Arhive etichete: dezvoltare personala

Ce este meloterapia?

Meloterapia sau terapia prin muzică, în special muzica clasică, este cunoscută pentru efectele sale pozitive asupra sănătății fizice, emoționale și cognitive. Meloterapia folosește muzica pentru a ridica dispoziția în mod natural și pentru a ajuta oamenii să-și îmbunătățească sănătatea mintală și bunăstarea generală.

Nu poți să citești acum? Ascultă acest articol cu ușurință

Beneficiile terapiei prin muzica

Această formă de terapie poate fi utilă pentru persoanele cu depresie și anxietate și poate contribui la îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele cu probleme de sănătate fizică. Folosește o varietate de activități, cum ar fi ascultarea melodiilor, folosirea unui instrument, compunerea de cântece și imagini ghidate. Meloterapia este potrivită pentru persoanele de toate vârstele, indiferent de nivelul de sănătate înegistrat. Terapia prin muzică atinge toate aspectele minții, corpului și comportamentului. Muzica poate oferi o distragere a atenției minții, poate încetini ritmul corpului și ne poate modifica starea de spirit, care la rândul său poate influența comportamentul. Terapeuții lucrează adesea cu persoane care suferă de probleme de sănătate emoțională, precum durerea, anxietatea și depresia. De asemenea, ajută oamenii să răspundă nevoilor de reabilitare după un accident vascular cerebral, un traumatism cranian sau cu afecțiuni cronice precum Parkinson sau boala Alzheimer. Sesiunile de meloterapie sunt concepute având în vedere o serie de factori, inclusiv sănătatea fizică a clienților, abilitățile de comunicare, abilitățile cognitive, bunăstarea emoțională și interesele. După cântărirea acestor factori împreună cu obiectivele tratamentului, terapeutul decide să folosească fie procesul creativ, fie cel receptiv. În procesul creativ, teapeutul lucrează cu clientul pentru a crea sau produce în mod activ muzica. Aceasta poate include compunerea unei melodii, implicarea în muzică sau improvizația melodiei sau tobe. În procesul receptiv, terapeutul oferă experiențe de ascultare a muzicii, cum ar fi utilizarea muzicii pentru a facilita relaxarea unui client sau a unui grup. Clienții sau grupurile pot discuta apoi despre gândurile, sentimentele sau ideile provocate de acea muzică. “Muzica dă suflet universului, aripi gândirii, avânt imaginației și viață tuturor lucrurilor.” Plato Terapia prin muzică poate aduce foarte multe beneficii. Natura diversă a muzicii înseamnă că poate fi aplicată în tratarea tulburărilor fizice și psihologice. În unele cazuri, utilizarea terapeutică a muzicii a reușit să ajute oamenii în moduri pe care alte forme de terapie nu au reușit, deoarece uneori poate provoca răspunsuri care pot să nu apară prin forme tradiționale de tratament. Atunci când oamenilor le este greu să se exprime verbal, pot prezenta un grad mai mare de interes și implicare în meloterapie decât ar fi într-o formă mai tradițională de terapie. Nu este necesară o experiență muzicală pentru ca o persoană să beneficieze de această abordare. Terapia prin muzică poate evalua și îmbunătăți funcționarea cognitivă, socială, emoțională și motorie, iar studiile au arătat rezultate pozitive în rândul persoanelor care au dificultăți intelectuale sau fizice, leziuni cerebrale sau Alzheimer. Acest tip de terapie a fost utilizat și în tratamentul afecțiunilor fizice, cum ar fi cancerul și hipertensiunea. Efectele pozitive ale meloterapiei nu se limitează la cele care se confruntă cu probleme fizice și psihologice severe sau de lungă durată, iar această terapie poate aduce beneficii oamenilor într-o varietate de situații. Muzica este frecvent utilizată pentru a reduce nivelul de stres și percepția durerii în rândul mamelor aflate în travaliu și a fost asociată cu îmbunătățiri ale stimei de sine, conceptului de sine, comunicării verbale, comportamentului prosocial, abilităților de socializare. Deoarece muzica poate evoca emoții pozitive și poate stimula centrele de recompensă din creier, terapia muzicală este adesea capabilă să atenueze simptomele problemelor de sănătate mintală, cum ar fi:

• Boala Alzheimer
• Anxietate sau stres
• Autism
• Afecțiuni cardiace
• Durere cronică
• Depresie
• Diabet
• Dificultăți în comunicarea verbală și nonverbală
• Dereglare emoțională
• Sentimente de stima de sine scazuta
• Dureri de cap
• Impulsivitate
• Stare de spirit negativă
• Tulburare de stres posttraumatic (PTSD)
• Probleme la naștere
• Reabilitarea după o leziune sau o procedură medicală
• Probleme de respirație
• Tulburări de utilizare a substanțelor
• Probleme legate de chirurgie
• Traumatism cerebral traumatic
• Probleme de mișcare sau coordonare

Cercetările sugerează, de asemenea, că meloterapia este utilă pentru persoanele cu:

• Insomnie
• Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)
• Schizofrenie
• Accidente vasculare cerebrale și tulburări neurologice

Terapia prin muzică este adesea folosită pentru a ajuta copiii și adolescenții:

• Să-și dezvolte identitatea
• Îmbunătățirea capacităților de comunicare
• Reglare emoțională
• Recuperarea de traume
• Autoreflexie

Contraindicatiile terapiei muzicale

Fiind o formă de terapie blândă, care se bazează pe relaxarea minții și a corpului, meloterapia nu prezintă contraindicații însă, este important să iei în considerare: În sine, terapia prin muzică poate să nu constituie un tratament adecvat pentru afecțiuni medicale, inclusiv tulburări de sănătate mintală. Cu toate acestea, atunci când este combinată cu medicamente, psihoterapie și alte intervenții, poate fi o componentă valoroasă a unui plan de tratament. Dacă ai dificultăți în auz, porți un aparat auditiv sau ai un implant auditiv, ar trebui să discuți cu medicul tău înainte de a urma o meloterapie, pentru a te asigura că este sigură pentru tine. În mod similar, terapia prin muzică care încorporează mișcarea sau dansul poate să nu se potrivească bine dacă ai dureri, boli sau o stare fizică care face dificilă mișcarea.

Meloterapia pentru copii si adulti

Meloterapia poate fi un proces activ, în care clienții joacă un rol în crearea muzicii sau unul pasiv care implică ascultarea sau răspunsul cognitiv la muzică. Unii terapeuți pot utiliza o abordare combinată care implică atât interacțiuni active cât și pasive cu muzica. Există o varietate de abordări stabilite în meloterapie, cum ar fi: Meloterapie analitică: terapia prin muzică analitică te încurajează să folosești un „dialog” muzical improvizat pentru a-ți exprima gândurile inconștiente, la care poți reflecta și discuta cu terapeutul tău după aceea. Aceasta poate include cântarea cu voce sau la un instrument. Terapia prin muzică Benenzon: Acest format combină câteva concepte de psihanaliză cu procesul de a face muzică. Terapia muzicală Benenzon include căutarea „identității tale  sonore muzicale”, care descrie sunetele externe care se potrivesc cel mai bine stării tale  psihologice interne. Meloterapia cognitiv-comportamentală: Această abordare combină terapia cognitiv comportamentală (TCC) cu muzica. Aici muzica este utilizată pentru a întări unele comportamente și a le modifica pe altele. Această abordare este structurată, nu improvizată, și poate include ascultarea muzicii, dansul, cântatul cu voce sau la un instrument. Meloterapie comunitară: acest format este axat pe utilizarea muzicii ca modalitate de a facilita schimbarea la nivel de comunitate. Se face într-un cadru de grup și necesită un nivel ridicat de implicare din partea fiecărui membru. Terapia prin muzică Nordoff-Robbins: De asemenea, numită terapie muzicală creativă, această metodă implică cântarea  la un instrument în timp ce terapeutul însoțește utilizarea unui alt instrument. Procesul de improvizație folosește muzica ca modalitate de a ajuta la exprimarea de sine. Metoda Bonny cu imagini și muzică ghidate: Această formă de terapie musicală folosește muzica clasică ca modalitate de stimulare a imaginației. În această metodă, explici sentimentele, senzațiile, amintirile și imaginile pe care le experimentezi în timp ce asculți muzica. Psihoterapie vocală: în acest format, utilizezi diverse exerciții vocale, sunete naturale și tehnici de respirație pentru a te conecta cu emoțiile și impulsurile tale. Această practică este menită să creeze un sentiment mai profund de conexiune cu sinele tău.  

Activitati de meloterapie

Metodele de intervenție utilizate în meloterapie pot fi aproximativ împărțite în tehnici active și receptive. Când o persoană face muzică, fie cântând cu voce sau prin instrumente muzicale, compunând sau improvizând muzică, acea persoană folosește tehnici active. Tehnicile receptive, pe de altă parte, implică ascultarea și răspunsul la muzică, cum ar fi prin dans sau analiza versurilor. Tehnicile active și receptive sunt adesea combinate în timpul tratamentului și ambele sunt utilizate ca puncte de plecare pentru discutarea sentimentelor, valorilor și obiectivelor. Meloterapia se poate face individual sau în grupuri, iar muzica poate fi aleasă de terapeut sau de persoana aflată în terapie. Terapeutul se va asigura, în general, că tipul și modul formei de muzică alese, precum și momentul intervenției muzicale, sunt adecvate pentru satisfacerea nevoilor și obiectivelor individului în terapie. Atunci când introduc muzică, terapeuții își bazează adesea selecțiile pe principiul  care afirmă că este mai probabil ca muzica să aibă influență dacă se potrivește cu starea actuală a unui individ. Prin urmare, terapeuții încearcă să se asigure că versurile și melodia unei piese muzicale selectate sunt bine potrivite cu starea de spirit și starea psihologică a persoanei în terapie. Compoziția este folosită în mod obișnuit în terapia muzicală și poate implica scrierea pieselor originale sau modificarea celor existente, aceasta din urmă fiind o abordare mai structurată a scrierii. O persoană poate modifica o melodie schimbând unele dintre cuvinte sau rânduri, adăugând versuri noi sau scriind versuri complet noi pentru a se potrivi cu melodia existentă. În cazurile în care melodiile sunt compuse liber, terapeutul poate oferi o emoție sau un subiect care să servească drept punct de plecare.

– Pot sunetele sau muzica ajuta la reducerea fricii de paianjeni?

Pot sunetele sau muzica ajuta la reducerea fricii de paianjeni? Ascultarea anumitor sunete relaxante sau a muzicii calmante poate fi o modalitate eficienta prin care cineva scapa de arahnofobia. Aceste tehnici de relaxare pot ajuta la reducerea anxietatii asociate cu teama de paianjeni.

Cum poate muzica să contribuie la reconstrucția sensului în traumă?

Muzica poate contribui la reconstrucția sensului în traumă oferind o cale de exprimare a emoțiilor și trăirilor profunde. Sunetele și versurile pot aduce alinare și înțelegere în timpul procesului de vindecare, oferind un mijloc de comunicare și eliberare a durerei interioare.

Terapia prin sunete cu efect terapeutic

Vindecarea prin sunet este practica prin care se folosesc frecvențe vibraționale și tonuri audio pentru a repara țesuturi și celule deteriorate din corp. In practica terapeutică se lucrează de obicei cu sunete simple, emise de instrumente muzicale sau de diferite obiecte. Dintre obiectele metalice care se pot folosi, fac parte clopotele şi bolurile. Clopotele au dimensiuni, frecvenţe şi sunete diferite, ele fiind, de obicei, calibrate să emită în anumite intervale stabilite. Bolurile şi gongurile sunt, la rândul lor, calibrate pe frecvenţe, ceea ce le face utile în terapia anumitor probleme de sănătate. Terapia cu boluri sau gonguri este o formă de terapie cu frecvenţe sonore, simple sau complexe. Meloterapia și terapia prin sunete cu efect terapeutic sunt distincte și fiecare abordare are propriile sale obiective, protocoale, instrumente și setări:

• Meloterapia este o disciplină relativ nouă, în timp ce terapia prin sunete vindecătoare se bazează pe vechile practici culturale tibetane.
• Terapia prin sunete folosește instrumente pentru a atinge frecvențe sonore specifice, în timp ce terapia muzicală se concentrează pe abordarea simptomelor precum stresul și durerea.
• Instruirea și certificările care există pentru terapia prin muzica nu sunt la fel de standardizate ca și cele pentru muzicoterapeuți.
• Muzicoterapeuții lucrează adesea în spitale, centre de tratament pentru abuzul de substanțe sau cabinete private, în timp ce terapeuții care folosesc sunetele vindecătoare își pot oferi serviciul ca o componentă a medicinei complementare sau alternative.

În timpul unui atac de panică experimentezi una dintre cele mai frecvente și debilitante forme de anxietate. Atacurile de panică nu sunt periculoase în sine, dar pot duce la alte probleme de sănătate dacă nu sunt tratate. Deși atacurile de panică în sine nu pun viața în pericol, ele pot fi înspăimântătoare și îți pot afecta în mod semnificativ calitatea vieții.  Atacul de panică este un tip de răspuns la frică. Este o exagerare a răspunsului normal al corpului tău la pericol, stres sau excitare.

Nu poți să citești acum? Ascultă acest articol cu ușurință

În acest articol vom discuta despre cauzele acestora, simptomele lor și cum să scapi definitiv de ele!

Ce este atacul de panica?

Termenul „atac de panică” este adesea folosit pentru a descrie o senzație bruscă și intensă de frică sau de teamă care apare fără avertisment și atinge vârful în 10 minute, dar poate dura și până la 30 de minute. Atacul de panică poate fi însoțit de simptome fizice înspăimântătoare, cum ar fi bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație sau greață. Cea mai recentă ediție a Manualului de diagnostic și clasificare statistica a tulburărilor mintale (DSM-5) recunoaște atacurile de panică ca tulburări de anxietate și le clasifică ca neașteptate sau așteptate. Atacurile de panică neașteptate apar fără o cauză evidentă. Atacurile de panică așteptate sunt determinate de factorii de stres externi, cum ar fi fobiile. Atacurile de panică se pot întâmpla oricui, dar a avea mai mult de unul poate fi un semn al tulburării de panică.

Cine ar putea avea atacuri de panică?

Oricine poate experimenta un atac de panică. Se pare însă că un rol important îl joacă:

• Vârsta: atacurile de panică apar de obicei în timpul adolescenței sau la începutul vieții adulte. Dar oamenii de toate vârstele, inclusiv copiii, pot avea atacuri de panică.
• Sexul: Femeile au de două ori mai multe șanse ca bărbații să dezvolte atacuri de panică.

Care sunt cauzele atacului de panica?

Atacul de panică poate apărea în cadrul unei familii, dar oamenii de știință nu pot explica încă de ce unii membri sunt afectați, în timp ce alții nu. Cercetătorii au descoperit că mai multe părți ale creierului, precum și procesele biologice joacă un rol cheie în frică și anxietate, deci și în dezvoltarea unui atac de panică. Unii cercetători consideră că persoanele cu atacuri de panică interpretează greșit senzațiile corporale inofensive ca fiind amenințări, deoarece nu sunt conștiente de ceea ce face corpul lor – aceasta se numește conștientizare somatică sau conștiință corporală. Aflând mai multe despre modul în care funcționează creierul, putem afla, de asemenea, cum pot fi puse la dispoziție tratamente mai bune. Oamenii de știință speră că, înțelegând aceste conexiuni, tratamentul va deveni mai mult personalizat decât generalizat. Acest lucru va duce la rate mai mari de succes în rândul pacienților care primesc terapii medicamentoase adaptate pe baza nevoilor individuale în loc de cele generice prescrise tuturor pacienților fără a lua în considerare tiparele de reacție ale unui individ. Chiar dacă au existat cercetări ample în domeniu, cauzele atacurilor de panică și ale tulburărilor de panică nu sunt cunoscute sau pe deplin înțelese, dar acești factori pot juca un rol:

• Genetica
• Stres major
• Temperament mai sensibil la stres sau predispus la emoții negative
• Anumite modificări ale modului în care funcționează părțile creierului

Se pare, de asemenea, că există o legătură cu tranzițiile majore ale vieții, cum ar fi absolvirea facultății și intrarea la locul de muncă, căsătoria sau apariția unui copil. Stresul sever, cum ar fi moartea unei persoane dragi, divorțul sau pierderea locului de muncă pot declanșa, de asemenea, atacuri de panică. Atacurile de panică pot fi, de asemenea, cauzate de afecțiuni medicale și alte cauze fizice. Dacă suferi de simptome de atac de panică, este important să consultați un medic pentru a exclude următoarele posibilități:

• Probleme cardiace
• Hipertiroidism (glanda tiroidă hiperactivă)
• Hipoglicemie (glicemie scăzută)
• Consumul de stimulente (amfetamine, cocaină, cofeină)
• Sevraj după renuntarea la anumite medicamente

Atacurile de panică neașteptate nu au declanșatoare externe clare. Atacurile de panică și anxietatea preconizate pot fi declanșate de lucruri similare. Unele declanșatoare obișnuite includ:

• slujbă stresantă
• anxietatea condusului
• situații sociale
• fobii, cum ar fi agorafobia (frica de spații aglomerate sau deschise), claustrofobia (frica de spații mici) și acrofobia (frica de înălțime)
• amintiri ale experiențelor traumatice
• boli cronice, cum ar fi boli de inimă, diabet, sindrom de colon iritabil sau astm
• dureri cronice
• renuntarea la droguri sau alcool
• cofeină
• medicamente și suplimente
• probleme cu tiroida

Cu toate acestea, au existat multe teorii cu privire la motivele pentru care apare un atac de panică. O teorie sugerează că are ceva de-a face cu răspunsul de luptă sau fugi din creierul nostru, care provoacă eliberarea e adrenalină când te confrunți cu un pericol. O altă posibilă explicație pentru astfel de evenimente este că unii oameni care suferă de depresie au sentimente teribile în momente aleatorii, cum ar fi tristețe intensă, lipsă de speranță, neajutorare – adesea îi determină să creadă că trebuie să aibă un atac de cord, deoarece simptomele se potrivesc atât de mult.

Simptomele atacului de panica

Semnele și simptomele unui atac de panică se dezvoltă brusc și, de obicei, ating vârful în 10 minute. Rar durează mai mult de o oră, cele mai multe se încheie în 20 până la 30 de minute. Atacurile de panică se pot întâmpla oriunde și oricând. Este posibil să ai unul în timp ce te afli  într-un magazin la cumpărături, mergi pe stradă, conduci cu mașina sau chiar stai pe canapea acasă. Simptomele atacului de panică includ:

• Respirație scurtă sau hiperventilație
• Palpitații cardiace
• Durere sau disconfort în piept
• Tremurături
• Senzație de sufocare
• Te simți ireal sau detașat de mediul înconjurător
• Transpiraţie
• Greață sau stomac deranjat
• Senzație de amețeală, de lumină sau de leșin
• Senzație de amorțeală sau furnicături
• Blițuri/ flash-uri calde sau reci
• Teama de a muri, de a pierde controlul sau de a înnebuni

În timp ce mulți oameni experimentează doar unul sau două atacuri de panică fără alte episoade sau complicații – și există puține motive de îngrijorare dacă ești unul dintre ei- unii oameni continuă să dezvolte tulburări de panică. Tulburarea de panică se caracterizează prin atacuri de panică repetate, combinate cu schimbări majore în comportament sau anxietate persistentă în urma unor atacuri ulterioare. Este posibil să suferi de tulburare de panică dacă:

• Experimentezi atacuri de panică frecvente, neașteptate, care nu sunt legate de o anumită situație
• Te îngrijorezi foarte mult că ai putea avea un alt atac de panică
• Te comporti diferit din cauza atacurilor de panică, cum ar fi evitarea locurilor în care ai intrat anterior în panică

În timp ce un singur atac de panică poate dura doar câteva minute, efectele experienței pot lăsa o amprentă durabilă. Dacă ai tulburări de panică, atacurile de panică recurente au un impact emoțional. Amintirea fricii și terorii intense pe care ați simțit-o în timpul atacurilor îți poate afecta negativ încrederea în sine și îți poate provoca perturbări grave în viața de zi cu zi. În cele din urmă, acest lucru duce la următoarele simptome ale tulburării de panică: Anxietate anticipativă – În loc să te  simți relaxat și să te simți normal între două atacuri de panică, te simțiți anxios și tensionat. Această anxietate provine din teama de a avea viitoare atacuri de panică. Această „frică de frică” este prezentă de cele mai multe ori și poate fi extrem de invalidantă. Evitarea fobică – Începi să eviți anumite situații sau medii. Această evitare se poate baza pe convingerea că situația pe care o eviți a provocat un atac de panică anterior. Sau poți evita locurile în care evadarea ar fi dificilă sau ajutorul ar fi indisponibil dacă ai avea un atac de panică. Dusă la extrem, evitarea fobică devine agorafobie. Atac de panică cu agorafobie În mod tradițional, agorafobia se credea că implică o teamă de locurile publice și spațiile deschise. Cu toate acestea, acum se crede că agorafobia se dezvoltă ca o complicație a atacurilor de panică și a tulburării de panică. Deși se poate dezvolta în orice moment, agorafobia apare de obicei în decurs de un an de la primele atacuri de panică recurente. Dacă ești agorafob, ți-e frică să nu faci un atac de panică într-o situație în care evadarea ar fi dificilă sau jenantă. De asemenea, s-ar putea să îți fie frică să nu faci un atac de panică în care nu ai putea primi ajutor. Din cauza acestor frici, începi să eviți din ce în ce mai multe situații. De exemplu, poti începe să eviți:

• Locuri aglomerate, cum ar fi centre comerciale sau arene sportive.
• Mașini, avioane, metrou și alte forme de călătorie.
• Adunări sociale, restaurante sau alte situații în care ar fi jenant să ai un atac de panică.
• Exercițiu fizic în cazul în care declanșează panică.
• Anumite alimente sau băuturi care ar putea provoca atac de panică, cum ar fi alcoolul, cofeina, zahărul sau medicamente specifice.
• Să mergi oriunde fără compania cuiva care te face să te simți în siguranță.

Ce declanseaza atacul de panica?

A avea atacuri de panică poate fi cu adevărat terifiant, dar, din fericire, un atac de panica nu pune viața în pericol. Vestea bună este că mulți oameni care experimentează unul sau două episoade de atac de  panică fără alte complicații nu au niciodată un alt atac de panică și nu este nevoie să îți faci griji. Pentru unii, totuși, dacă se confruntă cu una sau două crize de atacuri de panică, situația se complică pentru că pot apărea tulburările de anxietate. Aceasta implică episoade repetate de panică combinate cu schimbări majore în comportament, precum și îngrijorări persistente cu privire la episodul următor. Unele dintre declanșatoarele atacurilor de panică pot fi:

• Stres major în viață, cum ar fi moartea sau boala gravă a unei persoane dragi.
• Eveniment traumatic, cum ar fi agresiunea sexuală sau accidentul sever.
• Schimbări majore în viața ta – cum ar fi divorțul sau nașterea unui copil
• Fumatul sau cofeina în exces
• Istoricul abuzului asupra copiilor
• Un atac de panică poate fi ceva pe care nu-l uiți niciodată datorită intensității și terorii lor.

Cum se manifesta atacul de panica?

„Sentimentul a venit încet, ca un firicel de apă care se transformă într-un potop. Eram în mijlocul unei întâlniri importante cu șeful meu când a început să se stabilească și lucrurile au devenit foarte neclare. Fălcile au început să-mi tremure necontrolat și apoi întregul corp. Sentimentul că voi cădea fără putere era sufocant. A durat ceea ce am simțit până când cineva m-a ajutat în cele din urmă să mă calmez. Deși mulți oameni au încercat să înțeleagă ce mi se întâmplă, nu știau cum să descrie acest sentiment special; cei mai mulți mă întrebau „Ești neliniștită” sau „Hei, ești bine?” dar nimeni nu știa ce s-a întâmplat cu adevărat. ” Aceasta este povestea Andreei… Dar la fel de bine ar putea fi a ta sau a oricui altcineva care suferă de un atac de panică. Dacă această poveste pare familiară, atunci și tu s-ar putea să fi experimentat un atac de panică. Sunt uimitoare și se pot întâmpla în orice moment. Uneori apar în timpul somnului sau când ești la coadă la magazin, sau poate în timp ce ești la duș. Indiferent când lovește, e mereu ceva neașteptat. Uneori frica este atât de intensă încât oamenii cred că au un atac de cord, mor sau înnebunesc – chiar dacă aceste lucruri nu au sens în lumina a ceea ce se întâmplă în jurul lor. Majoritatea celor care suferă de panică au două până la patru simptome din următoarele:

• Bătăi neregulate ale inimii
• Vocea tremurândă
• Gheară în piept (ca o greutate mare)
• Senzații de ace și înțepături
• Ameţeală
• Gânduri înfricoșătoare
• Sentimente copleșitoare
• Sentiment de teroare sau de moarte sau moarte iminentă
• Senzație de transpirație sau frisoane
• Dureri în piept
• Dificultăți de respirație
• Sentimentul de pierdere a controlului

Ce sa faci cand ai atacuri de panica?

Dacă ai simptome de atac de  panică, este important să discuți cu medicul tău cât mai curând posibil. El e cel mai în măsură să evaluze simptomele și să-ți dea îndrumările necesare. Dacă nu pare să existe o problemă medicală, atunci te pot îndruma să poți apela direct la un terapeut/ psiholog, care poate oferi opțiuni de terapie. Un atac de panică este un sentiment brusc, intens de frică, care poate dura până la 30 de minute. Acestea sunt de obicei urmate de cel puțin o lună sau mai multe de îngrijorare persistentă cu privire la un alt atac, precum și de a face față simptomelor în curs de desfășurare și de a te îngrijora modul în care acestea pot interfera cu viața ta de zi cu zi. Oamenii care au experimentat un eveniment traumatic cu ceva timp mai devreme în viața lor vor avea mai multe șanse să experimenteze un episod decât cei fără expunere la traume. Iată patru lucruri pe care le poți face pentru a contracara atacurile și tulburarea de panică: 1) Concentrează-te asupra respirației profunde inspirând pe nas și exirând pe gură, în timp ce simți cum aerul îți umple încet pieptul și  burta. Respiră pentru un număr de patru secunde , țineți o secundă, apoi expirați încă 4 secunde. 2) Unele atacuri de panică provin din declanșatoare care te copleșesc. Dacă te afli într-un mediu cu ritm rapid, cu mulți stimuli, acest lucru îți poate alimenta atacul de panică. Pentru a reduce stimulii, închide ochii în timpul atacului de panică. Acest lucru poate bloca orice stimul suplimentar și poate face mai ușor să te  concentrezi asupra respirației. 3) Unora le este util să găsească un singur obiect pe care să-și concentreze toată atenția în timpul unui atac de panică. Alege un obiect la vedere și observă conștient tot ce este posibil. 4) Atitudinea Mindfulness te poate ajuta să te bazezi pe realitatea a ceea ce te înconjoară. Deoarece atacurile de panică pot provoca un sentiment de detașare sau separare de realitate, acest lucru poate combate atacul de panică pe măsură ce se apropie sau se întâmplă de fapt. Intervenția și tratamentul obișnuit includ, dar nu se limitează la, terapie cognitiv-comportamentală (TCC), psihoterapie sau medicamente. Terapeutul tău va lucra cu tine pentru a găsi cele mai bune metode de terapie pentru nevoile tale personale. Dacă te simți stresat și copleșit,  încearcă să reduci munca sau să îți asumi mai puține responsabilități. De exemplu, dacă știi că situațiile de urgență la locul de muncă te fac să te simți anxios, atunci cere unui coleg de serviciu să fie pregătit pentru situații de urgență.

In cazul unor atacuri de panica noaptea

Atacurile de panică pe timp de noapte sunt frecvente și poate fi foarte dificil să știi ce le provoacă. Uneori, acestea pot fi rezultatul anxietății care s-a stins în timpul zilei. Uneori veți afla mai târziu în viață despre altceva, cum ar fi o traumă sau stres post traumatic. Dar de multe ori nu există un răspuns clar cu privire la motivul pentru care oamenii experimentează acest tip de atac de panică doar noaptea. Știm că creierul tău nu încetează să mai funcționeze când dormi, astfel încât aceste emoții s-ar putea manifesta într-o reacție involuntară, cum ar fi un atac de panică, în timp ce mintea noastră conștientă nu este focalizată. Cel mai important lucru pentru cineva care suferă de atac de panică nocturn este să-și dea seama DE CE se întâmplă pentru a face progrese spre a se îmbunătăți. Să te trezești cu un  atac de panică poate fi copleșitoar și înfricoșătoar, mai ales dacă ești încă somnoros. S-ar putea să te fi simțit puțin tensionat când te pregăteai pentru culcare, dar creierul nu se oprește în timp ce doarme. Asta înseamnă că stresul și anxietatea se pot acumula în timpul zilei înainte de a provoca atacuri de panică pe timp de noapte. Dacă simți că ai avut o zi cu prea multe stimulente de stres, înainte de culcare  stai departe de internet și televizor. Concentreaza-te în schimb pe activități liniștitoare pentru creierul tau si daca ai posibilitaea, stai în natură. Gândește-te la lucruri care te fac să te simți calm: fă o baie, citește o carte fără întreruperi etc. Iată câteva puncte cheie pe care trebuie de care să ții cont dacă ți se întâmplă să ai un atac de panică pe timp de noapte: Nu te lupta – Dacă te trezești cu un atac de panică, nu te lupta cu el. Este mai bine să lași sentimentele să se curețe și să reziști șanselor de a înrăutăți lucrurile. Gândește-te că acest atac este temporar și va dispărea în cele din urmă. Relaxează-te – poate fi greu să te întorci într-o stare relaxată după ce ai trăit o situație intensă. Este important să începi să respiri adânc, să inspiri timp de cinci secunde și apoi să expiri încet în următoarele 10-15 secunde. Apoi încearcă să odihnești mușchii cu o ușoară întindere în timp ce te concentrezi pe gânduri pozitive sau amintiri plăcute. Fă ceva – atacurile de panică nu sunt o glumă. Dacă te-ai trezit într-un atac de panică, este important ca odată ce dispare să faci ceva relaxant înainte de a te întoarce la somn. Nu sta doar acolo și nu lăsa gândurile la ceea ce a provocat acest atac de panică să îți treacă prin cap – ridică-te și mișcă-te!

In cazul unor atacuri de panica ziua

Între 18 și 45% dintre persoanele cărora le-a fost diagnosticată o tulburare de panică suferă de atacuri de panică în timpul zilei, noaptea sau ambele, de cele mai multe ori. Majoritatea persoanelor care suferă de atac de panică pe timp de noapte sunt, de asemenea, predispuse la anxietate în timpul zilei. Îți poți reduce nivelul de anxietate practicând exerciții de respirație profundă, care te ajută să îți reglezi ritmul cardiac și scade nivelul de cortizol din organism (hormonul care are un efect negativ atât asupra dispoziției, cât și asupra energiei). Unul dintre cele mai bune exerciții de respirație se numește respirație pătată sau pentru pasionații de yoga, Pranayama Samavriti, denumirea sa originală în sanscrită. Este utilizat pe scară largă de către trupele speciale pentru a ajuta la calmarea sistemului nervos, iar efectele sale sunt extrem de rapide și profunde. Metoda este extrem de ușoară. Pur și simplu setați un timp, să zicem 4 secunde și respirați observând cele patru secunde. Inspiră timp de 4 secunde. Țineți timp de 4 secunde. Expirați timp de 4 secunde. Țineți patru secunde. Utilizeaza imaginea de mai jos pentru a te ghida prin acest proces. Îți recomand să utilizezi această metodă zilnic, timp de minimum 5 minute. Dacă puteți face zece minute sau mai mult, este chiar mai bine. Această metodă poate fi practicată atât ca metodă de prevenire, cât și ca metodă de vindecare a atacurilor de panică.

Atacuri de panica la copii

În primul rând, nu intra în panică, ca părinte! Stai liniștit și vorbește cu ei cu o voce blândă și liniștitoare. Spuneți-le că panica se va termina curând înainte de a respira singuri și de a-i liniști că totul va fi în regulă după aceea. Asigurați-vă că nu le atingeți prea mult corpul până când nu s-au liniștit, pentru a nu declanșa un alt atac sau pentru a vă ancora / lega starea emoțională de atingere. Vorbește cu copilul tău și ghidează-i mintea: „Hei, știu că este greu și se simte copleșitor. Dar nu ești singur aici! Respiri adânc cu mine? Deocamdată, vom rămâne liniștiți împreună. Este ok să fii speriat sau copleșit la început, dar sentimentul va trece curând sigur, așa că încearcă din răsputeri să te relaxezi. Ia-ți cât timp ai nevoie chiar acum până când panica aceea dispare … ” Știi când copilul tău are un atac de panică? Probabil că se gândește la cel mai rău lucru posibil care s-ar putea întâmpla. Dar îl poți ajuta cu asta amintindu-i de altceva, cum ar fi să-și desfășoare activitatea preferată sau să asculte muzică foarte tare! Îi aduce o jucărie preferată, o fotografie cu ceva plăcut sau chiar animalul de companie. De asemenea, l-ai putea ajuta să-și dezvolte propriul „loc fericit” în care să poată intra ori de câte ori se simte panicat și dorește să oprească anxietatea. Asigură-ți copilul că există întotdeauna oameni care să îl ajute. Este important pentru el să știe că nu trebuie să sufere niciodată singur; cineva va fi mereu în jur și dorește să-l asculte, indiferent de ce se întâmplă. Anunță profesorii de la școală despre orice atac de panică, astfel încât să poată interveni dacă va apărea vreodată.

Atacul de panica se vindeca?

Persoanele cu tulburare de panică doresc frecvent să știe dacă există vreo tehnică sau medicament care să le scape complet de atacuri de panica. Adevărul este că tulburarea de panică nu poate fi niciodată vindecată în totalitate. Cu toate acestea, atacul de panica poate fi gestionat în mod eficient până la punctul în care nu îți va mai afecta în mod semnificativ viața. Unul dintre motivele pentru care nu există un remediu permanent este că tulburarea de panică variază foarte mult de la persoană la persoană. Ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu fie deloc eficient pentru alta. Dar, deși nu există un glonț magic care să elimine fiecare caz, prin tratament, răbdare și persistență, puteți găsi metodele care să te ajute să faci față tulburării de panică. Terapeutul tău te poate ajuta să identifici factorii declanșatori care provoacă atacuri de panică. În timpul psihoterapiei, înveți strategii pentru a gestiona evenimentele declanșatoare și pentru a preveni un atac e panică. De asemenea, poți face aceste acțiuni pentru a reduce șansele de a avea un atac de panică:

• Redu cofeina.
• Fă sport regulat.
• Alege o dietă sănătoasă.
• Gestionează stresul.
• Discută cu medicul dtău înainte de a lua suplimente pe bază de plante sau medicamente fără prescripție medicală. Anumite substanțe pot crește anxietatea.

Cum scapi de atacurile de panica?

Nu ar trebui să lași teama de atacuri de panică să te stăpânească. Atacurile de panică pot fi foarte greu de gestionat singure și se pot agrava fără tratament. Dacă ai simptome de atac de panică, cum ar fi dificultăți de respirație, dureri în piept sau o senzație intensă că se întâmplă ceva teribil, – mergeți la un profesionist cât mai curând posibil! Dacă nu sunteți sigur ce îți cauzează simptomele, din nou, mergeți și cere sfaturi profesionale. Atacurile de panică pot seamănă adesea cu alte probleme grave de sănătate, cum ar fi simptomele atacului de cord, așa că este important pentru început să te adresezi unui medic. Cea mai eficientă formă de tratament profesional pentru combaterea atacurilor de panică, a tulburărilor de panică și agorafobiei este terapia. Chiar și doar cateva ședințe te pot ajuta să gestionezi mai bine atacurile de panică. Terapia cognitiv comportamentală se concentrează pe tiparele de gândire și comportamentele care te susțin sau declanșează atacurile de panică și te ajută să îți privești temerile într-o lumină mai realistă. De exemplu, dacă ai avut un atac de panică în timp ce conduceai, care este cel mai rău lucru care s-ar întâmpla cu adevărat? În timp ce s-ar putea să trebuiască să oprești pe marginea drumului, este puțin probabil să te prăbușelti cu mașina sau să ai un infarct. Odată ce realizezi că nu se va întâmpla nimic cu adevărat dezastruos, experiența atacului de panică devine mai puțin terifiantă. Terapia de expunere pentru tulburarea de panică îți  permite să experimentați senzațiile fizice de panică într-un mediu sigur și controlat, oferindu-vă posibilitatea de a învăța modalități mai sănătoase de a face față. Terapia de expunere pentru tulburarea de panică cu agorafobie include expunerea la situațiile de care te temiși evitați este, de asemenea, inclusă în tratament. Ca și în terapia de expunere pentru fobii specifice, te confrunți cu situația temută până când panica începe să dispară. Prin această experiență, afli că situația nu este dăunătoare și că ai control asupra emoțiilor voastre. În unele cazuri, medicația poate fi un plus util la terapia psihologică. Remedii naturale Ar trebui să discutați cu medicul tău sau cu un alt profesionist din domeniul sănătății mintale pentru a afla ce poți face atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea simptomelor legate de anxietate și atacuri de panică. Dacă ai un plan de tratament și să te ții de el atunci când lovește un atac te poate ajuta să simți că ai controlul. Dacă simțiți că apare o anxietate sau un atac de panică, încearcă următoarele: Respiră lent adânc. Când simți că respirația se accelerează, concentrează-te atenția asupra fiecărei inhalări și expirații. Aminteste-ți de respirația patrata despre care am scris mai sus. Recunoaște și acceptă ceea ce trăiești. Dacă ați experimentat deja anxietate sau un atac de panică, știi că poate fi incredibil de înspăimântător. Amintește-ți că simptomele vor trece și vei fi în regulă. Practică atenția. Intervențiile bazate pe atenție sunt din ce în ce mai utilizate pentru tratarea tulburărilor de anxietate și panică. Mindfulness este o tehnică care te poate ajuta să îți aduci gândurile în prezent. Poți exersa atenția prin observarea activă a gândurilor și senzațiilor fără a reacționa la ele. Folosește tehnici de relaxare. Tehnicile de relaxare includ imagini ghidate, aromaterapie și relaxare musculară. Dacă ai simptome de anxietate sau un atac de panică, încearcă să faci lucruri care ți  se par relaxante. Închide ochii, fă o baie sau folosește lavandă, care are efecte relaxante. Schimbări în stilul de viață Următoarele modificări ale stilului de viață te pot ajuta să previi anxietatea și atacurile de panică, precum și să reduce  severitatea simptomelor atunci când apare un atac:

• Gestionează sursele de stres din viața ta.
• Află cum să identifici și să oprești gândurile negative.
• Fă exerciții fizice regulat.
• Practică meditația sau yoga.
• Alege dietă echilibrată.
• Limitează consumul de alcool, droguri și cofeină.

Care este legătura dintre atacul de panică și ataxiofobie?

Atacul de panică și ataxiofobia sunt adesea asociate, deoarece ataxiofobia este frica de a pierde controlul. Persoanele care suferă de atacuri de panică experimentează adesea o intensă senzație de pierdere a controlului asupra propriului corp sau minte. Aceasta poate amplifica temerile legate de pierderea controlului și poate contribui la dezvoltarea ataxiofobiei.

Cand trebuie sa mergi la medic pentru tulburarile de panica?

Dacă ai simptome de atacuri de panică, solicit ajutor medical cât mai curând posibil. Persoanele care suferă de atac de panică pot simți că sunt în pericol atunci când realitatea este că este doar o senzație temporară și poate fi gestionată fără tratament dacă este descoperit suficient de devreme. În general, persoanele care se confruntă pentru prima dată cu atacul de panică ar trebui să evite medicamentele pentru anxietate sau depresie, deoarece aceste medicamente ar putea înrăutăți lucrurile, crescând sentimentele de îngrijorare și nesiguranță. Cu toții ne dorim să putem spune că am scapat de anxietate definitiv și că nu mai avem atacuri de panică, însă adesea vindecarea constă într-un proces întreg. Medicii recomandă să fii evaluat pentru a determina ce a cauzat problema înainte de a lua orice – chiar și un medicament fără prescripție medicală! Dacă ai oricare dintre următoarele simptome, trebuie să mergi imediat și să cauți un medic sau psihoterapeut:

• Ai o perioadă grea, în fiecare zi.
• Anxietatea constantă se manifestă prin greață, diaree și durere frecvente.
• Ai putea avea probleme cu somnul;
• Esti mereu iritabil sau îți simți inima bătând puternic când îți faci griji pentru ceva care este doar un gând – nu un lucru real care se întâmplă
• Ai o frică de moarte copleșitoare
• Aveți gânduri sau idei suicidare.
• Începi să folosești sau să abuzezi de alcool, țigări sau droguri.
• Poate fi dificil să faci față anxietății constante și fricii de a avea un alt atac de panică.
• Dacă ai gânduri de neliniște constant în minte, atunci este timpul să iei măsuri, mai ales dacă se întâmplă pe parcursul a câteva luni.
• Timp greu de concentrare și concentrare
• Tensiunea și contracțiile musculare

Atacurile de panică sunt terifiante și pot fi debilitante. Se întâmplă atunci când corpul tău este inundat de adrenalină, ceea ce provoacă un sentiment de teroare de care nu poți scăpa. Cu ajutorul intervenției și tratamentului specializat, persoanele care suferă de atac de panică pot învăța cum să se elibereze de acest ciclu, identificându-și factorii declanșatori și lucrând prin ei într-un mediu sigur, cu profesioniști instruiți. Nimeni nu ar trebui să sufere în tăcere. Unii oameni se tem atât de tare de un alt atac de panică, încât nu vor să se apropie de un medic. Dar, dacă primești un tratament suficient de devreme, simptomele unui atac de panică pot fi gestionate și viața va părea mult mai strălucitoare decât înainte! Ai grijă de tine! Este important atât pentru o bună sănătate mintală, cât și pentru bunăstarea fizică. Dacă ai simptomele tulburării de panică, nu mai aștepta!