Agorafobia reprezintă, în general, o tulburare de anxietate care provoacă frică excesivă de spații deschise, însă există mai multe situații care o pot declanșa.
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Pentru unii oameni poate să fie îngrozitor să plece de acasă. Cu terapie și modificări ale stilului de viață, oricine poate depăși tulburarea și participa normal și echilibrat la activități. Cu cât starea este diagnosticată mai devreme, cu atât tratamentele vor funcționa mai bine.
In acest articol afli mai multe despre agorafobie, inclusiv modul în care aceasta poate afecta viața unei persoane și tipurile de ajutor disponibile.
Ce este agorafobia?
Numele agorafobia provine din cuvântul grecesc antic „agora”, care se referă la un loc de adunare, o piață.
Oamenii deseori înțeleg greșit agorafobia ca pe o teamă de spații deschise, dar este mai complexă decât atât. Situațiile care pot declanșa frica la persoanele cu agorafobie includ:
- spații aglomerate sau închise
- spații deschise și îndepărtate
- orice spațiu departe de casă
Unele persoane cu agorafobie au, de asemenea, atacuri de panică sau tulburări de panică. Când simptomele sunt severe, pot împiedica o persoană să-și părăsească casa.
Agorafobia se poate dezvolta la orice vârstă, dar simptomele apar de obicei la vârsta de 25-35 de ani și afectează femeile mai des decât bărbații.
Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, ediția a cincea (DSM-5) clasifică agorafobia ca tulburare de anxietate.
O persoană cu acest tip de tulburare are sentimente persistente de anxietate care îi afectează capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi. Agorafobia este o tulburare de anxietate care implică teama de a fi în locuri din care este greu să scapi sau să primești ajutor.
Sentimentele de jenă, neputință sau blocare pot declanșa agorafobia. O persoană poate avea unul sau mai multe dintre aceste sentimente în zone aglomerate sau îndepărtate sau pe poduri sau mijloace de transport în comun, de exemplu.
Agorafobia se poate dezvolta după ce o persoană a avut la un moment dat un atac de panică. Teama de alte atacuri, de exemplu, poate determina persoana să evite tipurile de situații în care a avut loc primul atac. Deși agorafobia poate urma tulburarea de panică, DSM-5 le consideră diagnostice separate.
Persoanele cu agorafobie ar putea avea nevoie de ajutorul unui însoțitor pentru a vizita locuri publice. S-ar putea să se simtă incapabili să plece singuri sau deloc acasă.
Oricine poate să simtă anxietate sau nesiguranță uneori atunci când se află într-un spațiu public. Dar o tulburare de anxietate provoacă îngrijorări excesive care afectează activitățile zilnice. Agorafobia te poate face să simți frică și stres extrem, ceea ce te poate determina să eviți ieșirile din casă.
Cum îți poate afecta agorafobia viața?
Dacă nu este tratată, agorafobia îți poate reduce cu adevărat calitatea vieții. De exemplu:
Este posibil să te simți incapabil să continui să faci anumite activități, cum ar fi să mergi la muncă sau la școală, să participi la activități sau să pleci de acasă pentru a socializa.
Izolarea, singurătatea, plictiseala și dificultățile financiare (din cauza imposibilității de a lucra) pot provoca stres și pot crește riscul de depresie.
Dacă începi să utilizezi mecanisme de gestionare nesănătoase, cum ar fi consumul de alcool sau consumul de droguri, acest lucru poate provoca sau contribui la alte probleme de sănătate.
Sentimentele de neputință pot duce rapid la furie și frustrare, care îți poate afecta stima de sine și pot duce la depresie și alte anxietăți.
Simptomele agorafobiei
Agorafobia poate implica o combinație de sentimente și simptome fizice. Toate acestea pot varia de la ușoare la severe.
Conform DSM-5, o persoană cu agorafobie se teme de obicei:
- Să folosească transportul public
- Să stea în spații deschise
- Să fie în spații închise
- Să stea la coadă
- Să se afle într-o mulțime
- Să fie singur în afara casei
Agorafobia implică frica care apare în orice situație în care pot apărea pericole și ajutorul este indisponibil sau evadarea imposibilă. Frica se poate intensifica până când persoana are un atac de panică.
Simptome fizice
- Durere toracică sau ritm cardiac rapid
- Frică
- Hiperventilație sau probleme de respirație
- Amețeli
- Tremur
- Frisoane bruște sau înroșire (față roșie, fierbinte)
- Transpirație excesivă (hiperhidroză)
- Stomac deranjat
- Slăbiciune
- Sufocare
- Un sentiment de dezorientare
Schimbări de comportament
O persoană cu agorafobie evită anumite situații declanșatoare și poate, de asemenea:
- își schimbă comportamentul acasă, la școală sau la serviciu
- nu se mai vede cu prietenii
- face toate cumpărăturile online
- începe să folosească greșit alcoolul și drogurile (dependențe)
- persoana poate deveni dependentă de ceilalți sau poate evita ieșirile din casă
Care este cauza pentru aceasta frica de spații deschise?
Biologia – inclusiv condițiile de sănătate și genetică – temperamentul, stresul și experiențele de învățare pot juca toate un rol important în dezvoltarea agorafobiei.
Factori de risc
Agorafobia poate începe în copilărie, dar de obicei se manifestă la sfârșitul adolescenței sau la începutul vieții de adult – înainte de vârsta de 35 de ani . Femeile sunt diagnosticate cu agorafobie mai des decât bărbații.
Factorii de risc pentru agorafobie includ:
- Ai o tulburare de panică sau alte fobii
- Răspunsul la atacurile de panică cu frică și evitare excesivă
- Evenimente traumatizante din viață, cum ar fi abuzul, moartea unui părinte sau un atac
- Un temperament anxios sau nervos
- Ai o rudă de sânge cu agorafobie
Complicații
Agorafobia poate limita foarte mult activitățile vieții tale. Dacă agorafobia este severă, este posibil să ajungi să nu îți mai părăsești casa. Fără terapie, unii oameni devin legați de casă de ani de zile..
Agorafobia poate duce sau poate fi asociată cu:
- Depresie
- Abuzul de alcool sau droguri
- Alte tulburări de sănătate mintală, inclusiv alte tulburări de anxietate sau tulburări de personalitate
Cum se pune diagnosticul?
Pentru a diagnostica agorafobia, ai nevoie să consulți un specialist în domeniul sănătății mintale: medic, psihoterapeut sau consilier.
Folosind criteriile cunoscute, un specialist poate diagnostica agorafobia dacă o persoană prezintă anxietate sau frică extremă în cel puțin două dintre următoarele situații.
- transport public
- spatii deschise
- spații închise
- mulțime
- singur din casă
În plus, se caută următoarele caracteristici:
- Persoana evită situația declanșatoare sau refuză să fie acolo fără un însoțitor de încredere.
- Motivul evitării este teama de a nu putea scăpa sau de a primi ajutor dacă apar simptome jenante sau de panică.
- Frica și anxietatea sunt disproporționate față de orice pericol real care ar putea exista.
- Frica și anxietatea provoacă suferință profundă și afectează capacitatea persoanei de a funcționa.
- Nu există o altă explicație pentru frică și anxietate.
Simptomele trebuie să fie persistente și persoana trebuie să le fi experimentat timp de cel puțin 6 luni pentru a primi un diagnostic de agorafobie.
De asemenea, terapeutul trebuie să stabilească faptul că simptomele nu rezultă dintr-o altă tulburare, cum ar fi o fobie specifică sau o tulburare de anxietate socială.
Agorafobia: tipuri de tratament
Tratament medicamentos
Anumite tipuri de antidepresive sunt adesea folosite pentru a trata agorafobia, fiind mai eficiente decât anxioliticele.
Orice medicament îți poate fi prescris doar de medic și poate fi luat doar sunt atenta sa supraveghere.
Anumite antidepresive numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sunt utilizați pentru tratamentul tulburărilor de panică cu agorafobie.
Medicamentele anti-anxietate numite benzodiazepine sunt sedative pe care, în circumstanțe limitate, medicul dumneavoastră le poate prescrie pentru ameliorarea temporară a simptomelor de anxietate. Benzodiazepinele sunt utilizate în general numai pentru ameliorarea anxietății acute pe termen scurt.
Deoarece pot duce la dependență, aceste medicamente nu sunt o alegere bună dacă ai avut probleme pe termen lung cu anxietatea sau probleme cu abuzul de alcool sau droguri.
Poate dura câteva săptămâni până când medicamentele ameliorează simptomele.
Folosirea de antidepresive poate provoca reacții adverse care creează senzații fizice incomode sau chiar simptome de atac de panică. De aceea folosirea tratamentul medicamentos pentru a trata agorafobia poate fi recomandat doar de un profesionist în sănătate mintală.
Tehnici de ajutor pentru agorafobie
Agorafobia poate îngreuna foarte mult viața. Tratamentul profesional te poate ajuta să depășești această tulburare sau să o gestionezi eficient.
De asemenea, poți face câteva lucruri prin care te poți ajuta singur să ameliorezi simptomele agorafobiei.
Poți gestiona agorafobia cu modificări ale stilului de viață:
- Evită alcoolul, drogurile și cofeina (cafea, ceai)
- Mănâncă o dietă sănătoasă, bine echilibrată.
- Fă sport regulat.
- Practică exerciții de respirație.
Când te aflu într-o situație care îți poate aduce atacuri de panică asociate cu agorafobia, încercă următoarele sugestii:
Încetinește respirația: sentimentele de panică și anxietate pot crește atunci când respiri prea repede. Încearcă să respiri încet și profund, numărând până la trei pe fiecare respirație și din nou pe fiecare respirație.
Concentrează-te pe ceva care nu te amenință: gândurile înfricoșătoare sunt un semn al panicii, nu a ceea ce se întâmplă de fapt așa că vor trece în curând. Încearcă să numeri înapoi de la 100.
Desensibilizarea este o tehnică populară de coping care poate fi învățată pe cont propriu sau prin terapie.
Desensibilizarea implică utilizarea imaginației pentru a ajuta la depășirea declanșatorilor asociați cu atacurile de panică și sentimentele de anxietate. Desensibilizarea te ajută să destructurezi treptat anxietatea.
Terapie pentru agorafobie
Psihoterapie
Psihoterapia implică întâlnirea cu un terapeut sau alt profesionist din domeniul sănătății mintale în mod regulat. Acest lucru îți oferă posibilitatea de a vorbi despre temerile tale și despre orice problemă care ar putea contribui la declanșarea agorafobiei. Psihoterapia este adesea combinată cu medicamente pentru o eficiență optimă. Este, în general, un tratament de scurtă durată care poate fi oprit odată ce reușești să faci față fricilor și atacurilor de panică
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)
Terapia cognitiv-comportamentală este cea mai comună formă de psihoterapie utilizată pentru tratarea persoanelor cu agorafobie. TCC te poate ajuta să înțelegi sentimentele și punctele de vedere distorsionate asociate agorafobiei. De asemenea, te poate învăța cum să treci prin situații stresante prin înlocuirea gândurilor distorsionate cu gânduri sănătoase, ajutându-te să recâștigați un sentiment de control în viața voastră.
Terapia expunerii
Terapia expunerii tepoate ajuta, de asemenea, să îți depășiți temerile. În acest tip de terapie, ești expus ușor și încet situațiilor sau locurilor de care te temi. Acest lucru poate face ca frica să se diminueze în timp.
Realitatea virtuala un ajutor pentru teama de spatii deschise.
Mult timp asociată cu jocul, cu divertismentul, realitatea virtuală a fost, în ultimii ani asociată tot mai mult cu posibilitatea de a fi folosită în tratarea fobiilor specifice.
Aceasta presupune expunerea în repetate rânduri a persoanei afectate la situații care îi provoacă emoții puternice sau blocaje, cu scopul de a obține efectul de habituare, de obișnuire cu stimulul sau situația stresantă. Întreg procesul are loc în prezența unui psihoterapeut care îi monitorizează în permanență reacțiile și care poate controla dificultatea scenei de expunere pentru a-i crește încrederea.
Cand este cazul sa mergi la medic?
Dacă anxietatea îți afectează viața de zi cu zi, să apelezi la medic sau un profesionist din domeniul sănătății mintale este primul pas pentru a obține sprijinul adecvat și pentru a înțelege opțiunile de tratament.
Ar trebui să discuți cât mai repede cu un medic dacă:
- Ai simptome de anxietate severă și recurentă (cum ar fi mai multe atacuri de panică în situații similare)
- ești atât de îngrijorat de modul în care te vei simți atunci când faci anumite activități, încât îți afectează modul în care îți trăiești viața
Aproximativ o treime dintre persoanele cu agorafobie realizează în cele din urmă o vindecare completă și rămân libere de orice simptom.
Aproximativ jumătate au o îmbunătățire a simptomelor, dar pot avea perioade în care simptomele lor devin mai supărătoare – de exemplu, dacă se simt stresați.
În ciuda tratamentului, aproximativ 1 din 5 persoane cu agorafobie continuă să prezinte simptome supărătoare.
