aceea folosirea tratamentul medicamentos pentru a trata agorafobia poate fi recomandat doar de un profesionist în sănătate mintală.

Tehnici de ajutor pentru agorafobie

Agorafobia poate îngreuna foarte mult viața. Tratamentul profesional te poate ajuta să depășești această tulburare sau să o gestionezi eficient.

De asemenea, poți face câteva lucruri prin care te poți ajuta singur să ameliorezi simptomele agorafobiei.

Poți gestiona agorafobia cu modificări ale stilului de viață:

  • Evită alcoolul, drogurile și cofeina (cafea, ceai)
  • Mănâncă o dietă sănătoasă, bine echilibrată.
  • Fă sport regulat.
  • Practică exerciții de respirație.

Când te aflu  într-o situație care îți poate aduce atacuri de panică asociate cu agorafobia,  încercă următoarele sugestii:

Încetinește respirația: sentimentele de panică și anxietate pot crește atunci când respiri prea repede. Încearcă să respiri încet și profund, numărând până la trei pe fiecare respirație și din nou pe fiecare respirație.

Concentrează-te pe ceva care nu te amenință: gândurile înfricoșătoare sunt un semn al panicii, nu a ceea ce se întâmplă de fapt așa că vor trece în curând. Încearcă să numeri înapoi de la 100.

Desensibilizarea este o tehnică populară de coping care poate fi învățată pe cont propriu sau prin terapie.

Desensibilizarea implică utilizarea imaginației pentru a ajuta la depășirea declanșatorilor asociați cu atacurile de panică și sentimentele de anxietate. Desensibilizarea te ajută să destructurezi treptat anxietatea.

Terapie pentru agorafobie

Psihoterapie

Psihoterapia implică întâlnirea cu un terapeut sau alt profesionist din domeniul sănătății mintale în mod regulat. Acest lucru îți oferă posibilitatea de a vorbi despre temerile tale și despre orice problemă care ar putea contribui la declanșarea agorafobiei. Psihoterapia este adesea combinată cu medicamente pentru o eficiență optimă. Este, în general, un tratament de scurtă durată care poate fi oprit odată ce reușești să faci față fricilor și atacurilor de panică

iconBooking
Suferi de Agorafobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)

Terapia cognitiv-comportamentală este cea mai comună formă de psihoterapie utilizată pentru tratarea persoanelor cu agorafobie. TCC te poate ajuta să înțelegi sentimentele și punctele de vedere distorsionate asociate agorafobiei. De asemenea, te poate învăța cum să treci prin situații stresante prin înlocuirea gândurilor distorsionate cu gânduri sănătoase, ajutându-te să recâștigați un sentiment de control în viața voastră.

Terapia expunerii

Terapia expunerii tepoate ajuta, de asemenea, să îți depășiți temerile. În acest tip de terapie, ești expus ușor și încet situațiilor sau locurilor de care te temi. Acest lucru poate face ca frica să se diminueze în timp.

Realitatea virtuala un ajutor pentru teama de spatii deschise.

Mult timp asociată cu jocul, cu divertismentul, realitatea virtuală a fost, în ultimii ani asociată tot mai mult cu posibilitatea de a fi folosită în tratarea fobiilor specifice.

Aceasta presupune expunerea în repetate rânduri a persoanei afectate la situații care îi provoacă emoții puternice sau blocaje, cu scopul de a obține efectul de habituare, de obișnuire cu stimulul sau situația stresantă. Întreg procesul are loc în prezența unui psihoterapeut care îi monitorizează în permanență reacțiile și care poate controla dificultatea scenei de expunere pentru a-i crește încrederea.

agorafobia terapie

Cand este cazul sa mergi la medic?

 

Dacă anxietatea îți afectează viața de zi cu zi, să apelezi la medic sau un profesionist din domeniul sănătății mintale este primul pas pentru a obține sprijinul adecvat și pentru a înțelege opțiunile de tratament.

Ar trebui să discuți cât mai repede cu un medic dacă:

  • Ai simptome de anxietate severă și recurentă (cum ar fi mai multe atacuri de panică în situații similare)
  • ești atât de îngrijorat de modul în care te vei simți atunci când faci anumite activități, încât îți afectează modul în care îți trăiești viața

Aproximativ o treime dintre persoanele cu agorafobie realizează în cele din urmă o vindecare completă și rămân libere de orice simptom.

Aproximativ jumătate au o îmbunătățire a simptomelor, dar pot avea perioade în care simptomele lor devin mai supărătoare – de exemplu, dacă se simt stresați.

În ciuda tratamentului, aproximativ 1 din 5 persoane cu agorafobie continuă să prezinte simptome supărătoare.

 

Laura Badea

Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.

Articole publicate: 51

Vezi pagina autorului
dependenta de droguri
Redactat de Laura Badea
Mulți oameni nu înțeleg cum poate ajunge cineva la dependența de droguri. Există multe credințe eronate că cei care consumă droguri nu au principii morale sau putere de voință sau că s-ar putea opri din consum pur și simplu alegând acest lucru.
iconBooking
Suferi de Dependență de Droguri?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

În realitate, dependența de droguri este o boală complexă, iar pentru renunțare este nevoie în cele mai frecvente cazuri de mai mult decât de intenții bune sau o voință puternică. În acest articol explorăm una dintre cele mai dramatice și complexe adicții – dependenta de droguri.

Ce este Dependenta de Droguri?

Dependența de droguri este tulburarea legată de consumul de substanțe interzise, o boală care afectează negativ atât chimia creierului cât și comportamentul consumatorului. O persoană poate deveni efectiv obsedată de orice drog legal sau ilegal. Unii oameni pot deveni dependenți de anumite medicamente. Această dependență începe să se dezvolte treptat atunci când individul continuă să consume medicamentul, în ciuda efectelor sale negative. Raportul european privind drogurile, emis în 2020, arată că rata medie a mortalității cauzate de supradoze în Europa este  22,3 decese la un milion de persoane în vârstă de 15-64 de ani. Bărbații cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani reprezintă categoria cea mai afectată, cu o rată a mortalității de 53,7 decese la milion, mai mult decât dublul mediei observate pentru toate vârstele și mai mult decât triplul celei mai ridicate rate a mortalității în rândul femeilor (13,9 decese la un milion de femei în vârstă de 35-44 de ani). Dependenta de droguri vs. abuz și toleranță Abuzul de droguri apare atunci când iei substanțe legale sau ilegale în moduri în care nu îți sunt benefice. În cazul medicamentelor, este posibil să iei mai mult decât doza obișnuită de pastile sau să folosești rețeta altcuiva. Poți abuza de droguri pentru a te simți bine, pentru a ușura stresul sau pentru a evita realitatea. Dar, de obicei, în cazul abuzului de substanțe poți să-ți schimbi obiceiurile nesănătoase sau să întrerupi consumul. Dependența apare atunci când nu te poți opri. Nu atunci când îți pune sănătatea în pericol. Nu atunci când îți cauzează probleme financiare, emoționale și de altă natură sau pentru cei dragi. Această dorință de a obține și folosi droguri te poate urmări în fiecare minut al zilei, chiar dacă îți dorești să renunți. Dependența este, de asemenea, diferită de toleranța la substanțe. În cazurile de dependență, simptomele de sevraj apar atunci când oprești brusc consumul. Toleranța se întâmplă atunci când o doză dintr-o substanță devine mai puțin eficientă în timp. De exemplu, când folosești opioide pentru durere poți dezvolta toleranță. Asta nu înseamnă că ești dependent. În general, atunci când narcoticele sunt utilizate sub supravegherea medicală adecvată, dependența se întâmplă doar la un procent mic de oameni. Prevalența medie a consumului de opioide de mare risc în rândul adulților (15-64 de ani) a fost estimată la 0,4 % din populația Uniunii Europene în 2018, ceea ce înseamnă 1,3 milioane de consumatori de opioide de mare risc. Efecte asupra creierului tău Substanțele care pot crea dependență vizează sistemul de recompense al creierului. Îți inundă creierul cu o substanță chimică numită dopamină. Acest lucru declanșează un sentiment de plăcere intensă și de dorință de a crește consumul pentru și mai multă euforie. În timp, creierul tău se obișnuiește cu dopamina suplimentară. Așadar, este posibil să fie nevoie să crești doza pentru a avea același sentiment minunat. În același timp, alte lucruri care ți-au plăcut, cum ar fi mâncarea sau petrecerile, îți pot oferi mai puțină plăcere. Când consumi droguri pentru o lungă perioadă de timp, acestea pot provoca modificări și în alte sisteme și circuite chimice ale creierului, afectându-ți abilitatea de a învăța și a memora. Numeroși indicatori referitori la substanțele cel mai frecvent consumate sugerează că disponibilitatea drogurilor rămâne ridicată. Simptomele sau comportamentele prin care poți recunoaște dependenta de droguri includ, printre altele:
  • Simți că trebuie să consumi substanța în mod regulat – zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi
  • Ai impulsuri intense care blochează orice alte gânduri
  • De-a lungul timpului, ai nevoie să crești doza pentru a obține același efect
  • Consumi cantități mai mari și pe o perioadă mai lungă de timp decât ți-ai propus
  • Te asiguri că ai în permanență o cantitate de droguri
  • Cheltui sume de bani pe care nu ți le permiți
  • Neîndeplinirea obligațiilor și responsabilităților de muncă sau reducerea activităților sociale sau recreative din cauza consumului de droguri
  • Continuarea consumului de droguri, chiar dacă știi că îți cauzează probleme în viață sau vă provoacă răni fizice sau psihologice
  • Faci lucruri pentru a obține drogul pe care în mod normal nu le-ai face, cum ar fi furtul, înselăciunea
  • Conduci sau faci alte activități riscante atunci când ești sub influența drogului
  • Eșuarea încercărilor de a opri utilizarea drogului
  • Te confrunți cu simptome de sevraj atunci când încerci să încetați să iei drogul
Semnele și simptomele utilizării recente pot include:
  • Un sentiment de euforie
  • Un sentiment sporit al percepției vizuale, auditive și gustative
  • Creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac
  • Ochi roșii
  • Gură uscată
  • Scăderea coordonării
  • Dificultăți de concentrare sau de amintire
  • Timp de reacție încetinit
  • Anxietate sau gândire paranoică
  • Pofte exagerate pentru anumite alimente în perioade neobișnuite
Cine este cel mai probabil să devină dependent? Oamenii reacționează diferit la droguri. Unii iubesc sentimentul prima dată când îl încearcă și vor mai mult. Alții îl urăsc și nu mai încearcă niciodată. Nu toți cei care consumă droguri devin dependenți. Dar se poate întâmpla oricui și la orice vârstă. Unele lucruri îți pot crește șansele de dependență, inclusiv: Istoricul familiei. Genele tale sunt responsabile pentru aproximativ jumătate din alegerile tale. Dacă părinții sau frații tăi au probleme cu alcoolul sau drogurile, este foarte probabil ca și tu să fii vulnerabil în caz de consum. Consumul timpuriu. Consumul de la o vârstă fragedă sau adolescență crește riscul de a dezvolta dependenta de droguri. Probleme mintale. Dacă ești deprimat, ai probleme cu atenția sau îți faci griji în mod constant, ai șanse mai mari de dependență. Poți apela la droguri ca o modalitate de a încerca să te simți mai bine. Un istoric de traume din viața ta te face, de asemenea, mai vulnerabil la dependența de droguri. relatia cu un dependent

Relatia cu o persoana dependenta de droguri

E foarte clar deja că o relație pe  termen lung și dependența de droguri nu se amestecă într-o formulă de succes. A avea un partener care bea prea mult sau consumă droguri este cu siguranță una dintre cele mai grele pietre pe care ți le poți atârna singur de gât. În cazul unui partener care consumă droguri efectul este resimțit și de copiii, rudele, prietenii și colegii săi. Însă într-o astfel de relație, în afară de consumator, cel mai mare preț este adesea plătit de partenerul său. Cuplurile în care un partener este dependent de droguri sunt extrem de dezechilibrate. În cele mai multe cazuri, partenerul dezaprobă dependența celuilalt, iar  consumul de droguri devine principalul  motiv de luptă și ceartă. Ceea ce rezultă din asta este un cerc vicios, în care consumul de substanțe provoacă conflicte, conflictul duce la consumul mai mari de droguri ca modalitate de reducere a tensiunii, conflictul din cauza consumului crește și mai mult, se consumă mai mult și așa mai departe. Atâta timp cât cineva se află în mijlocul dependenței sale și nu primește ajutor, o relație cu un dependent este practic imposibilă. Un dependent va face tot ce poate și va folosi inclusiv minciuna, trișatul și furtul. Dependenții se pot angaja, de asemenea, în comportamente riscante sau ilegale care vor avea un impact asupra partenerului lor și tind să nu aibă inhibiții atunci când vine vorba de lucruri cum ar fi relații în afara relației lor principale. Dependenții sunt, în general, manipulatori și înșelători. Persoanele cu tulburări de dependență pot de asemenea să devină abuzive, fizic și emoțional. Probabil vei vedea că, dacă ai o relație cu un dependent de droguri, acesta devine o persoană complet diferită de cea pe care ai cunoscut-o inițial. Oamenii aleg totuși să rămână într-o relație cu un dependent deoarece cred că, dacă îl iubesc suficient, pot cumva să-l vindece, dar reușita este foarte rară. Cuplurile în care un partener este dependent de droguri au o dificultate foarte mare să iasă din această spirală descendentă; din fericire, știm și modalități dovedite de a ajuta aceste relații și, în acest proces, de a-l ajuta pe cel care abuzează de substanțe să îți revină. Deci, dacă tu sau partenerul tău aveți o problemă cu alcoolul sau cu drogurile, există speranță. Multe dintre tratamentele pentru persoanele care au o problemă cu alcoolul sau  alte droguri vor include și partenerul într-un fel sau altul. De asemenea, este foarte important ca problemele din relație să fie tratate; aceste probleme nu dispar nici măcar atunci când consumul de droguri a încetat. Multe cupluri sunt surprinse și dezamăgite că pot continua să aibă multe lupte și certuri după ce abuzul de substanțe a încetat. Dacă problemele din relație nu sunt tratate, ele pot stabili scena pentru un conflict continuu și, la rândul său, recidiva în consumul de alcool sau droguri. Astfel, recuperarea durabilă după consumul de substanțe depinde, în parte, de îmbunătățirea relației. Eliminarea consumului de alcool sau de droguri este doar punctul de plecare; odată ce este atinsă, o relație de susținere poate fi unul dintre cei mai puternici factori care fac ca aceasta să dureze. Așadar, apelați la un specialist care să vă ghideze atât personal cât și în terapia de cuplu. Rareori te poți descurca singur cu avalanșa de sentimente și stări care vin peste tine într-o astfel de situație, așa că cel mai bine este să ai sprijinul unui profesionist. dependenta de droguri tratament

Tratamentul dependentei de droguri

Dacă consumul de droguri nu este controlat sau cauzează probleme, solicită cât mai repede ajutor. Cu cât cauți mai repede, cu atât mai mari sunt șansele pentru o recuperare pe termen lung. Consultă un  profesionist din domeniul sănătății mintale, de preferat un medic specializat în psihiatrie sau un consilier specilizat în domeniul alcoolului și drogurilor. Diagnosticarea dependenței de droguri (tulburare de consum de substanțe) necesită o evaluare amănunțită și include adesea o evaluare de către un psihiatru. Sângele, urina sau alte teste de laborator sunt utilizate pentru a evalua consumul de droguri, dar nu reprezintă un test de diagnosticare a dependenței. Cu toate acestea, aceste teste pot fi utilizate pentru monitorizarea tratamentului și recuperării. Pentru diagnosticarea unei tulburări de consum de substanțe, majoritatea profesioniștilor din domeniul sănătății mintale utilizează criteriile din Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mentale (DSM-5), publicat de Asociația Americană de Psihiatrie. Deși nu există un remediu valabil general pentru dependența de droguri, opțiunile de tratament explicate mai jos te pot ajuta să găsești o opțiune potrivită pentru tine. Tratamentul depinde de substanța utilizată și de orice tulburări medicale sau de sănătate mintală pe care le ai.

Apeleaza la o clinica de dezintoxicare de droguri

Scopul detoxifierii, numit și „dezintoxicare” sau terapie de sevraj, este de a te ajuta să încetezi să iei drogul care creează dependență cât mai repede și mai sigur posibil. Pentru unii oameni, poate fi sigur să urmeze o terapie de sevraj în ambulatoriu. Alții pot avea nevoie de internare într-un spital sau într-un centru de tratament rezidențial. Renunțarea la diferite categorii de droguri produce efecte secundare diferite și necesită abordări la fel de diferite. Programele de tratament clinice oferă de obicei:
  • Ședințe de terapie individuală, de grup sau de familie
  • Un accent pe înțelegerea naturii dependenței, eliberarea de droguri și prevenirea recăderii
  • Niveluri de îngrijire și setări care variază în funcție de nevoile tale, cum ar fi programele ambulatorii, rezidențiale și internate

Calmeaza sevrajul cu ajutorul plantelor

Medicina pe bază de plante are o lungă istorie în tratamentul bolilor și a dependențelor, așa că mulți oameni au tendința de a utiliza astfel de tratamente naturiste. Dacă vrei să urmezi această cale, iată ce poți încerca: Extract de ginseng – efectele analgezice ale opioidelor sunt blocate de extractul de ginseng. De asemenea, toleranța și dependența la morfină sunt inhibate de acesta Floarea pasiunii – floarea pasiunii are efecte sedative și anti-anxietate, așa că ajută mult la calmarea efectelor sevrajului. Ceai verde – ajută la diminuarea simptomelor sevrajului. Are efecte inhibitoare asupra drogurilor. Muşeţel – Injecția de 10, 20 și 30 mg / kg extract de mușețel poate reduce simptome de sevraj cronice și acute. Valeriană – diverse extracte din rădăcinile plantei sunt utilizate în medicina naturistă din multe culturi ca sedative ușoare și tranchilizante. Valeriana ajută la tratarea insomniei și agitației și de asemenea dacă sunt administrate în doze mai mari sunt eficiente în tratamentul tensiunii și spasmelor musculare.

Foloseste hipnoza

În spatele oricărui tip de dependenţă se ascunde întotdeauna o emoţie, o stare interioară de dezechilibru, stres sau tensiune interioară. Dependenţa devine astfel un sistem de apărare care lucrează de cele mai multe ori inconştient, independent de voinţa noastră, protejându-ne de acel stres. Dezintoxicarea funcționează pentru mulți oameni, însă există niveluri de succes în ceea ce privește tratamentul. Unii oameni se opresc din consum, alții au perioade de abstinență scurtă sau îndelungată, însă se reapucă. Care este motivul care îi intoarce la viciu? Dezalcoolizarea rezolvă efectele nu și cauza care a provocat consumul de alcool. Hipnoterapia și terapiile alternative de lucru cu subconștientul sunt foarte utile pentru tratarea dependenței de substanțe, fie că vorbim de droguri sau alcool. Hipnoza te ajută să accesezi mintea subconștientă și să descoperi cauza principală care a declanșat dependența de droguri. Înțelegerea motivului pentru care o substanță interzisă a devenit o problemă și tehnicile de învățare care înlocuiesc comportamentul distructiv îi pot ajuta deseori pe cei cu dependență de droguri. Folosirea hipnozei pentru a reevaluarea stilul de viață poate duce la crearea unei atitudini diferite față de drog. Odată ce a fost identificată rădăcina problemei, se poate începe tratarea acesteia. Important de adăugat aici este că singura situație în care hipnoterapia sau alte terapii alternative funcționează în lupta cu alcoolul sau cu drogurile  este atunci când persoana dependentă își dorește cu adevărat să renunțe la comportamentul distructiv. dependenta de droguri studiu de caz

 Studiu de caz: dependenta de droguri

O persoană pe care o iubești are o problemă cu dependența de droguri? Fie că este vorba de substanțe ilegale sau de medicamente eliberate pe bază de rețetă, nu poți forța pe nimeni să nu mai abuzeze de droguri. Dar există modalități de a sprijini recuperarea lor. Să începi o conversație cu cineva despre dependența de droguri nu este niciodată ușor, dar este important să vină dintr-un loc de compasiune și înțelegere. Amintește-ți, nimeni nu își propune să devină dependent. Abuzul de droguri este adesea o încercare greșită de a face față problemelor dureroase sau problemelor de sănătate mintală. Stresul tinde să alimenteze comportamentul care creează dependență, așa că critica sau umilirea nu vor face decât să-l îndepărteze pe cel drag și chiar să-l încurajeze să caute mai mult confort în abuzul de substanțe. Să descoperi că o persoană pe care o iubești este dependentă poate genera sentimente de șoc, teamă și furie, mai ales dacă este vorba despre copilul tău sau despre partenerul de viață.  Aceste emoții puternice pot face comunicarea cu un consumator de droguri și mai dificilă. Deci, este important să alegi un moment în care sunteți amândoi calmi și pregătiți pentru o astfel de discuție. Când vorbești cu o persoană dragă despre tratamentul dependenței sale, iată câteva lucruri de evitat:
  • Predici, teorii moraliste sau acuze
  • Apeluri emoționale care pot crește sentimentele de vinovăție și constrângerea
  • Minciuni sau scuze pentru comportamentul lor
  • Preluarea responsabilităților lor – acest lucru îi protejează de consecințele comportamentului lor
  • Permiterea comportamentului lor prin acoperirea abuzului sau acordarea de bani pentru droguri
  • Ceartă cu persoana iubită când consumă droguri – în acest timp, persoana iubită nu va putea purta o conversație rațională și probabil că nu va fi deschisă la ceea ce ai de spus
  • Să te simți vinovat sau responsabil pentru comportamentul lor – nu este vina ta
Dacă simți că persoana iubită abuzează de droguri, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să o încurajezi să caute tratament pentru dependența de droguri.  Fii ferm în ceea ce vrei și încurajeaz-o în continuare să primească ajutor. Nu amâna. Nu trebuie să aștepți ca persoana iubită să ajungă la o extremă – să fie arestat, să-și piardă slujba, să sufere o urgență medicală sau să se umilească public – să începeți să vorbiți real despre asta. Cu cât dependenta de droguri este tratată mai devreme, cu atât mai bine. Exprimă-ți îngrijorările cu sinceritate. Subliniază că ai grijă de el/ea ă și ești îngrijorat de bunăstarea sa. Ascultă. Chiar și atunci când nu ești de acord, acordă-i timp pentru a asculta ceea ce are de spus, fără a încerca să argumentezi  sau să  contrazici. Cu cât persoana iubită se simte mai auzită, cu atât te vor vedea mai susținător și mai de încredere. Ajută  cu informații despre modul în care poate fi depășită dependența de droguri – indiferent dacă vorbești cu un medic sau un consilier, este important să ai informații clare atunci când îi propui persoanei iubire un program de reabilitare. Fii pregătit pentru negare. Persoana iubită poate deveni defensivă sau supărată și poate refuza să discute despre dependența de droguri. Mulți oameni simt un sentiment de rușine atunci când sunt confruntați și vor încerca să nege că au o problemă. Nu te aștepta ca o singură conversație să rezolve problema. Aceasta va fi probabil prima dintre numeroasele conversații pe care va trebui să le purtați cu privire la dependența de droguri. Nu există o soluție rapidă când vorbim despre adicții.
iconBooking
Suferi de Dependență de Droguri?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Care sunt metodele de tratament pentru dependența de droguri care pot ajuta și în depășirea complexului de inferioritate?

Dependența de droguri și overcoming feelings of inferiority adesea merg mână în mână, însă există speranță. Terapia cognitiv-comportamentală și grupurile de suport pot ajuta indivizii să-și înfrunte demonii interni și să avanseze spre îmbunătățire. Împreună cu medicația adecvată, aceste metode contribuie esențial la reconstruirea stimei de sine și independenței.

Cum poate fi tratată frica de întuneric prin metodele de ajutor pentru dependența de droguri?

Tratarea fricii de întuneric prin metodele de ajutor pentru dependența de droguri poate fi o provocare, dar nu imposibilă. Terapiile cognitive-comportamentale și expunerea graduală la întuneric pot ajuta la reducerea acestei temeri iraționale. De asemenea, profesioniștii în sănătate mentală pot oferi sprijin și ghidare pentru a depăși frica de întuneric.

 Concluzii

Dependența de droguri – Puncte de reținut
  • Dependența de droguri este o boală cronică caracterizată prin căutarea și consumul de droguri compulsiv sau dificil de controlat, în ciuda consecințelor dăunătoare.
  • Schimbările cerebrale care apar în timp consumului de droguri provoacă lipsa autocontrolul unei persoane dependente și interferează cu capacitatea de a rezista nevoilor intense de a lua droguri. Acesta este motivul pentru care dependența de droguri este, de asemenea, o boală recidivantă.
  • Recidiva este revenirea la consumul de droguri după o încercare de oprire. Recidiva indică necesitatea unui tratament mai lung sau diferit.
  • Majoritatea medicamentelor afectează circuitul de recompensă al creierului, inundându-l cu dopamina chimică. Creșterile de dopamină din circuitul de recompensă determină întărirea activităților plăcute, dar nesănătoase, determinând oamenii să repete comportamentul din nou și din nou.
  • De-a lungul timpului, creierul se adaptează la excesul de dopamină, ceea ce reduce nivelul ridicat pe care îl simte persoana în comparație cu nivelul ridicat pe care l-a simțit când a luat prima dată substanța – efect cunoscut sub numele de toleranță.
  • Niciun factor nu poate prezice dacă o persoană va deveni dependentă de droguri. O combinație de factori genetici, de mediu și de dezvoltare influențează riscul de dependență. Cu cât o persoană are mai mulți factori de risc, cu atât sunt mai mari șansele ca acest consum să ducă la dependența de droguri.
  • Dependența de droguri este tratabilă și poate fi gestionată cu succes.

Concluzie

Dependența de droguri este o boală complexă și recidivantă, afectând atât chimia creierului, cât și comportamentul consumatorului. Contrar unor credințe eronate, dependența nu este rezultatul lipsei de principii morale sau putere de voință, ci implică procese neurochimice și comportamentale dificil de controlat. Consumul de droguri poate duce la dependență prin afectarea sistemului de recompense al creierului și creșterea nivelului de dopamină. Dependenta de droguri poate avea consecințe grave asupra sănătății și poate duce chiar la deces. Tratamentul depinde de tipul de drog utilizat și poate include terapie individuală, terapie de grup, detoxifiere, tratament medicamentos și terapii alternative, precum hipnoza. Sprijinul și comunicarea empatică din partea celor dragi joacă un rol important în recuperarea persoanelor dependente. Recuperarea pe termen lung implică și tratarea cauzelor subiacente și îmbunătățirea relațiilor interpersonale. Cu tratament adecvat și susținere, dependența de droguri poate fi gestionată și supraviețuită.

Laura Badea

Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.

Articole publicate: 51

Vezi pagina autorului
dependenta de alcool
Redactat de Laura Badea
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, după fumat și hipertensiunea arterială, dependența de alcool este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură pentru populația generală din Uniunea Europeană.
iconBooking
Suferi de Dependență de Alcool?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Pentru adolescenții și tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 ani, alcoolul este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu incapacitate sau pierduți prin deces prematur. Pe lângă impactul asupra sănătății, dependența de alcool poate avea consecințe sociale dramatice: probleme relaționale (divorț, abuz și neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, excludere socială, probleme legale (amenzi) comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită). În acest articol vorbim despre una dintre cele mai greu de tratat adicții – dependența de alcool sau alcoolismul – cum ne poate afecta atât la nivel mental cât și fizic individul și care sunt pașii spre vindecare.

Idei Principale

  1. Dependenta de alcool este un factor major de risc pentru boala si deces prematur.
  2. Alcoolul are consecinte sociale dramatice, cum ar fi problemele relationale si pierderea locului de munca.
  3. Dependenta de alcool este o boala recunoscuta si implica pierderea controlului si continuarea consumului, chiar si cu consecinte negative.
  4. Consumul excesiv de alcool poate duce la probleme de sanatate, cum ar fi afectarea ficatului si a sistemului nervos.
  5. Tratamentul dependentei de alcool implica medicamente, terapie si sprijin social pentru a ajuta la recuperare si prevenirea recaderilor.

 Ce este Dependența de Alcool?

Consumul excesiv de alcool  este  cunoscut printr-o varietate de termeni, inclusiv alcoolism, abuz de alcool și dependența de alcool. Astăzi, lumea științifică recunoaște dependența de alcool ca fiind o boală denumită tulburare de consum de alcool. Apare atunci când o persoană bea atât de mult încât corpul său devine în cele din urmă dependent. Când se întâmplă acest lucru, alcoolul devine cel mai important lucru din viața sa. Persoanele cu tulburări de consum de alcool vor continua să bea chiar și atunci când băutul provoacă consecințe negative, cum ar fi pierderea unui loc de muncă sau distrugerea relațiilor cu oamenii pe care îi iubesc. Este posibil să știe că consumul lor de alcool le afectează negativ viața, dar de multe ori nu este suficient pentru a-i determina să nu mai bea. Așadar, tulburarea consumului de alcool este un model de consum de alcool care implică:
  • probleme de control al consumului de alcool
  • preocuparea zilnică cu alcoolul
  • continuarea consumului de alcool chiar și atunci când cauzează probleme
  • nevoia de a bea mai mult pentru a obține același efect
  • simptome de sevraj atunci când reduceți rapid sau încetați să beți.
Consumul nesănătos de alcool include orice consum de alcool care îți pune sănătatea sau siguranța în pericol sau cauzează alte probleme legate de alcool. Include, de asemenea, consumul excesiv de alcool – un model de băut în care un bărbat consumă cinci sau mai multe băuturi în decurs de două ore sau o femeie cel puțin patru băuturi în decurs de două ore. cauzele-alcoolismului

Cauzele alcoolismului

  Factorii genetici, psihologici, sociali și de mediu pot avea un impact asupra modului în care consumul de alcool ajunge să îți afecteaze corpul și comportamentul. Teoriile sugerează că pentru anumite persoane consumul de alcool are un impact diferit și mai puternic, care poate duce la tulburarea consumului de alcool. În timp, consumul de alcool în exces poate schimba funcția normală a zonelor din creier asociate cu experiența plăcerii, a judecății și a capacității de a exercita controlul asupra comportamentului. Factori de risc Consumul de alcool poate începe în adolescență, dar dependența de alcool apare mai frecvent între 20 – 30 ani. Cei mai importanți factori declanșatori: Băutul constant în timp. A bea prea mult în mod regulat pentru o perioadă îndelungată sau a bea în mod regulat poate duce la probleme legate de alcool sau dependența de alcool. Începi de la o vârstă fragedă. Persoanele care încep să bea la o vârstă fragedă prezintă un risc mai mare de tulburare de consum de alcool. Istorie de familie. Riscul de dependenta de alcool este mai mare pentru persoanele care au un părinte sau o altă rudă apropiată care are probleme cu alcoolul. Acest lucru poate fi influențat de factori genetici. Depresie și alte probleme de sănătate mintală. Este frecvent ca persoanele cu tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia, schizofrenia sau tulburarea bipolară, să aibă probleme cu alcoolul sau alte substanțe. Istoria traumei. Persoanele cu antecedente de traume emoționale sau de altă natură prezintă un risc crescut de tulburare de consum de alcool. Factori sociali și culturali. A avea prieteni sau un partener apropiat care bea în mod regulat ar putea crește riscul de tulburare de consum de alcool. Modul plin de farmec în care băutura este uneori descrisă în mass-media poate trimite și mesajul că este OK să bei prea mult. Pentru tineri, influența părinților, a colegilor și a altor modele din societate poate avea un impact asupra riscului de a dezvolta dependenta de alcool.  

Simptome ale dependenței de alcool

 
  • Nu poți limita cantitatea de alcool pe care o bei
  • Simți o dorință puternică de a bea alcool în orice moment al zilei
  • Îți dorești să reduci consumul de alcool dar toate încercările se dovedesc nereușite
  • Petreci mult timp consumând alcool sau recuperându-te după consumul de alcool
  • Neîndeplinirea obligațiilor majore la locul de muncă, la școală sau acasă din cauza consumului repetat de alcool
  • Continuarea consumului de alcool chiar dacă știi că provoacă probleme fizice, sociale sau interpersonale
  • Renunțarea sau reducerea activităților și hobby-urilor sociale și de muncă
  • Consumul de alcool în situații în care nu este sigur, cum ar fi când conduci sau înoți
  • Dezvoltarea unei toleranțe la alcool, astfel încât să ai nevoie de mai mult pentru a simți efectul acestuia sau pentru a avea un efect redus din aceeași cantitate
  • Dacă ai simptome de sevraj – cum ar fi greață, transpirație și tremurături .
Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale intregrează abuzul de alcool și dependența de alcool într-o singură categorie denumită tulburare de consum de alcool cu următoarele sub-clasificări: usoară, moderată și severă.
  1. Ușoară – prezența a două, maxim trei simptome
  2. Moderată – prezența a patru până la 5 simptome
  3. Severă – prezența a șase sau mai multe simptome
Tulburarea consumului de alcool poate include și perioade de intoxicație cu alcool și simptome de sevraj. Intoxicarea cu alcool are ca rezultat creșterea cantității de alcool din sânge. Cu cât este mai mare concentrația de alcool din sânge, cu atât devii mai afectat. Intoxicația cu alcool provoacă probleme de comportament și modificări mentale. Acestea pot include un comportament inadecvat, stări de spirit instabile, tulburări de judecată, vorbire neclară, atenție sau memorie afectată și coordonare slabă. De asemenea, poți avea perioade numite „întreruperi”, în care nu îți amintești evenimentele. Nivelurile foarte mari de alcool din sânge pot duce la comă sau chiar la moarte. Sevrajul poate apărea atunci când consumul de alcool a fost intens și prelungit și apoi este oprit sau redus foarte mult. Poate apărea în câteva ore până la patru sau cinci zile mai târziu. Semnele și simptomele sevrajului includ
  • transpirația abundență
  • bătăi rapide ale inimii
  • tremurături ale mâinilor
  • probleme de somn
  • greață și vărsături
  • halucinații
  • neliniște și agitație
  • anxietate și ocazional convulsii.
Simptomele pot fi suficient de severe pentru a-ți afecta capacitatea de a funcționa la locul de muncă sau în alte situații sociale. diagnostic dependenta de alcool

Diagnostic dependența alcool

  Diagnosticarea unei persoane dependente de alcool se face pe baza consumului frecvent, regulat, în mod repetat sau excesiv de alcool, însoțit de apariția semnelor și simptomelor. Există și câteva chestionare profesionale elaborate cu scopul de a măsura cantitatea de alcool consumată de o anumită persoană. Aceste chestionare îți pot arăta gradul de dependenta de alcool la care te afli (daca este cazul).
  • Chestionarul AUDIT. Acest chestionar este alcatuit dim zece itemi: trei itemi cu privire la dependența de alcool, trei itemi cu privire la cantitatea de alcool consumată şi frecvența consumului şi patru itemi care fac referință la afecțiunile medicale apărute în urma consumului de alcool.
  • Testul CAGE  Este un test foarte scurt, cu numai patru intrebari care diagnosticheaza problemele cu alcoolul considerand intreaga istorie de viata a pacientului.
  • Chestionarul MAST prezintă o precizie de 98% în identificarea persoanelor dependente de alcool. Acest chestionar este alcătuit din 24 de întrebări legate de apariția unor probleme sociale, familiale sau profesionale, în contextul consumului abuziv de alcool.
Autotestare: folosesc greșit alcoolul? Uneori poate fi greu să trasezi linia dintre consumul sigur de alcool și utilizarea abuzivă a alcoolului. Dacă ai dubii în ceea ce privește relația ta cu alcoolul, începe cu următoarele întrebări:
  • Trebuie să cresc doza pentru a simți efectele alcoolului?
  • Mă simt vinovat(a) după ce beau?
  • Devin iritat sau violent când beau?
  • Aveți probleme în viața socială din cauza băuturii?
  • Cred că aș fi mai bine dacă aș reduce consumul de alcool?
 

Complicatiile dependenței de alcool

Impact asupra siguranței Dependența de alcool îți poate reduce abilitățile de judecată și reduce inhibițiile, ducând la alegeri îndoielnice și situații sau comportamente periculoase, inclusiv:
  • Accidente
  • Probleme în relație
  • Performanță slabă la serviciu sau la școală
  • Probabilitate crescută de a comite infracțiuni violente sau de a fi victima unei infracțiuni
  • Probleme juridice sau probleme de angajare
  • Probleme cu consumul de alte substanțe
  • Relații sexuale neprotejate sau riscante
  • Risc crescut de tentativă de sinucidere
complicatii sanatate dependenta de alcool

Impactul asupra sănătății

Dependența de alcool în timp poate provoca probleme de sănătate, inclusiv:  
  • Boli de ficat. Consumul excesiv de alcool poate determina creșterea grăsimilor în ficat, inflamație a ficatului (hepatită alcoolică) și, în timp, distrugerea ireversibilă și cicatrizarea țesutului hepatic (ciroză).
 
  • Probleme digestive. Dependența de alcool poate duce la inflamația mucoasei stomacului (gastrită), precum și la ulcerul gastric și esofagian. De asemenea, poate interfera cu absorbția vitaminelor B și a altor nutrienți. Consumul de alcool îți poate afecta pancreasul sau poate duce la inflamația pancreasului (pancreatită).
  • Probleme cu inima. Consumul excesiv de alcool poate duce la hipertensiune arterială și crește riscul de mărire a inimii, insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral.
  • Complicații ale diabetului. Alcoolul interferează cu eliberarea glucozei din ficat și poate crește riscul de glicemie scăzută (hipoglicemie). Acest lucru este periculos dacă ai diabet și iei deja insulină pentru a scădea nivelul zahărului din sânge.
  • Funcția sexuală și problemele menstruației. Consumul excesiv de alcool poate cauza disfuncții erectile la bărbați. La femei, poate întrerupe menstruația.
  • Probleme oculare. În timp, consumul intens de alcool poate provoca mișcări rapide involuntare ale ochilor precum și slăbiciune și paralizie a mușchilor oculari datorită unui deficit de vitamina B-1.
  • Complicații neurologice. Consumul excesiv de alcool îți poate afecta sistemul nervos, provocând amorțeală și durere în mâini și picioare, tulburări de gândire, demență și pierderea memoriei pe termen scurt.
  • Sistem imunitar slăbit. Consumul excesiv de alcool poate face corpul mai puțin rezistent, crescând riscul de apariție a diferitelor boli, în special a pneumoniei.
  • Risc crescut de cancer. Dependența de alcool pe termen lung crește și riscul de apariție a multor tipuri de cancer, inclusiv cancerul gurii, gâtului, ficatului, esofagului, colonului și al sânului. Chiar și consumul moderat de alcool poate crește riscul de cancer.
  • Medicamentele și alcoolul. Unele medicamente dacă interacționează cu alcoolulul, cresc efectele sale toxice. Consumul de alcool în timp ce iei aceste medicamente poate crește sau reduce eficacitatea acestora sau le poate face periculoase.
 

Tratament Pentru Alcoolism

Tratament Medicamentos

Niciun medicament nu poate „vindeca” dependenta de alcool,  dar unele te pot ajuta în timpul recuperării. Pot face ca băutul să fie mai puțin plăcut, astfel încât corpul tău să învețe să respingă. Medicamentele utilizate pentru alte afecțiuni – cum ar fi fumatul, durerea sau anxietatea – pot, de asemenea, ajuta la reducerea dependenței de alcool. Discută cu medicul înainte de a lua orice medicament.

Programe de Reabilitare

Acesta este un pas cheie dacă dependenta de alcool cu care te confrunți este severă. Scopul este să nu mai bei și să acorzi corpului tău timp pentru a elimina alcoolul. De obicei, durează câteva zile până la o săptămână. Majoritatea oamenilor apelează la un program de reabilitate  sau centru de tratament din cauza simptomelor severe de sevraj pe care nu le pot ține sub control, cum ar fi:
  • tremurături (tremurături)
  • văd sau simt lucruri care nu sunt cu adevărat acolo (halucinații)
  • convulsii
Medicii și alți experți te pot urmări și îți pot oferi un tratament personalizat pentru a te ajuta cu simptomele. Psihoterapia – Tratament pentru Dezalcoolizare În timpul sau după reabilitare în relația cu alcoolul, consultarea unui terapeut te poate ajuta să înveți noi abilități și strategii pentru a rămâne stabil pe termen lung. Psihologii, asistenții sociali sau consilierii cte po învăța cum:
  • Schimbi comportamentele care te fac să îți dorești să bei
  • Faci față stresului și altor factori declanșatori
  • Construiești un sistem de sprijin puternic
  • Stabilești noi obiective și să le atingi
Unii oameni au nevoie doar de o sesiune de consiliere scurtă și concentrată. Alții ar putea avea nevoie de  terapie individuală pentru o perioadă mai lungă de timp pentru a face față unor probleme precum anxietatea sau depresia. În acest caz, terapia cognitiv comportamentală este cel mai frecvent utilizată. hipnoza pentru dependenta de alcool

Hipnoza si Dependenta de Alcool

Hipnoterapia și terapiile alternative de lucru cu subconștientul sunt foarte utile pentru tratarea dependenței de alcool. Terapiile te ajută să accesezi mintea subnconștientă a unui individ și să descoperi cauza principală a dependenței. Înțelegerea motivului pentru care alcoolul a devenit o problemă și tehnicile de învățare care înlocuiesc comportamentul distructiv îi pot ajuta deseori pe cei cu dependență de alcool. Folosirea hipnozei pentru a reevaluarea stilul de viață al unui individ poate duce la crearea unei atitudini diferite față de alcool. Odată ce a fost identificată rădăcina problemei, se poate începe tratarea acesteia. Important de adăugat aici este că singura situație în care hipnoterapia sau alte terapii alternative funcționează în lupta cu alcoolul este atunci când persoana dependentă își dorește cu adevărat să renunțe la comportamentul distructiv. Consumul de alcool poate fi foarte bine văzut ca o modalitate de a face față vieții și problemelor emoționale cu care clientul se confruntă în viața de zi cu zi. De cele mai multe ori calea cea mai scurtă de a renunța la un comportament sau obicei nociv este prin înlocuirea cu altul la fel de puternic. Absența alcoolului poate fi înlocuită cu prezența unor noi abilități pentru a face față situațiilor din viața pe care le-au tratat anterior consumând alcool.

Tratarea Alcoolismului prin Alimentatie

Dacă te afli în lupta cu dependenta de alcool o dietă echilibrată, care cuprinde toate substanțele nutritive esențiale din legume, cereale, cereale integrale, nuci și germeni, printre altele, este benefică. Evită să mânncați prea multă făină albă, condimente puternice, carne și zahăr.
  • Strugurii – unul dintre cele mai populare și eficiente remedii pentru controlul dependenței de alcool.
  • Mere – reprezintă un remediu vechi pentru a vindeca dependența de alcool. Merele elimină toxinele cauzate de consumul de alcool și reduc nevoia de a bea.
  • Țelină – un excelent remediu naturist împotriva dependenței. Acesta trebuie amestecat cu apă și consumat zilnic timp de peste o lună pentru obținerea celor mai bune rezultate.
  • Curmalele -sunt ușor accesibile și sunt destul de eficiente în tratarea dependenței de alcool.
  • Migdalele crude – acestea sunt utile în reducerea dependenței de alcool.
  • Ginsengul -atât ginsengul american cât și cel asiatic pot descompune ușor alcoolul din corpul dumneavoastră și elimina toxinele.
  • Sucuri de fructe – include o mulțime de sucuri de fructe în dietă, deoarece poate controla pofta de a consuma alcool tare.
iconBooking
Suferi de Dependență de Alcool?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Care sunt suprapunerile în tratamentul pentru dependența de alcool și dependența de droguri?

Suprapunerile în tratamentul pentru dependența de alcool și dependența de droguri pot include consiliere individuală, participarea la grupuri de suport și terapie comportamentală. În plus, oferirea de tratament și ajutor pentru dependenta de droguri poate fi adaptată pentru a aborda simultan și dependența de alcool.

Metode de prevenire si sprijin pentru dependența de alcool

Intervenția timpurie poate preveni problemele legate de alcool. Așa cum am scris mai sus, cea mai mare probabilitate să dezvolți dependența de alcool crește dacă începi să consumi alcool în adolescență. Dacă ești/ai un adolescent, încearcă să fi atent la semne și simptome care pot indica o problemă cu alcoolul:
  • Pierderea interesului pentru activități și hobby-uri și pentru aspectul personal
  • Ochi roșii, vorbire neclară, probleme de coordonare și cadențe de memorie
  • Dificultăți sau schimbări în relațiile cu prietenii, cum ar fi aderarea la o nou grup
  • Scăderea notelor și creșterea problemelor școlare
  • Modificări frecvente ale dispoziției și comportament defensiv
Poți ajuta la prevenirea consumului de alcool la adolescenți:
  • Da-i un exemplu bun cu consumul propriu de alcool.
  • Vorbește deschis cu copilul tău, petrece timp de calitate împreună și implică-te activ în viața copilului tău.
  • Spune-i copilului tău la ce comportament te aștepți și care vor fi consecințele dacă nu respectă regulile.

Concluzie

Dependența de alcool este o problemă complexă și răspândită în societatea noastră, având consecințe semnificative asupra sănătății fizice, mentale și sociale ale individului. Tratamentul și prevenirea acestei dependențe necesită o abordare cuprinzătoare și multidisciplinară, pentru a asigura o recuperare eficientă și durabilă. Intervenția medicală joacă un rol crucial în gestionarea dependenței de alcool. Profesioniștii din domeniul sănătății pot oferi asistență în evaluarea și monitorizarea stării fizice a individului, precum și în prescrierea de medicamente adecvate pentru a reduce simptomele de sevraj și pofta de alcool. Un tratament medical bine coordonat și personalizat poate ajuta persoana afectată să se elibereze de dependența fizică și să-și îmbunătățească sănătatea generală. Terapia psihologică are un rol esențial în tratarea dependenței de alcool. Terapeutul poate oferi un spațiu sigur și confidențial în care individul poate explora și înțelege cauzele profunde ale dependenței sale, precum și modalități de a gestiona emoțiile și stresul fără a recurge la alcool. Terapia psihologică poate implica diferite abordări, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, terapia de grup sau terapia familială. Prin lucrul cu un terapeut, persoana afectată poate dezvolta abilități de coping sănătoase, poate identifica și modifica modelele de gândire și comportament disfuncționale și poate învăța să-și reconstruiască viața fără dependența de alcool. Sprijinul social reprezintă un factor crucial în procesul de recuperare. Persoanele afectate de dependența de alcool au nevoie de un mediu de sprijin care să le ofere înțelegere, susținere și încurajare pe parcursul călătoriei lor de recuperare. Participarea la grupuri de suport, cum ar fi Alcoolicii Anonimi sau alte organizații similare, poate oferi un context în care persoanele afectate pot împărtăși experiențele lor, pot primi sfaturi și sprijin din partea celor care au trecut prin aceeași situație și pot găsi inspirație și motivație în reușitele altora. Familia și prietenii joacă, de asemenea, un rol important în sprijinirea și încurajarea individului pe drumul recuperării, oferindu-le un mediu stabil și sănătos în care să se dezvolte. În concluzie, dependența de alcool este o problemă serioasă și complexă, dar tratamentul și prevenirea acesteia sunt posibile prin intervenția medicală, terapia psihologică și sprijinul social adecvat. Este important să se ofere sprijin și să se ofere resurse adecvate persoanelor afectate de dependența de alcool pentru a le ajuta să-și reconstruiască viața și să ducă o viață sănătoasă și echilibrată. Prin abordarea cuprinzătoare și prin implicarea tuturor acestor aspecte, putem avea un impact pozitiv în lupta împotriva dependenței de alcool și în promovarea bunăstării și recuperării individuale.

Laura Badea

Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.

Articole publicate: 51

Vezi pagina autorului
frica de necunoscut
Redactat de Laura Badea
Frica de necunoscut este tendința de a avea un sentiment iminent de incertitudine și stare de anxietate ca răspuns la stresul provocat de o amenințare percepută în viitor.
iconBooking
Dorești o Ședință de Terapie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Creierul și corpul sunt adesea prinse în senzații de tensiune și un sentiment puternic de îngrijorare care menține mintea blocată într-un ciclu de îngrijorare excesivă, anticipare și panică. Cercetătorii definesc frica de necunoscut ca fiind tendința de a te teme de ceva despre care nu ai informații la niciun nivel. Dacă te simți tensionat sau anxios intens când  te întâlnești cu o situație nouă sau necunoscută, este posibil să fi dezvoltat o stare de spirit numită „intoleranță la incertitudine”. Aceasta înseamnă că circumstanțele incerte îți par  insuportabile. Frica de necunoscut stă la baza multor altor neliniști, frici și fobii. În acest articol, vom explora simptomele obișnuite, cine este expus riscului și cum să-ți depășești frica de necunoscut.  

Ce este frica de necunoscut?

  Experții în sănătate mintală consideră că frica este o emoție de bază biologică pe care toți oamenii o experimentează. Este normal să ne îngrijorăm ocazional, să avem gânduri negative sau să trăim un sentiment de frică sau teamă cu privire la evenimente, obligații sau situații viitoare. Cu toate acestea, frica persistentă sau cronică față de necunoscut poate deveni problematică și poate începe să îți afecteze viața emoțională, socială și fizică la fel de grav ca orice fobie. Incertitudinea face parte din experiența umană. Unii oameni prosperă în vremuri incerte; alții devin paralizați emoțional. Modul în care oamenii răspund la incertitudine depinde de cât de mare este frica de necunoscut. Poți să-ți trăiești viața la potențialului tău maxim doar atunci când ai ajuns față în față cu frica ta de necunoscut. Dar acest lucru nu este deloc ușor. Este puțin mai complicat decât să alegi să-ți ignori frica de necunoscut. Există multe straturi de emoții care sunt asociate cu frica de necunoscut și depășirea acestei frici necesită să sapi adânc pentru a găsi curajul de a păși efectiv în necunoscut. Toate acele credințe limitative adânci vor rezista și se vor lupta pentru că acțiunile tale le vor provoca și le vor pune la îndoială existența. Ceea ce ne menține sănătoși atunci când luăm decizii în fața incertitudinii este să putem cântări corect costurile și beneficiile potențiale ale fiecărui risc. Atunci când nu știm ce riscăm – când există atât de multă frica de necunoscut încât nu putem nici măcar să începem să calculăm în capul nostru care sunt costurile – avem tendința de a paraliza. Acesta este motivul pentru care incertitudinea produce anxietate. Când nu avem nicio idee despre ce urmează să se întâmple, presupunem că va fi un eșec indiferent de ceea ce facem. Practic, mintea noastră inconștientă, când vede că nu știm dacă ceva reprezintă sau nu o amenințare, continuă să presupună că este. De cele mai multe ori se decide să aleagă „mai bine diavolul pe care îl cunosc decât cel pe care nu”. frica de necunoscut 2

Cauzele fricii de necunoscut

  Cercetările indică faptul că oamenii au niveluri diferite de toleranță la incertitudine, o caracteristică dezvoltată în mod natural, și cea care determină frica de necunoscut. Persoanele cu niveluri ridicate de intoleranță la incertitudine consideră situațiile  necunoscute sau incerte aproape insuportabile și cred că au incapacitatea de a face față. Uneori, frica de necunoscut poate fi strâns legată de frica de schimbare. Lipsa previzibilității și controlului pot fi factori care contribuie la frica de necunoscut. Dacă sunt disponibile puține informații pentru a prezice un rezultat sau pentru a lua o decizie, acest lucru poate crește anxietatea și incertitudinea. Nivelurile de frică pot fi, de asemenea, situaționale și bazate pe trăsături de personalitate afectivă, cum ar fi nevrotismul și temperamentul, experiențele și traumele din trecut și capacitatea de adaptare și de a face față. Atitudinea generală față de viață poate duce la frica de necunoscut. Oamenii din întreaga lume devin din ce în ce mai preocupați, stresați și anxioși față de factorii economici, rezultatele alegerilor, locurile de muncă și problemele de sănătate etc. Multe dintre tulburările de anxietate, inclusiv tulburarea de panică, tulburarea de anxietate socială și fobiile specifice, împărtășesc o trăsătură de bază comună: sensibilitate crescută la amenințări, incertitudine sau frica de necunoscut. Când o persoană este sensibilă la o amenințare, își poate petrece întreaga zi neliniștită și îngrijorată că i se poate întâmpla ceva rău. Tulburarea de panică este un exemplu – pacienții sunt neliniștiți în mod constant de faptul că ar putea avea un atac de panică în orice moment. Frica  necunoscut merge mână în mână și cu frica de pierdere, frica de moarte etc. Un agorafob (cineva care se teme în aer liber) ar putea avea, de asemenea, frica de necunoscut. Într-un studiu din 2016, cercetătorii Trusted Source au testat reflexul de tresărire prin supunerea a 160 de adulți la sunete și șocuri imprevizibile. Au descoperit că cei cu tulburări de anxietate socială și fobii specifice clipeau din ce în ce mai tare atunci când anticipau o experiență necunoscută și neplăcută. Acest lucru i-a determinat pe cercetători să concluzioneze că acești indivizi erau mai sensibili la frica de necunoscut. Copiii cu tulburări de anxietate par a fi deosebit de vulnerabili. Alți factori care pot cauza frica de necunoscut:
  • Experiențe din trecut, moartea unei persoane apropiate sau dragi, divorțul, schimbarea stilului de viață pot duce la frica de necunoscut.
  • un alt exemplu este xenofobia sau fobia față de străini, care poate fi declanșată prin experiența negativă cu un străin.
  • un copil care a fost întotdeauna instruit de părinți să reziste sau să lupte împotriva schimbărilor sau unei circumstanțe neobișnuite este, de asemenea, susceptibil să dezvolte o intensă frica de necunoscut.
Frica de necunoscut poate avea, de asemenea, intensități diferite: Niveluri scăzute de frica de necunoscut: antipatie sau deranj Niveluri moderate de frica de necunoscut: frică sau intoleranță generală Niveluri ridicate de frica de necunoscut: teroare fobia de necunoscut

Simptome fobia de necunoscut

  Cele mai multe cazuri de teamă de necunoscut care poate să însemne frică de anumite situații, obiecte, străini sunt normale. Cu toții avem tendința să ne facem griji cu privire la schimbarea stilului de viață, la ocuparea unui nou loc de muncă etc. Acceptăm că sunt fapte ale vieții. Cu toate acestea, pentru un fobic, viața de zi cu zi poate deveni foarte stresantă din cauza fricii persistente. Activitățile sale personale și profesionale pot fi mult împiedicate din cauza acestei frici. La fel ca majoritatea celorlalte fobii specifice și sociale, teama de necunoscut se caracterizează și prin unele simptome fizice și emoționale:
  • Creșterea frecvenței cardiace
  • Creșterea adrenalinei, hormon al stresului, care duce la un răspuns de luptă, fugă sau îngheț
  • Iritabilitate
  • Nevoia de a controla în permanență mediul
  • Evitarea unor situații noi
  • Evitarea obligațiilor școlare / de muncă / sociale
  • Comportamente de izolare
  • Stima de sine scăzută
  • Foarte critic față de sine
  • Nevoia de asigurare constantă din partea celorlalți
  • Comportamente sau gânduri inflexibile
  • Ruminație
 

 Metode de tratament

Frica de necunoscut poate fi gestionată și ameliorată prin muncă individuală, dar și căutând sprijin de încredere la un psiholog sau terapeut sau o combinație a acestor metode. Recunoașterea, acceptarea și lucrul cu sine pentru a scăpa de frica de necunoscut necesită timp, consecvență și ajustarea strategiilor pentru a găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru tine. Iată zece modalități de a depăși frica de necunoscut:
  • Evită evitarea: cu cât eviți mai mult o situație, cu atât poate deveni mai greu să o depășești. Evitarea oferă o ușurare temporară, dar pe termen lung poate fi dăunătoare.
  • Învață tehnici pentru a reduce răspunsurile la frică: meditația, atenția, concentrarea asupra prezentului și practicarea gândirii pozitive pot ajuta la reducerea sentimentelor de îngrijorare și anxietate.
  • Lucrează pentru creșterea stimei de sine: exersează gândirea pozitivă și învață să stabilești așteptări realiste. Creșterea stimei de sine va ajuta la creșterea încrederii de care ai nevoie pentru a face față fricii de necunoscut.
  • Provoacă-ți propriile gânduri negative și concepții greșite: evaluează dovezile existente pentru a susține și respinge frica, ce abilități ai pentru a reduce frica și ce instrumente îți stau la dispoziție.
  • Crește-ți toleranța la incertitudine: practică acceptarea incertitudinii și a necunoscutului învățând noi abilități de coping, amintindu-ți de succesele din trecut și acceptând limitele din prezent.
  • Crește-ți inteligența emoțională: O mai bună înțelegere a emoțiilor noastre poate ajuta la dezvoltarea modalităților de recunoaștere, utilizare și gestionare a emoțiilor noastre pentru a reduce îngrijorarea și frica.
  • Atenția: implică-te în activități care promovează bunăstarea mintală, fizică și emoțională sănătoasă, cum ar fi odihna, mâncarea sănătoasă, programarea timpului social și angajarea în activități plăcute și de relaxare.
  • Vorbește cu un prieten: temerile verbalizate despre necunoscut cu o persoană de încredere pot ajuta la reducerea anxietății și a îngrijorării. Un prieten de încredere te poate ajuta, poate sugera strategii de coping sau poate oferi sprijin ascultându-te.
  • Terapie individuală: un profesionist în sănătate mintală îți poate oferi un spațiu sigur pentru procesarea și provocarea temerilor, precum și dezvoltarea de noi abilități pentru a reduce frica de necunoscut.
Terapia cognitiv comportamentală este cea mai cunoscută formă de terapie individuală pe care o poți accesa pentru a depăși frica de necunoscut.
  • Terapia de grup: are avantajul că aduce sprijin și încurajare din partea altor membri ai grupului care au experiențe și trec prin lupte similare. Terapia de grup construiește, de asemenea, o rețea de sprijin între oameni.
Când știi că ai nevoie să apelezi la terapie? Poate fi dificil să îți dai seama când să cauți ajutor profesional atunci când te lupți cu frica de necunoscut, dar necesită o evaluare sinceră cu privire la cât de mult frica de necunoscut are un impact negativ asupra vieții tale. Șapte întrebări pe care să ți le pui atunci când decizi dacă e momentul să soliciți ajutor profesionist:
  • Frica mea de necunoscut mă împiedică să fac lucruri care mă interesează?
  • Mă izolez de oameni, locuri sau lucruri pentru că simt frica de necunoscut?
  • Relațiile mele sunt afectate în mod negativ?
  • Mi s-a agravat anxietatea sau depresia?
  • Pierd oportunități pentru că mă tem de necunoscut?
  • Sunt majoritatea gândurilor și comportamentelor mele legate de frica mea de necunoscut?
  • Mi-au sugerat oameni de încredere din viața mea să caut ajutor pentru temerile mele?
Dacă ai răspuns da la oricare dintre aceste întrebări, ar putea fi benefic să cauți terapie individuală sau de grup. Există ajutor și sprijin disponibil – nu trebuie să suferi și să te lupți singur. Frica de necunoscut poate fi ușor de gestionat și există oameni care sunt dispuși să ajute și să ofere sprijin.
iconBooking
Dorești o Ședință de Terapie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Exista vreo legatura intre frica de necunoscut si ochlofobia (frica de multimi)?

Exista vreo legatura intre frica de necunoscut si ochlofobia: frica de multimi? Unele cercetari sustin ca frica de necunoscut poate alimenta si amplifica frica de multimi. Atunci cand o persoana se simte nesigura in situatii noi sau in prezenta altor oameni, anxietatea sa poate creste, contribuind astfel la dezvoltarea sau intensificarea ochlofobiei. Totusi, fiecare individ este unic, iar motivatiile sau experientele personale pot varia.

Concluzie

  Frica de necunoscut este tendința de a simți teamă atunci când nu ai informații la niciun nivel despre ceva cu care urmează să te confrunți. Unele persoane sunt mai susceptibile de a experimenta frica de necunoscut, inclusiv persoanele cu: Pentru a gestiona frica de necunoscut, identifică zonele aflate sub controlul tău, poți face un plan pas cu pas, poți apela la terapie sau poți vorbi cu cineva în care ai încredere. Un stil de viață sănătos îți poate oferi puterea și claritatea minții necesare pentru a prospera în mijlocul incertitudinii.    

Laura Badea

Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.

Articole publicate: 51

Vezi pagina autorului
scapa de frica de paianjeni
Redactat de Laura Badea
Potrivit statisticilor, 50% dintre femei si 18% dintre barbati suferă de arahnofobie, definită ca fiind frica de paianjeni patologică.
iconBooking
Suferi de Arahnofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Frica este în mare măsură o creație a minții noastre și poate apărea chiar dacă nu există un motiv real. Creierul nostru este atât de eficient încât începem să ne temem de stimuli care nu sunt deloc periculoși (frică condiționată) sau care nici măcar nu sunt prezenți (anxietate anticipatorie).

Nu poți să citești acum? Ascultă acest articol cu ușurință

Atunci când simți frica, aceasta va continua să crească și să se dezvolte datorită unui proces numit potențare. Când mintea ta este deja programată pentru frică, chiar și cele mai inofensive evenimente par groaznice. Dacă urmărești cu atenție un documentar despre păianjeni veninoși și vine cineva și te atinge ușor pe mână să zicem, sau pe gât este foarte probabil că vei tresări (dacă ești om normal desigur). Ne speriem de ceea ce ne este teamă că s-ar putea întâmpla. Unii oameni de știință consideră chiar că oamenii sunt cele mai sperioase ființe datorită abilității noastre de învăța, gândi și a crea frica în mintea noastră. Deși de o intensitate redusă, această frică constantă se poate transforma în anxietate cronică fără nici un motiv anume, specific și poate deveni debilitantă – și se poate transforma într-o fobie

Ce este arahnofobia sau frica de paianjeni ?

Arahnofobia provine din cuvântul grecesc pentru păianjen, care este „arahnă” și „phobos”, cuvântul grecesc pentru frică. Această teamă extremă față de păianjeni și alte arahnide cu opt picioare (cum ar fi scorpionii) poate fi de fapt un răspuns evolutiv: păianjenii, în special cei otrăvitori, au fost mult timp legați de boli și infecții. Știm că multe specii de păianjeni sunt otrăvitoare și mușcă și știm acest lucru din experiența directă, știință, biologie, televiziune și văzând alți oameni mușcați. Prin urmare, când vedem un păianjen lângă noi, un răspuns firesc este să simți frică și să-l eviți.
La mulți oameni, fobia de păianjeni provoacă un dezgust, însă  persoanele cu arahnofobie severă au o aversiune atât de extremă față de păianjeni încât le-ar putea fi frică să intre în subsolul sau garajul lor, deoarece poate fi prezent acolo un păianjen. Când provoacă o anxietate atât de mare încât ne împiedică să participăm la activități pe care dorim sau trebuie să le facem, sau se manifestă în așa fel încât să poată fi debilitante fizic și mental, știm că teama noastră față de păianjeni a devenit irațională. Clasificată ca fobie specifică, arahnofobia provoacă o suferință semnificativă din punct de vedere clinic, care poate afecta calitatea vieții unui individ. Când este în contact cu sau se gândește la arahnide (paianjeni, scorpioni etc.) , individul va simți probabil simptome de anxietate aproape imediat.

Cauzele fobiei de paianjeni

O fobie se referă la o frică semnificativă, irațională față de animale, obiecte și locuri, precum și anumite situații. Aceste temeri intense provin adesea din experiențe anterioare negative. Deci, în cazul arahnofobiei, este posibil să ai o teamă debilitantă de păianjeni din cauza unei “întâlniri”  neplăcute cu aceste artropode. Cele mai multe fobii specifice, cum ar fi arahnofobia, apar înainte de vârsta de 10 ani. Privită în mod practic, frica este o memorie, o amintire. Chiar și atunci când spui că îți este frică de viitor, acesta este perceput prin prisma trecutului. Dacă nu ai nici un concept despre ceva din viitor, atunci nu are cum să îți fie teamă de el. Așadar, frica este dorința de a nu mai re-trăi o experiență neplăcută din trecut. Dacă nu am fi avut acea experiență, nu am fi suferit și deci nu ar avea de ce să ne fie frică. Elementul cheie care face ca o emoție să ne rămân puternic întipărită în minte sau să o uităm în secunda doi este emoția pe care acea experiență ne-o generează sau pe care o trezește în noi. Cu cât emoția este mai puternică, cu atât informația din acea amintire este mai profund gravată în mintea noastră. Iar dintre toate emoțiile umane, frica este cea mai puternică, fiind direct responsabilă pentru existența noastră ca specie. Frica este importantă. Frica este sănătoasă. Frica este esențială pentru existența noastră. În același timp, frica ne limitează, ne împiedică, ne paralizează. Oare de ce se întâmplă acest lucru? Una dintre cele mai simple explicații o găsim în moștenirea noastră genetică! În timpurile demult apuse ale copilăriei omenirii, când omul trăia în câmp deschis și trebuia mereu să fie atent să nu îl pape tigrul cu colți sabie sau să nu îl calce în picioare vreun mamut, frica a reprezentat principalul mod de existență! Această emoție s-a înscris atât de adânc în ADN-ul uman încât acum face parte integrantă din sistemul nostru de gândire și operare și de cele mai multe ori ne controlează dincolo de puterea noastră de control. Fobiile sunt, de asemenea, legate de tulburările de anxietate, dintre care unele pot fi genetice. Acestea includ tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de stres post-traumatic și tulburările de panică. O tulburare de anxietate crește riscul de a dezvolta fobii, inclusiv cele legate de păianjeni. De asemenea, este posibil să dezvolți arahnofobia sau frica de păianjeni din cauza mediului în care ai crescut. Dacă ai crescut alături de părinți sau alte persoane dragi care aveau o teamă intensă față de păianjeni, este posibil să ai un risc crescut de a dezvolta aceleași temeri.

Simptomele fobiei de paianjeni

Simptomele fobiei apar cel mai adesea atunci când ești pus în situația de care te temi. Cu frica de păianjeni, este posibil să nu ai simptome până nu vezi un păianjen. De asemenea, este posibil să nu simți simptomele dacă te gândești doar la păianjeni sau vezi poze cu ei. Aici depinde de severitatea fobiei cu care te confrunți. Mulți oameni cu frica de păianjeni supraestimează probabilitatea de a întâlni păianjeni. Astfel de fobii te pot determina, de asemenea, să supraestimezi dimensiunea și circumferința unui păianjen. Această teamă și supraestimarea întâlnirii păianjenilor pot provoca și simptome fizice. Simptomele fizice ale unei fobii de păianjeni pot include:
  • amețeli
  • stomac deranjat
  • greaţă
  • transpiraţie
  • tremurături
  • dificultăți de respirație/ senzație de sufocare
  • ritm cardiac crescut
  • acces de plâns
  • dureri în piept
De asemenea, este posibil să ai următoarele obiceiuri pentru a face față daca suferi de frica de paianjeni:
  • evitarea locurilor și situațiilor în care ai putea să vezi/întâlnești păianjeni
  • agravarea anxietății pe măsură ce apare o întâlnire iminentă
  • dificultate generală de concentrare și funcționare
  • izolare socială

Există vreun tratament pentru Scapa de frica de paianjeni care poate fi folosit și pentru Tripofobia?

Există mai multe tratamente disponibile pentru a scăpa de fobia de găuri, cunoscută ca tripofobia, care pot fi adaptate și pentru frica de păianjeni. Terapia cognitiv-comportamentală, expunerea graduală controlată la stimuli și tehnici de relaxare pot fi eficiente în reducerea fricii și anxietății asociate. Este important să consulți un specialist în sănătate mentală pentru a dezvolta un plan personalizat de tratament.

Metode de tratament pentru teama de paianjeni

Arahnofobia nu necesită, în general, un diagnostic formal de la un profesionist. Acest lucru se datorează faptului că fobiile sunt cel mai adesea autodiagnosticabile. Cu toate acestea, s-ar putea să fie nevoie să mergi la un profesionist care să te ajute să treci peste frica de păianjeni dacă observi că îți afectează în mod semnificativ viața:
  • face dificilă ieșirea în aer liber
  • probleme la locul de muncă
  • îți afectează viața socială
  • te împiedică să petreci timp cu cei dragi
  • te ține treaz noaptea
  • îți consumă gândurile în mod regulat
Dacă ai răspuns „da” la oricare dintre cele de mai sus, îți recomandăm să consulți un terapeut/psihoterapeut care să te ajute să depășești frica de păianjeni. Un terapeut te va ajuta să abordezi frica direct, astfel încât să poți avea mai puține întâlniri înfricoșătoare cu păianjeni în viitor, dacă apar. Această abordare este cunoscută sub numele de desensibilizare sau terapie de expunere. Ca și în cazul altor fobii, evitarea completă nu este recomandată, deoarece îți  va intensifica temerile.
iconBooking
Suferi de Arahnofobie?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Cu cât mergi mai repede la terapie, cu atât sunt mai mari șansele ca fobia ta să poată fi tratată. Întârzierea ajutorului profesional poate face terapia mult mai dificilă. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația, pot fi, de asemenea, utile în tratamentul fobiei de păianjeni. Ca și în cazul altor fobii, frica de păianjeni poate fi tratată cu terapie de expunere și terapie cognitiv-comportamentală (TCC). În terapia cognitiv-comportamentală, terapeutul încearcă să înlocuiască gândurile automate negative asociate păianjenilor cu gânduri mai raționale. Un terapeut poate folosi desensibilizarea sistemică pentru a trata arahnofobia. Aceasta este metoda de a învăța tehnici de relaxare și apoi de a ne confrunta cu temerile noastre de la ceea ce ne temem cel mai puțin la ceea ce ne temem cel mai mult. Cu recadrarea cognitivă, o persoană poate învăța să schimbe modul în care privește păianjenii, astfel încât să nu-i mai perceapă ca fiind dezgustători și periculoși. În cele din urmă, o persoană își poate schimba reacția fizică la a vedea un păianjen. Și unii indivizi cu arahnofobie primesc ajutor de la terapia cu realitate virtuală, în care sunt expuși la reprezentări virtuale ale păianjenilor. Acest lucru poate fi la fel de eficient ca tehnica mai veche de expunere treptată a individului la păianjeni vii. Citește despre păianjeni. Vei afla că rareori îi mușcă pe oameni dacă nu sunt amenințați. Ocazional, o mușcătură de păianjen poate provoca o reacție alergică. Dar, deși mușcăturile unor păianjeni, cum ar fi văduva neagră veninoasă și păianjenul recluz maro, pot fi periculoase, majoritatea mușcăturilor de păianjen sunt inofensive. Reține că păianjenii în general – și aceasta include mult-temuta văduvă neagră și mușcătura recluse maro doar pentru autoapărare atunci când sunt prinși între pielea ta și un alt obiect. De asemenea, ar trebui să știi că, deși există mai mult de 63.000 de specii de păianjeni în lume, doar 2% dintre aceștia sunt periculoși. Arahnofobia este doar una dintre numeroasele fobii care pot apărea în timpul vieții unei persoane. La fel ca alte tipuri de fobii, o frică semnificativă față de păianjeni provine de obicei dintr-o experiență proastă anterioară. Vestea bună este că puteți găsi modalități de a face față fobiei de păinajeni, astfel încât să nu vă mai interfereze cu viața. Terapia este cea mai eficientă abordare pentru tratarea fobiei de păianjeni. De asemenea, este important să reții că lucrul pentru rezolvarea unei fobii necesită timp, așa că nu ar trebui să te aștepți ca frica de păianjeni să dispară complet peste noapte. Procesul de tratament poate aborda și alte fobii și surse de anxietate. Meditatie pentru eliberarea de frica de paianjeni

Laura Badea

Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.

Articole publicate: 51

Vezi pagina autorului