ataxiofobia
Redactat de Leonard

Ataxiofobia

În viața noastră, călătorim pe un drum strălucitor al potențialului uman, o autostradă pavată cu vise și speranțe. Dar, în această călătorie plină de nenumărate curbe și cotituri, uneori ne lovim de un obstacol insidios și puțin cunoscut, numit ataxiofobie. E ca și cum, în timp ce ții cu putere volanul în mână și ochii sunt ațintiți pe drumul din față, simți cum șofatul devine brusc nesigur, cum controlul asupra mașinii tale se topește sub tine, iar tu te afli într-o cădere liberă, fără frâne și fără cale de scăpare. Ataxiofobia, acest termen complex, descrie o frică profundă și debilitantă de a-ți pierde controlul asupra propriului corp,  asupra propriei minți sau asupra propriilor emoții. În ziua de azi, trăim într-o lume în care suntem înconjurați de fobii și temeri, ataxiofobia se învârte sub radare, înșelând înțelegerea comună a acestui labirint psihologic. Indiferent dacă ești un adolescent curios, în căutarea înțelegerii, sau un adult aventurier, în căutarea motivației de a înfrunta propriile frici, acest articol te va călăuzi în lumea misterioasă a ataxiofobiei și te va învăța cum să lupți pentru a-ți recâștiga puterea în viața ta.

5 idei principale ale articolului

  1. Ataxiofobia este o fobie caracterizată de frica intensă de a pierde controlul asupra corpului, minții sau vieții.
  2. Simptomele includ anxietate puternică, atacuri de panică și evitarea situațiilor cauzatoare de frică.
  3. Cauzele pot fi legate de traume anterioare, credințe profunde despre control sau predispoziții genetice.
  4. Ataxiofobia poate afecta viața de zi cu zi, determinând izolare socială și impact negativ asupra carierei.
  5. Tratamentul poate implica terapie și alte tehnici, precum conștientizarea, pentru a ajuta la gestionarea acestei fobii.

5 intrebari la care articolul raspunde

  1. Ce este ataxiofobia și cum este definită această fobie?
  2. Care sunt simptomele și manifestările ataxiofobiei?
  3. Ce cauze pot contribui la dezvoltarea ataxiofobiei?
  4. Cum poate ataxiofobia să afecteze viața cotidiană a unei persoane?
  5. Ce opțiuni de tratament sunt disponibile pentru cei care suferă de ataxiofobie?

Ce este si cum se manifesta ataxiofobia?

Jatrofobia: frica de medici și sindromul hainei albe la măsurarea tensiunii arteriale. Cum se numește fobia spitalelor? Cum să depășești nosocomofobia? Frica de a trece prin ginecolog și alți medici Imagine de la Melanie Wasser de pe Unsplash Probabil că nu ai auzit niciodată de ataxiofobie, dar este o frică mai comună decât ai crede. Această fobie particulară se referă la o teamă irațională față de dezordine sau haos. Îți poți imagina cum te simți cuprins de o adâncă groază când te confrunți cu o cameră dezordonată sau cu o zi fără structură. Poate părea ciudat, dar aceasta este realitatea pentru mulți ce suferă de fobia de a-și pierde controlul psihic, fizic și emoțional. Ataxiofobia este o fobie caracterizată de o frică exagerată și patologică de pierdere a controlului sau de incapacitatea de a-și coordona mișcările. Persoanele care suferă de ataxiofobie pot experimenta anxietate sau panică în situații în care se simt vulnerabile sau în care percep că nu mai pot controla aspecte importante ale vieții lor, inclusiv mișcările lor corporale, gândurile sau emoțiile.
Citește și  Metode De Manifestare a Dragostei
Nu este vorba doar de dezordine fizică. Ataxiophobia poate fi extinsă și la dezordine emoțională și mintală, creând un haos intern la fel de înspăimântător ca orice dezordine externă. Ca cineva angajat în a servi ceilalți, poți aprecia cât de debilitantă trebuie să fie această fobie. Pentru a înțelege ataxiofobia este nevoie de empatie și o privire atentă pentru detalii. Este vorba de recunoașterea semnelor, care pot fi adesea subtile. Neliniștea, îngrijorarea excesivă și obsesia pentru ordine sunt indicatori-cheie. De asemenea, ai putea observa un refuz în a se implica în activități care ar putea potențial cauza dezordine.

Ce poate declansa ataxiofobia?

Declanșatorii ataxiofobiei pot varia în funcție de fiecare dintre oameni, dar au în comun aceeași sursă de anxietate: frica de a-și pierde controlul. Situațiile care pot declanșa ataxiofobia includ momente de stres intens, precum vorbitul în public sau conducerea unei mașini în trafic dens, unde teama de a comite o greșeală sau de a nu-și coordona mișcările devine copleșitoare. Iată patru declanșatori comuni:
  1. Schimbări neașteptate: Orice perturbare a rutinei sau ordinii obișnuite poate fi un declanșator. Aceasta poate fi la fel de minoră ca o schimbare în programul zilnic sau la fel de importantă ca un eveniment care schimbă viața.
  2. Situatii imprevizibile: Participarea la activități necunoscute sau aflarea în medii imprevizibile pot declanșa frică unor oameni. Persoanele cu ataxiophobia prosperă într-o predictibilitate și consecvență.
  3. Instabilitate fizică sau amețeală: Senzațiile fizice de nesiguranță pot declanșa ataxiophobia. Aceasta poate fi cauzată de boli, de medicamente sau chiar de o călătorie agitată cu mașina.
  4. Observarea altora în haos sau dezordine: Martorii altora în situații dezorganizate sau haotice pot fi, de asemenea, un declanșator. Frica poate fi atât de puternică, chiar dacă este o teama în semn de empatie încât simt haosul intern.
A Young Woman Jumping On The Edge Of A Cliff In Front Of The Sea Photograph by Cavan Images - Pixels Imagine de la Sammie Chaffin de pe Unsplash

Care sunt simptomele ataxiofobiei?

Acum că am identificat câteva declanșatoare comune, să explorăm numeroasele simptome pe care le poți experimenta dacă te confrunți cu ataxiofobia. Această teama de dezordine sau haos poate să se manifeste în diferite moduri și este esențial să recunoaștem aceste semne pentru a putea servi eficient pe cei afectați. Ataxiofobia poate produce o serie de semne și simptome care reflectă anxietatea și frica legate de pierderea controlului. Acestea pot varia de la o persoană la alta și pot include:
  1. Atacuri de panică(1): Persoanele cu ataxiofobie pot experimenta atacuri de panică în situațiile care le provoacă frică. Aceste atacuri pot include simptome precum palpitații, transpirație excesivă, tremur, senzație de sufocare și teama de a-și pierde mințile.
  2. Anxietate intensă(2): Persoanele afectate de ataxiofobie pot experimenta anxietate cronică sau intensă atunci când se gândesc la situațiile care le provoacă frică. Această anxietate poate interfera semnificativ cu viața de zi cu zi.
Anxious people hear some sounds as more important than they are | New Scientist Pixabay 3. Evitarea situațiilor de frică: Un simptom comun al ataxiofobiei este evitarea activă a situațiilor sau activităților care declanșează frica de a pierde controlul. Acest lucru poate limita foarte mult viața persoanei și poate duce la izolare socială. 4. Gânduri obsesive: Persoanele cu ataxiofobie pot avea gânduri obsesive legate de frica de a-și pierde controlul. Aceste gânduri pot deveni intruzive și pot fi dificil de gestionat. 5. Simptome somatice: Ataxiofobia poate duce la simptome somatice, cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac sau tensiune musculară, ca răspuns la anxietatea experimentată. 6. Tensiune și nervozitate generală: Persoanele cu ataxiofobie pot fi adesea într-o stare de tensiune generală și nervozitate, deoarece se tem în mod constant de situațiile care le provoacă frică. 7. Tulburări de somn: Frica și anxietatea legate de ataxiofobie pot perturba somnul, ducând la insomnie sau la un somn de calitate scăzută.
Citește și  Comunicarea Eficienta
Luați în considerare acest tabel:
Simptome fizice Simptome emoționale Simptome comportamentale
Dureri de cap Îngrijorare excesivă Evitarea
Greață Teamă Obiceiuri compulsive
Palpitații ale inimii Iritabilitate Dificultate de concentrare
Schimbările comportamentale sunt un alt indicator important. Este posibil să evitați situațiile care declanșează ataxiofobia sau să dezvoltați obiceiuri compulsive ca mecanism de adaptare. Dificultatea de concentrare este, de asemenea, frecventă, deoarece mintea poate fi preocupată de gânduri haotice. Înțelegerea acestor simptome este primul pas în a vă ajuta pe voi înșivă sau pe alții să gestionați ataxiofobia. Este o călătorie dificilă, dar nu imposibilă. Cu empatie, răbdare și sprijinul potrivit, puteți naviga prin această frică și puteți recăpăta controlul asupra vieții voastre.

Care sunt cauzele psihologice din spatele ataxiofobiei?

Analizând cauzele psihologice ale ataxiofobiei vei observa  că frica ta poate avea la bază experiențe traumatice sau credințe adânc înrădăcinate despre ordine și control. Mintea construiește mecanisme de apărare  pentru a se proteja, ceea ce poate duce uneori la apariția fobiilor.
  1. Trauma anterioară: Ataxiofobia poate avea la bază un eveniment traumatic.E posibil să fi observat sau experimentat pierderea coordonării fizice, ceea ce a lăsat o impresie adâncă și durabilă.
  2. Credințe înrădăcinate: Poți avea credințe adânc înrădăcinate despre control și ordine. Perspectiva de a pierde coordonarea poate zgudui aceste fundamente, rezultând în frică.
  3. Proiecție a fricii: Mintea ta poate proiecta anxietăți interne asupra factorilor externi, precum frica de a pierde controlul, manifestându-se sub forma ataxiofobiei
  4. Factori genetici: Unele studii sugerează(3) o predispoziție genetică pentru fobii. Istoria familială poate juca un rol în dezvoltarea fricii tale.
Înțelegerea acestor cauze te poate ajuta să empatizezi cu tine însuți și cu ceilalți care experimentează ataxiofobia. Nu este vorba despre depășirea fricii, ci despre învățarea de a naviga prin viață cu ea.

Cum afectează ataxiophobia viața de zi cu zi?

În viața de zi cu zi, ataxiofobia poate avea un impact profund, limitând semnificativ activitățile și interacțiunile datorită fricii intense de a-ți pierde coordonarea fizică. Această frică te poate împiedica să te implici în activități fizice sau chiar în sarcini simple precum coborârea unei scări. Nu este vorba doar despre prudență; este o frică copleșitoare care te poate paraliza, făcând dificilă funcționarea normală. Frica de a pierde controlul poate determina izolarea de sine, afectând relațiile și viața socială. S-ar putea să îți fie greu să explici frica ta celorlalți, ceea ce poate duce la sentimente de rușine sau neînțelegere. Nu este neobișnuit ca persoanele cu ataxiofobia să experimenteze atacuri de anxietate, ceea ce poate afecta în continuare calitatea vieții tale. Mai mult decât atât, această fobie poate afecta viața ta profesională. Ai putea evita locurile de muncă care necesită efort fizic sau coordonare, limitând astfel alegerile și dezvoltarea carierei tale.

Care este procesul de diagnosticare a ataxiofobiei?

Urmând o viață îngreunată de ataxiofobia, poate te întrebi cum să obții un diagnostic și să începi să te ocupi de această fobie. Într-adevăr, primul pas în depășirea temerilor tale este să le recunoști și să cauți ajutor profesional. Procesul de diagnostic pentru ataxiofobie nu este atât de înfricoșător pe cât ai putea crede. De fapt, este un proces ghidat științific care ajută la înțelegerea mai bună a temerilor tale.
  1. Evaluare psihologică: Un terapeut va începe probabil cu o evaluare psihologică cuprinzătoare. Aceasta implică în mod obișnuit o conversație detaliată despre simptomele tale, temeri și experiențe de viață. Aceasta ajută la identificarea declanșatorilor și la evaluarea gravității fobiei tale.
  2. Examinare fizică: Uneori, simptomele fizice pot reflecta stresul psihologic. Un examen fizic poate exclude orice boli sau probleme de sănătate subiacente care ar putea agrava temerea ta.
  3. Criteriile DSM-5: Profesioniștii din domeniul medical utilizează Manualul Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale (DSM-5) pentru a diagnostica afecțiuni mintale. Simptomele tale vor fi comparate cu criteriile pentru fobie specifică, așa cum sunt prezentate în DSM-5.
  4. Plan de tratament: După un diagnostic concluziv, va fi creat un plan de tratament personalizat. Acesta ar putea implica terapie cognitiv-comportamentală, terapie de expunere, hipnoterapie sau tratament  medicamentos.
Citește și  Pasi Catre Vindecarea Copilului Interior

Ce opțiuni de tratament exista?

După diagnosticul tău, vei descoperi că exista mai multe opțiuni de tratament disponibile pentru a te  ajuta să învingi teama de a pierde controlul sau de a paraliza. Abordarea terapeutică începe de obicei cu psihoterapia, adesea implicând terapia comportamentală cognitivă (CBT)(4).  Această metodă te va ajuta  să înțelegi frica ta, iar terapeutul te va învăța strategii de adaptare pentru gestionarea anxietății și fobiei Vei învăța să alungi gândurile inutile și iraționale dun mintea ta  și să te angajezi în terapie de expunere, înfruntând treptat frica într-un mediu sigur și controlat. În contextul gestionării ataxiofobiei, hipnoterapia a devenit o tehnică terapeutică tot mai utilizată. Prin intermediul hipnozei, terapeutul ajută persoana să intre într-o stare de conștiență modificată, numită tranșă hipnotică. În această stare, pacientul devine mai receptiv la sugestii și poate explora adânc gândurile și emoțiile legate de frica de dezordine. Terapeutul poate să identifice rădăcinile profunde ale ataxiofobiei, să refocalizeze gândurile și reacțiile persoanei și să promoveze schimbarea de comportament. Hipnoterapia poate contribui la reducerea anxietății și la dezvoltarea unei abordări mai sănătoase față de dezordine, ajutând astfel la îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate de această fobie deranjantă. Medicația nu este de obicei prima linie de tratament pentru fobii specifice, dar în cazurile severe, ar putea fi recomandate medicamente anti-anxietate sau antidepresive. În plus, practicile de îngrijire personală, cum ar fi:
  •  exercițiile regulate-  Prin eliberarea endorfinelor și reducerea stresului, activitatea fizică poate contribui la reducerea anxietății și îmbunătățirea stării de spirit.
Exercițiile regulate pot oferi o modalitate sănătoasă de a gestiona frica și pot crește încrederea în abilitatea de a face față situațiilor dezordonate.
  • alimentația sănătoasă- O dietă sănătoasă poate oferi energie, sprijin psihic și poate contribui la gestionarea anxietății asociate cu ataxiofobia, în timp ce excluderea unor alimente procesate sau pline de zahăr poate îmbunătăți starea generală de sănătate mintală și emoțională a persoanelor afectate de această fobie
  • obiceiurile bune de somn- Persoanele cu această fobie pot avea dificultăți în a se relaxa și a adormi într-un mediu perceput ca dezordonat.
Pentru a îmbunătăți calitatea somnului se vor dezvolta strategii pentru a gestiona anxietatea legată de ataxiofobie, cum ar fi tehnici de relaxare și terapie, pentru a se asigura că somnul este odihnitor și liniștitor. S-ar putea să explorezi și tehnici de relaxare precum meditația sau yoga pentru a te  ajuta să gestionezi nivelurile de stres. Căută grupuri de suport, în care poți împărtăși experiențe și primi încurajare de la alții care se confruntă cu provocări similare.

Strategii de adaptare și sfaturi

Women's Freedom in a Just Society - Explore Sri Lanka Imagine de la Olga Nayda de pe  Unsplash Stăpânirea strategiilor eficiente de adaptare poate ușura semnificativ călătoria ta prin ataxiofobie, ajutându-te să-ți recâștigi controlul asupra vieții și emoțiilor tale, învingându-ți teama. Aceste strategii nu doar îți permit să-ți controlezi temerile; ele te înzestrează pentru a gestiona mai bine fobiile și anxietățile viitoare. Cu instrumentele și metodele potrivite, poți aborda direct ataxiofobia, putându-te bucura de o viață mai împlinită, fără frici. Conștientizarea  este o tehnică mintală care se concentrează pe obținerea unei conștiențe pline și aprofundate a prezentului, fără judecăți sau reacții automate. Această tehnică are ca scop dezvoltarea unei atitudini de observator față de gândurile, emoțiile și senzațiile noastre, și poate avea multiple beneficii, inclusiv reducerea stresului, îmbunătățirea sănătății mentale și fizice, și creșterea capacității de a gestiona reacțiile automate sau impulsurile.
Citește și  Împărtășirea experiențelor de Viață crește Stima de sine
Tehnicile de conștientizare pot fi utile în gestionarea acestei fobii, deoarece le permit persoanelor să se conecteze cu propriile lor gânduri și sentimente în legătură cu dezordinea, să le înțeleagă mai bine și să le gestioneze într-un mod sănătos. Iată cum pot fi folosite tehnicile de conștientizare pentru a aborda ataxiofobia:
  1. Observarea conștientă a senzațiilor: Când experimentezi anxietate sau disconfort în prezența dezordinii, încearcă să te concentrezi asupra senzațiilor fizice pe care le resimți.
Este posibil să simți tensiune în corp, palpitații, transpirație sau alte reacții fizice. Observă aceste senzații cu o atitudine non-judecată și acceptă-le    2. Conștientizarea gândurilor: Încearcă să observi gândurile legate de dezordine. Cu ajutorul tehnicii de mindfulness, poți să le recunoști fără a le judeca. Întreabă-te de ce te simți astfel în prezența dezordinii și ce gânduri sau credințe pot sta la baza acestor sentimente.    3. Respirația conștientă: Respirația este un aspect central al conștientizării. Încearcă să te concentrezi asupra respirației pentru a te menține prezent în momentul actual. Respirația calmă și profundă poate ajuta la reducerea anxietății și a reacțiilor de panică.    4. Expunere graduală(5): O abordare terapeutică eficientă în tratarea fobiilor, inclusiv ataxiofobiei, este expunerea graduală la obiectele sau situațiile care provoacă anxietate. Cu ajutorul conștientizării, poți experimenta treptat și cu răbdare expunerea la dezordine, în timp ce observi și îți controlezi reacțiile emoționale. 5. Practică regulată: Ca oricare altă tehnică, conștientizarea necesită practică regulată pentru a avea efecte benefice durabile. Poți începe cu ședințe scurte de câteva minute pe zi și să crești treptat durata pe măsură ce te simți mai confortabil cu tehnicile de mindfulness. Tratamentul fobiilor poate necesita sprijinul unui specialist în sănătate mIntală, cum ar fi un psihoterapeut sau un psihiatru. Terapeutul poate personaliza abordarea terapeutică pentru a se potrivi nevoilor tale și te poate ghida în procesul de depășire a ataxiofobiei folosind tehnici de conștientizare și alte intervenții terapeutice.

Povești ale oamenilor care au depășit cu succes ataxiofobia

Povestirile de la persoane care au suferit de ataxiofobie și au reușit să o depășească pot oferi o perspectivă inspirațională și convingătoare pentru cititori care se confruntă cu această fobie. Aceste mărturii pot să arate că este posibil să depășești ataxiofobia și pot oferi speranță și încurajare. Iată câteva astfel de povestiri: Povestire 1: Rebeca și drumul ei spre depășirea ataxiofobiei Rebeca a trăit mulți ani cu ataxiofobie. Dezordinea și haosul din viața ei au fost sursa unui stres constant. Cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale și a conștientizării, Rebeca a învățat să înțeleagă rădăcinile profunde ale temerii sale și să dezvolte strategii pentru a o gestiona. Ea povestește cum, treptat, a început să se simtă mai confortabil în prezența dezordinii și să aibă mai multă încredere în abilitatea ei de a face față acestor situații. Povestire 2: Daniel și procesul său de vindecare Daniel a fost diagnosticat cu ataxiofobie la vârsta de 25 de ani. Dezordinea din jurul lui îl copleșea și îl făcea să se simtă anxios și neajutorat. Cu ajutorul unui terapeut specializat în fobii, Daniel a început să urmeze terapia expozițională, care implică expunerea graduală la situațiile care îi provoacă anxietate. În câteva luni, a reușit să facă progrese semnificative și să-și recâștige controlul asupra temerii sale. Povestire 3: Lisa și puterea conștientizării Lisa a trăit cu ataxiofobie o mare parte din viața sa. Frica de dezordine a limitat-o în multe feluri, dar a decis să facă o schimbare. A început să practice conștientizarea zilnic, concentrându-se asupra senzațiilor, gândurilor și emoțiilor sale legate de dezordine. Această practică a ajutat-o să devină mai conștientă de reacțiile sale automate și să le controleze. Cu timpul, Lisa a ajuns să se simtă mai puțin anxioasă în prezența dezordinii și să gestioneze mai bine stresul.
Citește și  Ce este Frustrarea?
Povestire 4: George și sprijinul comunității George a experimentat ataxiofobia încă din copilărie. A simțit adesea rușine și izolare din cauza fobiei sale. Cu toate acestea, după ce și-a împărtășit experiența cu prietenii apropiați și familia sa, a descoperit că avea un cerc de susținere puternic. Împreună cu sprijinul celor dragi și cu ajutorul unui terapeut, George a început să lucreze la gestionarea ataxiofobiei. Astăzi, se simte mai încrezător și mai fericit în viața sa de zi cu zi.

Întrebări frecvente

Care este rata de prevalență a ataxiofobiei în populația generală?

Este important de menționat că astfel de date variază în mod semnificativ datorită factorilor precum locația geografică, vârsta și diferențele culturale.

Există grupuri de vârstă sau demografii specifice mai susceptibile la ataxiofobie?

Cercetarea încă nu a identificat grupuri specifice. Fiecare persoană este unică; fricile pot apărea la orice vârstă sau demografie.

Care este impactul ataxiofobiei asupra vieții profesionale a unei persoane?

Ataxiofobia poate perturba semnificativ viața profesională. Ai putea evita situațiile de muncă care necesită echilibru sau coordonare. Această teamă ar putea limita progresul în carieră, afecta relațiile de la locul de muncă și influența performanța generală și satisfacția în job.

Poate fi vindecată complet ataxiofobia sau doar gestionată?

Da,  frica ta poate să fie complet eradicată

Care sunt câteva mituri sau înțelegeri greșite legate de ataxiofobie?

S-ar putea să fi auzit că fricile nu pot fi învinse, dar aceasta este o mitologie. Nu este adevărat că trebuie să trăim într-o frică constantă. Cu ajutorul potrivit, este posibil să gestionăm și chiar să învingem fricile.

Cum să depășim frica de a pierde controlul în contextul utilizării tehnicilor de persuasiune?

Pentru a depăși frica de a pierde controlul în contextul utilizării tehnicilor de persuasiune, este important să ne axăm pe ceea ce putem controla cu adevărat. În timp ce folosim tehnicile de persuasiune, putem să ne concentrăm pe adaptabilitatea și încrederea în abilitățile noastre de comunicare.

Ce legătură există între ataxiofobie și programarea neurolingvistică?

Ataxiofobia este teama irațională de a cădea sau de a pierde echilibrul și nu are o legătură directă cu programarea neurolingvistică (PNL). PNL, prin principiile sale de dezvoltare, se concentrează pe studiul comunicării și impactul limbajului asupra creierului și comportamentului uman.

Concluzii

Ataxiofobia, teama de a pierde controlul asupra corpului, mintii si emotiilor, este una dintre cele mai puternice temeri pe care le poate avea o persoana. Frica de a nu putea controla ceea ce se întâmplă în interiorul nostru poate paraliza și inhiba. Fobiile în general îi împiedică pe oameni să/și trăiască viața la potentialul maxim și îi limitează în  explorarea și descoperirea de noi experiente. Dar trebuie să învățăm săne confruntăm cu aceste temeri și să nu le permitem sa ne controleze. Fie ca este vorba de frica de a nu reuși, de frica de eșec sau de frica de a pierde controlul, trebuie să le înfrunți  pentru a-ți  dezvolta și a-ți atinge obiectivele. Există metode și tehnici care te pot ajuta sa depășeștii temerile și să câștigi controlul asupra vieții tale. Nu lăsa frica să îți dicteze pașii. Învață să îți înfrunți temerile și să trăiești fără restricții. Resurse
(1)Craske, M. G. (1991). Phobic fear and panic attacks: The same emotional states triggered by different cues? Clinical Psychology Review, 11(5), 599–620. https://doi.org/10.1016/0272-7358(91)90006-g (2)Steimer T. (2002). The biology of fear- and anxiety-related behaviors. Dialogues in clinical neuroscience4(3), 231–249. https://doi.org/10.31887/DCNS.2002.4.3/tsteimer (3)Czajkowski, N., Kendler, K. S., Tambs, K., Røysamb, E., & Reichborn-Kjennerud, T. (2011). The structure of genetic and environmental risk factors for phobias in women. Psychological medicine41(9), 1987–1995. https://doi.org/10.1017/S0033291710002436 (4)Hofmann, S. G., & Smits, J. A. (2008). Cognitive-behavioral therapy for adult anxiety disorders: a meta-analysis of randomized placebo-controlled trials. The Journal of clinical psychiatry69(4), 621–632. https://doi.org/10.4088/jcp.v69n0415 (5)Parsons, T. D., & Rizzo, A. (2008). Affective outcomes of virtual reality exposure therapy for anxiety and specific phobias: A meta-analysis. Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry39(3), 250–261. https://doi.org/10.1016/j.jbtep.2007.07.007 (3)Czajkowski, N., Kendler, K. S., Tambs, K., Røysamb, E., & Reichborn-Kjennerud, T. (2011). The structure of genetic and environmental risk factors for phobias in women. Psychological medicine41(9), 1987–1995. https://doi.org/10.1017/S0033291710002436

Leonard

Articole publicate: 144

Vezi pagina autorului

Inscrie-te si TU la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale!

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și exemple de lucru
  • Certificări Internaționale
  • > Inscrie-te Acum <

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *