Claustrofobia este o fobie situațională declanșată de o teamă irațională și intensă de spațiile înguste sau aglomerate. Claustrofobia poate fi declanșată de lucruri precum:
- Să râmâi închis într-o cameră fără ferestre
- Să fii blocat într-un lift
- Să conduci pe o autostradă aglomerată
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Claustrofobia este una dintre cele mai frecvente fobii. Pentru unii oameni, claustrofobia poate dispărea singură, în timp, după expunere repetată la stimulii declanșatori. Alții pot avea nevoie de terapie pentru a gestiona și a face față simptomelor.
Ce este claustrofobia?
Cuvântul claustrofobie provine din cuvântul latin claustrum care înseamnă „un loc închis” și cuvântul grecesc phobos care înseamnă „frică”.
Claustrofobia este o tulburare de anxietate care provoacă o teamă intensă față de spațiile închise. Dacă devii foarte nervos, anxios, iritat atunci când te afli într-un loc strâns, cum ar fi un lift sau o cameră aglomerată, este posibil să ai claustrofobie.
Persoanele cu claustrofobie vor depune eforturi mari pentru a evita spațiile mici și situațiile care le declanșează panica și anxietatea.
Acestea pot evita locurile precum metroul și preferă să urce scările mai degrabă decât să ia un lift, chiar dacă sunt multe etaje.
Simptomele claustrofobiei
Simptomele claustrofobiei apar în urma unui declanșator, cum ar fi să rămâi închis într-o cameră. Ceea ce se consideră că este un spațiu mic poate varia în funcție de severitatea fobiei claustrofobului.
Claustrofobia se poate simți ca un atac de panică, având simptome foarte asemănătoare.
Simptomele claustrofobiei pot include:
- transpiraţie
- tremur
- bufeuri
- senzație de frică sau panică intensă
- anxietate
- dificultăți de respirație
- hiperventilație
- ritm cardiac crescut
- gheară sau durere în piept
- greaţă
- senzație de leșin sau amețeală
- senzație de confuzie sau dezorientare
Aceste simptome pot fi ușoare sau severe. Dacă te confrunți cu claustrofobia, poți, de asemenea:
- să eviți declanșarea unor situații, cum ar fi călătoria în avioane, metrou, lifturi sau în mașini în timpul traficului intens
- să cauți automat și compulsiv ieșirea din orice spațiu prea mic sau prea aglomerat
- te simți speriat că ușile s-ar putea închide în timp ce te afli într-o cameră
Multe situații pot declanșa claustrofobia. Declanșatoarele pot include:
- ești într-o încăpere mică fără ferestre
- călătorești cu avionul sau într-o mașină mică
- ești într-un lift
- trebuie să faci o scanare RMN sau CT
- ești într-o încăpere mare, dar aglomerată, la o petrecere sau un concert
Alte locuri care pot declanșa claustrofobia includ:
- toalete publice
- spălătorii auto
- ușile rotative
- vestiare
- peșteri
- tuneluri
Reacțiile includ:
- verifici ieșirile și cauți un loc cât mai aproape de ele
- senzație de neliniște când toate ușile sunt închise
- rămâi lângă ușă într-o petrecere aglomerată sau întrunire
- eviți să conduci sau să călătorești ca pasager atunci când traficul este susceptibil de a fi aglomerat
- folosești scările în locul liftului, chiar dacă acest lucru este dificil și inconfortabil
- claustrofobia implică teama de a fi restricționat sau limitat la o singură zonă, deci, așteptarea la coadă poate provoca, de asemenea, fobia la unii oameni.
Diagnosticarea claustrofobiei
Dacă simptomele au devenit persistente și interferează cu viața de zi cu zi, e timpul să cunsulți un specialist (medic, psihoterapeut, terapeut) . Un diagnostic te poate ajuta să gestionezi simptomele și complicațiile care apar în claustrofobie.
Un diagnostic de fobie specifică necesită următoarele:
- Frică sau anxietate cu privire la un anumit obiect sau situație
- Ca obiectul sau situația fobică să provoace aproape întotdeauna frică sau anxietate
- Obiectul sau situația fobică este în mod activ evitat sau suportat cu frică sau anxietate intensă
Criteriile impun ca frica, anxietatea și evitarea:
- Sunt disproporționate față de pericolul real reprezentat de obiectul sau situația specifică și de contextul socio-cultural
- Provoacă suferință sau afectare semnificativă din punct de vedere clinic în domeniile sociale, profesionale sau în alte domenii importante de funcționare
- Sunt persistente, de obicei durează șase luni sau mai mult
Psihologul este cel care utilizează scale și chestionare în vederea formulării unei ipoteze diagnostice. Psihiatrul coroboreaza informatiile primite in timpul evaluării psihiatrice cu ipotezele diagnostice formulate de psiholog, pentru a pune diagnosticul final.
Pentru a clarifica anumite detalii, medicul poate folosi:
- un chestionar de claustrofobie, pentru a ajuta la identificarea cauzei anxietății;
- o scală de claustrofobie, pentru a ajuta la stabilirea nivelurilor de anxietate.
Care este cauza pentru aceasta frica de spatii inchise?
Este neobișnuit ca o fobie să înceapă după vârsta de 30 de ani, așa că majoritatea se dezvoltă în copilărie, în adolescență sau la vârsta adultă timpurie.
Acestea se dezvoltă de obicei la vârsta de 4 până la 8 ani. În unele cazuri, poate fi rezultatul unei experiențe traumatice timpurii. Un exemplu ar fi claustrofobia care se dezvoltă în timp după ce un copil are o experiență neplăcută într-un spațiu restrâns.
Claustrofobia poate fi, de asemenea, un ecou al obiceiurilor primilor oameni, urme lăsate în inconștientul colectiv dintr-un timp în care spațiile și persoanele necunoscute reprezentau, în general, o amenințare mult mai mare pentru siguranța personală decât în lumea de astăzi.
Ca multe alte fobii, cauzele claustrofobiei sunt complexe, cu o combinație de factori de mediu și genetici.
Frica este un instinct natural pentru toți oamenii, deoarece ne ajută să supraviețuim și să găsim siguranță, dar acest instinct devine extrem pentru cei cu claustrofobie.
Această teamă severă poate fi cauzată de o experiență traumatică din trecut, cum ar fi abuzul, blocarea într-un spațiu mic sau agresiunea,
Fobia poate fi cauzată și de un eveniment traumatic, cum ar fi:
- rămâi blocat într-un spațiu strâns sau aglomerat pentru o perioadă lungă de timp
- turbulențe în timpul unui zbor
- în copilărie ești pedepsit prin a fi închis într-un spațiu mic, ca o baie
- ești blocat în transportul public aglomerat
Claustrofobia poate fi observată și învățată de la un părinte sau un coleg. Dacă observi pe cineva apropiat care se teme de spațiile închise, este mai probabil să învăți acest model și să ai această teamă pe termen lung.
Cei cu un părinte claustrofob sunt mai predispuși să devină ei înșiși claustrofobi.
Când vine vorba de cauze genetice, cercetătorii conectează claustrofobia cudisfuncția amigdalei, care este centrul creierului pentru procesarea fricii.
Persoanele cu claustrofobie tind să aibă o amigdala mai mică, care joacă un rol crucial în provocarea anxietății, potrivit unui studiu din 2009.
Cercetările publicate de American Psychology Association au constatat, de asemenea, că cei cu claustrofobie judecă greșit distanțele și le văd mai aproape decât sunt de fapt, ceea ce explică de ce percep mai ușor pericolul în spații închise sau înguste.
Cum tratam teama de spatii inchise?
Claustrofobia este o afecțiune tratabilă, cu multe opțiuni eficiente disponibile. Tratamentul este eficient în 90% din cazuri – este o afecțiune vindecabilă.
Psihoterapia este una dintre cele mai bune opțiuni de tratament pentru claustrofobie și există mai multe forme de terapie care sunt eficiente în tratarea acestei fobii.
Tipuri de terapie pentru tratarea claustrofobiei
Terapia cognitiv comportamentală (TCC) – terapia cognitiv comportamentală este probabil cea mai utilizată metodă de tratare a tulburărilor de anxietate.
Un terapeut lucrează individual cu clientul pentru a schimba tiparele de gândire negative și comportamentele asociate cu gândurile și stările care declanșează claustrofobia.
Hipnoza s-a dovedit un tratament eficient pentru personele care suferă de orice tip de fobie. Hipnoterapia ajută la identificarea cauzei, emoţiei principale care a declanşat fobia şi la schimbarea răspunsului emoţional când te întâlneşti în viitor cu obiectul sau situaţia declanşatoare.
Hipnoterapia poate ajuta, de asemenea, şi la instalarea de noi obiceiuri, reacţii, trăiri în situaţii similare.
Hipnoza este o terapie extrem de eficientă deoarece lucrează rapid şi direct cu subconştientul care este capabil să proceseze informaţiile mult mai eficient în lipsa implicării minţii critice
Pentru claustrofobie, acestea arată ca niște sesiuni în care treci prin frica asociată cu spații închise și cauți modalități de a o depăși.
Terapia expunerii – aceasta este o altă metodă eficientă pentru tratarea claustrofobiei. Acest tip de terapie expune încet clientul la anxietatea sa, astfel încât în timp să se simtă mai puțin copleșit și controlat de aceasta.
Prin expunerea repetată la fobia sa, poți deveni desensibilizat de frica intensă asociată anterior cu situația.
Tehnici de vizualizare – aceste tehnici sunt, de asemenea, importante pentru tratarea claustrofobiei. În această metodă, cel care suferă folosește imagini mentale pentru a învăța cum să-și combată frica.
Vizualizarea unui spațiu sigur în timp ce experimentezi un atac de panică poate fi o tehnică utilă.
cum-tratezi-claustrofobia
Când sa apelezi la un specialist?
Cu toate că fobiile sunt comune şi ele nu provoacă întotdeauna disconfort există şi situaţii în care ele îţi pot perturba în mod semnificativ viaţa.
De exemplu, dacă suferi de claustrofobie e o mare problemă dacă trebuie să urci în fiecare zi cu liftul pentru a ajunge la birou.
Dacă evitarea obiectului, activităţii sau situaţiei care declanşează frica iraţională interferează cu funcţionarea ta normală sau te împiedică să faci activităţi care în mod normal te-ar bucura, este nevoie să cauţi ajutor.
Ia în considerare o terapie pentru a elimina claustrofobia dacă:
- Aceasta cauzează o frică intensă sau atacuri de panică
- Recunoşti că frica este excesivă şi nerezonabilă
- Eviţi locuri şi situaţii din cauza fobiei
- Evitarea ta interferează cu rutina zilnică sau cauzează o suferinţă semnificativă
- Claustrofobia îți afectează viața de zi cu zi de cel puţin 6 luni
Concluzii și sfaturi pentru persoanele care suferă de fobia de spații închise
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Evoluția ne-a lăsat o moștenire care este în urmă cu câteva milioane de ani. Suntem construiți pentru lumea Paleolitică dar trăim în prezent.
Frica irațională care înainte ne salva viața, acum ne cauzează tulburări de anxietate. Medicina și psihologia modernă face tot ce pot pentru a ajuta în această situație.
Suntem într-o continuă schimbare, într-o continuă evoluție iar aceasta are loc pe toate planurile.
Când te confrunți cu o situație declanșatoare, poate fi greu să faci față momentului. Există modalități de a gestiona această frică, deși te confrunți cu claustrofobia.
Practicarea unor strategii proprii de management ajută la scăderea anxietății trăite atunci când apare un declanșator.
Mulți oameni cu claustrofobie vor evita spațiile care declanșează afecțiunea. Dar este posibil să nu fie o soluție bună pe termen lung, deoarece în cele din urmă s-ar putea să ajungi într-o situație înfricoșătoare, dar inevitabilă.
Iată câteva modalități de a face față în timpul unui atac de panică și claustrofobia:
- Respiră încet și profund în timp ce numeri până la trei cu fiecare respirație.
- Concentrează-te pe ceva sigur, cum ar fi timpul care trece pe ceas.
- Amintește-ți în mod repetat că frica și anxietatea ta vor trece.
- Repetă că frica este irațională.
- Vizualizează și concentrează-te pe un loc sau moment care îți aduce calm.
În acest timp acceptă că atacul are loc, amintește-ți că este OK să experimentezi aceste sentimente și că nu îți pune viața în pericol. Va trece 😊
