Deși poate fi normal să te simți îngrijorat sau neliniștit cu privire la propria sănătate, frica de boală devine o problemă atunci când afectează calitatea vieții și interferează cu activitățile zilnice. Mulți oameni se simt nesiguri în legătură cu starea lor de sănătate și încep să se gândească la cele mai rele scenarii posibile.
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Într-o societate în care informațiile despre boală sunt la îndemână și sunt adesea amplificate de mass-media, frica de boală a devenit o problemă obișnuită. Odată cu dezvoltarea tehnologiei și cu accesul la informație din ce în ce mai facil, frica de boală poate fi exacerbată.
Această frică poate avea consecințe majore asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, inclusiv evitarea interacțiunilor sociale sau a activităților care ar putea duce la expunerea la posibile boli.
În plus, frica de boală poate duce la căutarea excesivă de informații despre boli și simptome, iar această obsesie poate conduce la anxietate și stres cronic, care la rândul lor pot avea impact asupra sănătății mentale și fizice.
Este important să înțelegem că, deși informațiile sunt utile, excesul de informații poate fi dăunător și poate crește anxietatea și fobia de boală.
Ce Este Frica de Boală?
Frica de boală reprezintă o emoție negativă intensă, caracterizată de teama exagerată de a dezvolta o anumită boală sau de a avea simptome fizice care indică prezența unei afecțiuni medicale. Deși frica de boală și ipohondria sunt adesea folosite în mod interschimbabil, există o diferență subtilă între cele două.
Ipohondria este o tulburare psihologică mai gravă, caracterizată de preocuparea exagerată și constantă pentru propria sănătate, împreună cu teama irațională și persistentă de a avea o boală gravă, chiar și în absența unor semne sau simptome evidente.
De asemenea, ipohondria poate fi asociată cu o compulsie obsesivă de a căuta informații despre sănătate și cu o teama persistentă de a fi diagnosticat greșit de către medici.
Cum Ne Afectează Frica De Boală?
Vom explora mai departe cauzele fricii de boală, modul în care afectează oamenii și cum poate fi tratată.
Îți vom oferi sfaturi utile și informații practice pentru a-ți gestiona această frică și, implicit, a te putea bucura de o viață fericită. Este important să înțelegem că frica de boală poate fi depășită și că există resurse și ajutor disponibile pentru a face față acestei emoții debilitante.
Un prim pas în acest sens îl constituie importanța recunoașterii anxietății legate de boală, deoarece aceasta ne poate afecta foarte mult calitatea vieții, dar mai ales sănătatea mentală.
În primul rând, frica de boală poate duce la evitarea activităților și experiențelor care sunt percepute ca fiind riscante pentru sănătate. Acest lucru poate duce la un nivel ridicat de anxietate și o calitate scăzută a vieții, deoarece îți limitezi posibilitățile de a experimenta și de a trăi viața la maximum.
De asemenea, frica de boală poate fi un factor important în dezvoltarea unor afecțiuni mintale, cum ar fi anxietatea și depresia. În acelasi timp, anxietatea legată de boală poate afecta și comportamentul unei persoane, cum ar fi evitarea testelor medicale sau a vizitelor la medic.
Acest lucru poate duce la neglijarea unor simptome sau afecțiuni grave și la o îngrijire medicală necorespunzătoare.
Iată de ce conștientizarea acestei frici, un diagnostic timpuriu și căutarea ajutorului potrivit pentru a o gestiona într-un mod sănătos și eficient devin prioritare pentru orice persoană susceptibilă de a avea anxietate de boală sau ipohondrie.
Tu ce știi despre frica de boală? Verifică-ți cunoștințele aici!
Cauzele Fricii de Boală
A. Factori psihologici
Factorii psihologici reprezintă una dintre cauzele principale ale fricii de boală. Printre acești factori se numără experiențele anterioare cu boli grave, stresul și anxietatea.
Experiențele anterioare cu boli grave pot declanșa frica de boală, în special dacă acestea au fost traume sau au implicat persoane apropiate. Aceste experiențe pot provoca o anxietate constantă și o preocupare obsesivă pentru propria sănătate.
Cercetările arată că persoanele care au avut experiențe anterioare cu boli grave sau care au avut membri ai familiei cu astfel de afecțiuni au un risc mai mare de a dezvolta frica de boală.
Stresul este, de asemenea, un factor important care poate duce la frica de boală. Situațiile stresante, cum ar fi problemele de sănătate ale unei persoane dragi sau dificultățile financiare, pot contribui la creșterea anxietății și la preocuparea excesivă cu privire la propria sănătate.
Cercetările arată o corelație pozitivă semnificativă între nivelul de stres și ipohondrie la adulții tineri din România, (Relația dintre stres și ipohondrie la adulții tineri).¹
Aceasta înseamnă că, cu cât nivelul de stres al unei persoane este mai mare, cu atât este mai probabil să prezinte simptome de ipohondrie.
De asemenea, femeile sunt mai predispuse la dezvoltarea ipohondriei decât bărbații și persoanele cu un nivel mai mare de educație au o tendință mai scăzută de a fi ipohondriace. Se evidențiază aici importanța gestionării stresului și a anxietății în prevenirea sau reducerea simptomelor de ipohondrie la adulții tineri.
Anxietatea este, de asemenea, legată de frica de boală. Cel care suferă de anxietate de boală poate avea o preocupare excesivă pentru sănătate și poate fi obsedat de simptome fizice minore, interpretându-le ca semne ale unei boli grave.
Personalitatea poate fi un factor important în dezvoltarea fricii de boală. În general, înțelegerea și identificarea factorilor psihologici care contribuie la frica de boală pot fi primii pași importanți în abordarea acestei probleme.
Mai exact, persoanele cu o personalitate anxioasă sau cu tulburare ipohondriacă, care sunt înclinate să își facă griji excesive cu privire la sănătatea lor, pot fi mai susceptibile să dezvolte această boală.
Un studiu publicat în Journal of Anxiety Disorders a constatat că oamenii care au tulburare obsesiv-compulsivă au prezentat o sensibilitate crescută la simptomele somatice, ceea ce a dus la creșterea anxietății legate de sănătate și la preocupări excesive cu privire la sănătatea lor. ²
Persoanele cu tendințe obsesiv-compulsive (TOC) pot fi mai susceptibile la frica de boală și la anxietatea legată de sănătate. Acestea au adesea preocupări exagerate pentru igienă și de evitare a germenilor, a infecțiilor.
De asemenea, persoanele care au tendințe de dependență și care se bazează mai mult pe alții pentru a-și gestiona emoțiile pot fi mai afectate de frica de boală.
Un studiu care susține această ipoteză a fost realizat în 2015 de către Starcevic și colegii săi și publicat în jurnalul “Journal of Psychosomatic Research”.³ Acest studiu a arătat că anxietatea și dependența de ceilalți pentru susținere emoțională sunt factori de risc semnificativi pentru dezvoltarea ipohondriei.
Este important să înțelegem că toti acești factori psihologici nu determină neapărat apariția fricii de boală, ci doar o fac mai probabilă, precum si faptul ca nu sunt singurii factori implicați în apariția fricii de boală.
Alți factori, precum predispoziția genetică, experiențele traumatice sau condițiile medicale existente, pot juca un rol important. De exemplu, teama de boală poate avea și cauze emoționale. Unele dintre acestea includ frica de moarte, frica de pierdere a controlului, frica de suferință și frica de abandon. Aceste emoții pot fi declanșate de traumele din trecut, de experiențe neplăcute sau de situații stresante actuale.
Cineva care a pierdut un membru al familiei din cauza unei boli grave poate dezvolta o frică obsesivă de boală, iar persoanele care au un istoric de abuz sau traume pot dezvolta frica de boală ca un mecanism de apărare împotriva durerii emoționale.
B. Factori sociali și culturali
Diferențe culturale
În ceea ce privește factorii sociali și culturali care pot influența frica de boală, trebuie să știi că aceștia sunt foarte importanți și pot varia de la o cultură la alta. În unele culturi, purtarea unei măști este văzută ca un semn de respect față de ceilalți și este întâlnită frecvent în timpul sezonului gripal, în timp ce în alte culturi poate fi văzută ca o formă de dispreț sau o afișare a fricii excesive.
Sprijinul social
Modul în care o persoană se confruntă cu frica de boală mai poate fi influențată de nivelul de sprijin social. Persoanele cu un nivel ridicat de sprijin social au fost asociate cu o reducere a anxietății legate de boală și cu o probabilitate mai mică de a căuta informații inexacte sau false.
În plus, în anumite culturi, ideea de a cere ajutor sau de a admite că ai nevoie de ajutor poate fi privită ca o slăbiciune sau o rușine.
Este important să știi că este perfect normal să ceri ajutor atunci când te simți copleșit de frica de boală și că există multe resurse disponibile pentru a te ajuta să faci față acestei situații
Mediatizarea bolilor
Mediatizarea bolilor are, de asemenea , o influență semnificativă asupra fricii de boală.
Cu cât o boală primește mai multă atenție în media, cu atât este mai probabil ca oamenii să fie afectați de frică și anxietate legate de acea boală. Acest lucru a fost evident în cazul pandemiei de COVID-19, care a generat un nivel ridicat de anxietate în rândul populației. ⁴
Dacă adaugăm si contribuția stigmei sociale legată de anumite boli la teama nejustificată de boală, înțelegem de ce cunoașterea acestor factori și luarea măsurilor pentru a-i gestiona pot ajuta la reducerea anxietății legate de boală și la o mai bună gestionare a ipohondriei.
Impactul Pe Care Îl Are Frica De Boală Asupra Sănătății Mintale Și Fizice
A. Impactul asupra sănătății mintale
Depresia și anxietatea
Frica de boală poate duce la apariția depresiei și anxietății. Oamenii care se tem de boală pot avea gânduri obsesive și pot fi mereu îngrijorați de starea lor de sănătate, chiar dacă nu există nicio problemă medicală reală, ne relevă studiul publicat în jurnalul “Psychology, Health & Medicine” în 2020. ⁵
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Consumul excesiv de medicamente
Un consum excesiv de medicamente, chiar și atunci când nu este necesar poate fi o consecință a fricii de boală.
Persoanele ipohondriace pot căuta mereu tratamente, chiar dacă nu au nicio problemă medicală reală sau dacă simptomele lor sunt minore.
Acest lucru poate duce la un consum excesiv de medicamente, care pot avea efecte secundare și pot dăuna sănătății. Într-un studiu realizat în rândul persoanelor care se tem de boală, s-a constatat că acestea erau mai predispuse să ia medicamente decât grupul de control (Salkovskis et al., 2000).
Izolarea socială
Frica de boală poate duce la izolare socială. Cei care suferă de ipohondrie pot evita contactul cu alti oameni sau pot refuza să iasă din casă, din cauza fricii de a se infecta cu o boală sau de a fi expuse unor factori de risc.
Acest lucru poate duce la izolare socială, care poate agrava simptomele de anxietate și depresie. Într-un studiu realizat în rândul persoanelor care se tem de boală, s-a constatat că acestea erau mai izolate social decât grupul de control (Taylor et al., 1996).
B. Impactul asupra sănătății fizice:
Evitarea examinărilor medicale
Frica de boală poate determina evitarea examinărilor medicale și a testelor de rutină, ceea ce poate duce la imposibilitatea de a detecta semnele unei boli grave și, prin urmare, la o intervenție tardivă.
Dacă eviți să-ți faci teste medicale sau să mergi la medic din teama că vei fi diagnosticat cu o afecțiune, există riscul să nu identifici anumite simptome care, dacă ar fi descoperite la timp, te-ar ajuta să tratezi cu succes o boală serioasă.
Neglijarea altor afecțiuni medicale
Uneori frica de boală poate determina neglijarea altor afecțiuni medicale și acordarea atenției doar simptomelor care par a fi legate de acea teamă.
De exemplu, dacă te temi că ai cancer, poți ignora simptomele altor afecțiuni medicale, cum ar fi o infecție urinară sau o afecțiune a pielii, crezând că sunt neînsemnate în comparație cu frica ta.
A nu vedea simptome reale si a acuza simptome somatice sunt semne specifice persoanelor cu anxietate de boală.
Autodiagnosticarea și automedicația
Autodiagnosticarea și automedicația reprezintă și ele o consecință a stărilor de anxietate legate de sănătate.
În loc să meargă la medic, ipohondriacii încearcă să-și pună singuri diagnostice și să se trateze tot singuri.
Acest lucru poate duce la utilizarea inadecvată a medicamentelor, la supradozaj, intoxicație și alte efecte secundare nedorite cu consecințe negative asupra sănătății.
Cum Ne Depășim Frica De Boală?
A. Consultarea unui specialist
Dacă ai dificultăți în a face față fricii de boală, este important să cauți ajutor de specialitate.
Un psiholog sau psihiatru sau psihoterapeut poate ajuta la gestionarea stării de anxietate și la dezvoltarea unor tehnici eficiente de a face față.
Psihoterapia și terapia cognitiv-comportamentală (TCC) sunt două opțiuni eficiente de tratament în cazul persoanelor cu ipohondrie. Terapia cognitiv-comportamentală te ajută să înveți cum să identifici și să schimbi gândurile negative și comportamentele asociate cu frica de boală.
În plus, medicul tău poate recomanda un specialist care te poate ajuta să înveți tehnici eficiente de reducere a stresului și a anxietății. Acesta poate fi o resursă valoroasă în informarea corectă asupra bolii și tratamentelor disponibile, precum și în gestionarea îngrijorărilor și temerilor legate de sănătate.
B. Tehnici de relaxare și meditație
Printre tehnicile care te pot ajuta să reduci stresul și stările de anxietate se numără: meditația, yoga, respirația profundă, tai chi și alte tehnici de relaxare musculară.
Aceste tehnici pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea funcției imune și la reducerea nivelului de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul. De exemplu, una dintre tehnici este meditația mindfulness, care implică concentrarea asupra prezentului și observarea gândurilor și sentimentelor fără a le judeca.
O altă tehnică este respirația controlată, care implică respirația profundă și concentrarea pe ritmul respirației.
C. Schimbarea percepției asupra bolii
Poate una dintre cele mai importante modalități de a depăși teama de boală este de a schimba percepția despre boală. În loc să o vezi ca pe o amenințare permanentă, mai degrabă gândește-te la corpul tău și adu-ți aminte că acesta are capacitatea de a se vindeca și de a se regenera.
De asemenea, trebuie să înțelegi că nu toate simptomele sunt semne ale unei boli grave. Unele simptome sunt normale și nu reprezintă o problemă majoră de sănătate.
Frica de boală este adesea legată de percepția negativă a bolii. Schimbarea acestei percepții poate ajuta la depășirea fricii de boală. Un prim pas poate fi informarea corectă asupra bolii și tratamentelor disponibile.
De asemenea, este important să se înțeleagă faptul că majoritatea bolilor pot fi tratate și vindecate, iar mulți oameni trăiesc mult timp cu boli cronice. Depășirea fricii de boală poate fi un proces lung și dificil, dar posibil.
Concluzie
Deși frica de boală este o reacție naturală a corpului uman și o anumită măsură de precauție este benefică pentru menținerea sănătății, atunci când această frică devine excesivă și ne împiedică să ne desfășurăm activitățile de zi cu zi, trebuie să luăm măsuri pentru a o depăși.
Un prim pas este să ne educăm și să ne informăm în mod adecvat. Nu trebuie să ne bazăm pe informațiile greșite sau pe miturile despre sănătate, ci să căutăm surse de încredere și să verificăm informațiile înainte de a le accepta ca adevăruri absolute.
Schimbarea percepției noastre asupra bolii este un alt pas important în depășirea fricii de boală. În loc să o vedem ca pe o amenințare iminentă, putem să o vedem ca pe o oportunitate de a ne îngriji de sănătatea noastră și de a fi proactivi în prevenirea bolilor.
În final, sper că acest articol te-a ajutat să îți înțelegi mai bine frica de boala și cum poți să o gestionezi. Această înțelegere este esențială pentru a putea face față provocărilor legate de sănătate și pentru a lua decizii informate în legătură cu îngrijirea personală.
Nu uita că suntem cu toții în această călătorie împreună și că există întotdeauna speranță și soluții pentru orice problemă.
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Plan de acțiune pentru a învinge frica de boală și a trăi o viață fără anxietate:
- Fii conștient de gândurile tale: începe să observi gândurile negative care îți trec prin cap și încearcă să le înlocuiești cu gânduri pozitive.
- Informează-te corect: documentează-te despre boala care îți cauzează frica și învață despre modul în care poți să previi și să tratezi această boală.
- Adoptă un stil de viață sănătos: alimentează-te sănătos, fă mișcare regulat și odihnește-te suficient.
- Găsește o modalitate de relaxare care ți se potrivește: poate fi meditație, yoga, respirația profundă sau alte activități care îți aduc liniște interioară.
- Învață să gestionezi stresul: identifică sursele de stres din viața ta și găsește modalități de a le reduce sau elimina.
- Discută cu cineva: vorbește cu un prieten, un membru al familiei sau un specialist dacă simți că nu poți face față singur anxietății tale.
- Învață tehnici de a face față anxietății: poți să înveți tehnici de relaxare sau tehnici de a face față gândurilor negative.
- Fă planuri pozitive pentru viitor: concentrează-te pe obiective și planuri care îți aduc bucurie și îți îmbunătățesc viața.
- Creează o rutină stabilă: stabilește o rutină care îți oferă predictibilitate și control asupra vieții tale.
- Fii blând cu tine: amintește-ți să fii blând cu tine însuți și să nu te critici prea mult pentru gândurile tale.
Referințe
¹ Bodea, I.M., Vîrgă, D., & Opre, A. (2018). Relația dintre stres și ipohondrie la adulții tineri. Revista de Cercetare și Intervenție Socială, 62, 7-18.
² “Somatization in obsessive-compulsive disorder: Results from an international study” publicat in Journal of Anxiety Disorders, volumul 29, noiembrie 2014, paginile 102-107, Blaise A. Frederick, Megan M. Williams, Adam B. Sudheimer, Andreea C. Gădău, Kiara R. Timpano, Dean McKay, Eric A. Storch.
³ “Anxiety and depression in hypochondriasis: The relationship with alexithymia and coping strategies” realizat în 2015 de către Starcevic și colegii săi și publicat în jurnalul “Journal of Psychosomatic Research”.
⁴ Schimmenti, A., Billieux, J., & Starcevic, V. (2020). The Four Horsemen of Fear: An Integrated Model of Understanding Fear Experiences During the Covid-19 Pandemic. Clinical Neuropsychiatry, 17, 41 – 45.
⁵ “Hypochondriasis and excessive health concerns: on the mediating role of metacognitive beliefs” a fost realizat de Alberto Boccolini și a fost publicat în jurnalul “Psychology, Health & Medicine” în 2020
