Ai auzit deseori spunându-se despre o persoană că suferă de ipohondrie sau de o boală închipuită?
Sigur ai întâlnit măcar o dată pe cineva care, de fiecare dată când simte o durere de cap sau o mâncărime în gât, ajunge rapid la concluzia că e pe moarte sau că are toate bolile din lume!
În acest articol vom discuta despre un subiect pe cât de fascinant, pe atât de neobișnuit: ipohondria sau frica irațională de boală care la unii a devenit o adevărată artă, aceea de a transforma fiecare furnică într-un elefant medical.
Hai să pătrundem în mintea acestor oameni și să descoperim ce anume face ca persoanele care au avut experiențe de genul acesta să devină adevărați maeștri în arta interpretării simptomelor în cel mai dramatic mod posibil.
Ce este ipohondria?
Ipohondria, cunoscută și sub numele de hipocondrie este o tulburare în care o persoană are o frică excesivă și irațională de a suferi de boli grave.
Aceasta poate fi însoțită de anxietate și preocupare constantă cu privire la starea de sănătate.
Persoanele ipohondrice tind să interpreteze simptomele fizice minore ca semne ale unei boli grave și pot căuta constant confirmări medicale pentru a-și calma anxietatea.
Idei principale
1. Ipohondria, cunoscută și sub numele de hipocondrie, este teama excesivă și irațională de boală a unei persoane
2. Ipohondria poate afecta calitatea vieții personale, profesionale și sociale
3. Simptomul principal ale ipohondriei include preocupare excesivă pentru apariția unei boli grave, în ciuda asigurărilor medicale
4. Ipohondria poate apărea prin acțiunea combinată a unor factori psihologici
5. Există mai multe opțiuni de tratament și sprijin pentru persoanele care suferă de această suferă de această afecțiune
Întrebări la care răspunde articolul
1. Ce este ipohondria?
2. Care sunt cauzele psihologice ale ipohondriei?
3. Care sunt simptomele ipohondriei?
4. Care sunt opțiunile de tratament pentru ipohondrie?
5. Care este impactul ipohondriei asupra vieții de zi cu zi
Ești ipohondru? Descoperă cauzele psihologice ale ipohondriei
În general, ipohondria este o afecțiune complexă, iar cauzele acesteia pot varia de la persoană la persoană.
Frica ta de boală își are originea deseori într-o combinație a următorilor factori psihologici:
- anxietatea (1) care poate fi legată de experiențe traumatice legate de sănătate din trecut
- stresul cronic joacă un rol semnificativ în agravarea anxietății legate de sănătate, făcându-te mai predispus la imaginația unor boli care nu există
- frica de moarte
- lipsa încrederii în sine și în capacitatea corpului de a rezista în fața eventualelor afecțiuni. Această lipsă de încredere poate fi rezultatul unor traume sau experiențe negative anterioare legate de sănătate
Suferi de ipohondrie? Identifică principalele simptome
Înțelegerea simptomelor (2) acestei stări de anxietate legate de sănătate, este esențială pentru gestionarea eficientă a temerilor la persoanele care suferă de ipohondrie.
Atacurile de ipohondrie reprezintă episoade de îngrijorare intensă cu manifestări uneori dramatice cu privire la faptul de a avea o boală gravă, în ciuda tuturor asigurărilor medicale.
De obicei, un “test de ipohondrie” poate ajuta la determinarea dacă anxietatea ta depășește teritoriul ipohondriei.
Iată o parte din aceste simptome și semne:
1.Teama nejustificată de a avea o boală gravă și de a se crea legături cu alte afecțiuni deja existente, în ciuda reasigurărilor medicale despre care refuză să creadă.
2. Preocupare permanentă pentru propria sănătate.
3. Exacerbarea oricărui simptom minor într-un semn de boală gravă ceeace duce la anxietate cronică, izolare socială și scăderea calității vieții.
4. Vizite frecvente la medici diferiți.
5. Interpretarea greșită a senzațiilor normale ale corpului ca semne de boală și căutarea permanentă de confirmări.
6. Apelarea frecventă la teste medicale chiar dacă acestea nu relevă nicio problemă.
7. Îngrijorare excesivă cu privire la anumite organ sau sisteme corporale.
8. Cercetarea constantă a simptomelor pe internet
9. Anxietate generalizată inexplicabilă rațional
10. Manifestarea unor simptome fizice pe fondul stării de anxietate
Ipohondria și Covid 19
Pandemia cauzată de virusul covid a afectat puternic sănătatea mentală (3) a persoanelor care manifestă frica de boala și a accentuat unele dintre simptome.
Cele mai frecvente obsesii manifestate în acest caz de persoanele ipohondre au fost:
- credința că tusea este semn clar al infectării cu virus
- evitarea unor obiecte precum mânerele ușilor sub motivul că sunt infectate
- verificarea repetată a stării de sănătate pentru descoperirea simptomelor produse de covid
- vizite dese la medic sau evitarea mersului la medic de teama punerii diagnosticului de covid
- testări repetate sau evitarea testării de frica de a nu primi diagnosticul
Impactul ipohondriei asupra vieții de zi cu zi
O persoană care trăește permanent cu frica de boli are calitatea vieții afectată în general.
Este esențial să înțelegi impactul pe care acest tip de anxietate îl poate avea asupra vieții tale sau a altor persoane.
Îngrijorarea constantă cu privire la boli imaginare îl poate împiedica să se implice pe deplin în viața personală, profesională și socială.
De exemplu, poate evita participarea la activități sociale din teama de a se expune la potențiale virusuri sau bacterii. În plus, ipohondria poate crea tensiuni în relațiile personale, deoarece partenerii sau prietenii pot deveni obosiți sau frustrați de acest comportament constant obsesiv.
Tratament pentru ipohondrie
Frica față de boală este frecvent întâlnită și este o problemă serioasă. Confruntarea cu ea poate fi dificilă. Cel mai important este accepți, să nu trebuie să te simți rușinat sau să te ascunzi pentru că aceasta deschide calea către strategii de vindecare și suport.
Tratamentul pentru ipohondrie implică adesea o abordare multidisciplinară și poate include mai multe opțiuni. Totul constă în a găsi ce funcționează cel mai bine pentru tine sau pentru cei pe care îi ajuți.
1. Psihoterapia te ajută în sensul că vei primi un diagnostic corect, vei identifica factorii care generează anxietatea de boală și vei primi un plan de tratament adecvat.
În plus, terapeutul îți oferă un spațiu sigur în care îți poți exprima emoțiile și îngrijorările legate de sănătate.
2. Terapia cognitiv – comportamentală (CBT) poate contribui la remodelarea gândurilor și credințelor legate de sănătate care îți alimentează anxietatea. Vei învăța să evaluezi obiectiv semnificația unor simptome fizice și probabilitatea de a dezvolta o boală gravă.
3. Hipnoterapia te va ajuta să intri într-o stare de relaxare profundă, asemănătoare cu starea de transă și cu ajutorul terapeutului vei explora cauzele profunde ale anxietății tale legate de sănătate. De asemenea el îți va oferi sugestii pozitive pentru a schimba modul în care te gândești la sănătatea ta. Te vei elibera de frica constantă de boli ca să te poți bucura de viață fără griji excesive!
4. Mindfulness este o tehnică simplă dar puternică care te poate ajuta să îți pui mintea în ordine și să trăiești în prezent fără a te preocupa excesiv de trecut sau de viitor.
Îți vei observa gândurile, te vei pune față în față cu obsesiile tale și vei face astfel încât să nu te lași prins în ele.
În loc să te panichezi imediat când simți o senzație neobișnuită în corp, poți să observi acea senzație, să rămâi calm și să evaluezi dacă este cu adevărat un motiv de îngrijorare sau doar o reacție normală a corpului.
Lucrând astfel, îți vei recăpăta încrederea în sănătatea ta ceeace îți va reduce anxietatea.
5. Programarea neurolingvistică (NLP) se concentrează pe relația dintre gândurile, limbajul și comportamentele noastre.
Cu ajutorul NLP vei comunica mai bine cu tine însuți, vei deveni mai conștient de gândurile negative și obsesive legate de sănătate și le vei schimba cu altele, mai pozitive și mai realiste.
De exemplu, în loc să te gândești mereu la cel mai rău scenariu posibil, poți învăța să gândești într-un mod mai echilibrat și mai rațional.
Vei folosi tehnici de vizualizare pozitivă, te vei concentra pe starea de bine și pe cea de sănătate, îți vei stabili obiective precise în legătură cu schimbarea comportamentului și vei integra tehnici de respirație și de ancorare.
6. Îmbunătățirea stilului de viață precum o dietă echilibrată, practică exerciții fizice regulate, somn de calitate, limitarea consumului de cafeină; acești pași simpli pot reduce semnificativ nivelurile de anxietate.
7. Terapiile de relaxare precum yoga sau meditația sunt excelente pentru reducerea stresului. Când te concentrezi pe respirație sau pe poziții ale corpului, nivelul de stres scade.
Vei fii mai conștient de senzațiile corpului tău și asta te poate ajuta să faci diferența între senzațiile normale și cele care ar putea indica o problemă reală de sănătate.
Prin meditație poți să obții un control mai mare asupra gândurilor tale. Când începi să ai gânduri obsesive despre sănătate, poți să le observi și să le lași să treacă, în loc să te lași prins în ele.
Sfaturi pentru gestionarea ipohondriei acasă
Gestionarea anxietății legate de sănătate acasă nu este atât de descurajantă pe cât pare și există numeroase strategii de auto-ajutor care pot face o diferență semnificativă.
Ai puterea de a reduce îngrijorarea legată de sănătatea ta cu ajutorul unor tehnici simple.
- Informează-te corect: Este important să te informezi din surse credibile și să eviți să cauți informații excesive sau neconfirmate despre simptomele și afecțiunile medicale.
- Consultă surse medicale de încredere sau adresează-te medicului tău pentru informații precise și actualizate.
- Limitează timpul petrecut pe internet: Chiar dacă este bine să fii informat, petrecerea prea mult timp pe internet poate alimenta anxietatea și ipohondria.
- Practică Mindfulness: Rămâi în prezent, nu lăsa temerile legate de ceea ce s-ar putea întâmpla să-ți fure liniștea.
- Fă exerciții în mod regulat: Activitatea fizică reduce nivelul de anxietate și îmbunătățește starea de spirit.
- Limitează căutările pe internet: Căutarea simptomelor online duce adesea la mai multă îngrijorare și frică.
- Menține o alimentație echilibrată: Nutriția adecvată ajută la gestionarea stresului într-un mod mai bun.
- Cere sprijinul celor din jur: Vorbește despre sentimentele tale cu prieteni sau familie de încredere.
Cum să susții persoanele cu ipohondrie?
Susținerea unei persoane dragi, mai ales dacă este o rudă apropiată cu hipocondrie poate fi provocatoare, pentru că răbdarea și înțelegerea ta pot face o diferență enormă.
Înainte de orice, ține minte, nu ești acolo pentru a pune un diagnostic bazat pe anumite simptome pe care le observi mai frecvent.
Rolul tău nu este de asemenea de a trata ipohondria – aceasta este responsabilitatea specialiștilor. Rolul tău este să oferi susținere, iubire și încurajare.
Iată câteva modalități practice de ajutor:
Strategie | Descriere |
Ascultare activă |
Arată un interes sincer față de persoana. Nu respinge temerile lor |
Observarea atentă a comportamentului |
Sesizează din timp toate comportamentele obsesiv-compulsive legate de automedicație și tratament. |
Sugerează utilizarea de ajutor specializat |
Nu intra în panică când sesizezi că s-a instalat o stare de anxietate! Dacă nu ești un specialist în sănătate mintală, sugerează apelarea la ajutor specializat precum psihoterapia . În caz de afectarea gravă a stării emoționale nu sugera consumul unor medicamente precum antidepresive și apelează la sistemul medical |
Menține activitățile regulate |
Păstrează rutinele normale în măsura posibilului, pentru a oferi stabilitate și distragerea atenției de un anumit factor de risc. |
5 mituri despre ipohondrie
Cu siguranță ai auzit despre concepțiile greșite despre anxietatea legată de sănătate.
Iată cinci mituri cu care te poți întâlni frecvent:
- Un ipohondru caută doar atenție; în realitate, ei se confruntă cu o frică copleșitoare de boală.
- Ipohondria nu este o afecțiune mentală reală; în realitate anxietatea legată de sănătate este recunoscută de profesioniștii în sănătate mentală din întreaga lume.
- Pacientul cu ipohondrie ar trebui doar să înceteze să se îngrijoreze, deci este suficient să-și schimbe comportamentul; în realitate nu este atât de simplu; depășirea acestui tip de anxietate necesită ajutor profesional.
- Doar persoanele slabe au anxietate legată de sănătate; în realitate, boala apare și la cei grași, greutatea corporală neavând nici o importanță
- Doar femeile manifestă anxietate față de sănătate; în realitate ipohondria poate afecta atât femeile cât şi bărbaţii
Concluzii
- Ipohondria sau frica de boală afectează un număr mare de persoane în prezent.
- Ipohondria se manifestă prin prezența anxietății față de boală în ciuda tuturor asigurărilor medicale.
- Ipohondria afectează semnificativ calitatea vieții persoanei în cauză dar și a celor apropiați.
- Tratamenul ipohondriei este posibil și necesar și constă în ajutor specializat dinpartea unui psihiatru sau psiholog cât și sprijin și înțelegere din partea celor apopiați.
- Miturile despre ipohondrie sunt afirmații care nu reflectă realitatea pacientului.
Întrebări frecvente despre Ipohondrie
Ce înseamnă termenul de ipohondrie?
Ipohondria este o tulburare de anxietate care implică o preocupare excesivă sau o obsesie față de o boală majoră.
Persoanele pot deveni ipohondre dacă sunt extrem de îngrijorate de propria lor starea de sanatate, chiar dacă au primit asigurări medicale că nu prezintă nicio boală gravă
Care sunt simptomele ipohondriei?
Simptomele tipice includ o preocupare constantă pentru sânge, frica de boală și teama de a deveni bolnav.
Ideea de a avea o afecțiune gravă domina majoritatea gândurilor lor și provoacă anxietate severă
Cum se diagnostichează ipohondria?
Pentru a diagnostica ipohondria, medicul va realiza un examen fizic pentru a exclude orice boala somatica. Dacă orice o boala fizică a fost exclusă, și dacă teama și preocuparea pacientului persistă, acesta poate fi diagnosticat cu ipohondrie.
Cum apare ipohondria?
Ipohondria poate apărea în timpul recuperării după o boală gravă, sau când o persoană apropiată se îmbolnăveşte.
Anxietatea este acum exacerbată de prezența și a simptomelor lui vagi, și aceasta poate declanșa tulburarea.
Care sunt tipurile de ipohondrie?
Existaă două tipuri principale de ipohondrie – ipohondrie care apare ca o tulburare de panică și ipohondrie care se manifestă ca o tulburare obsesiv-compulsivă.
Ce tratament există pentru ipohondria?
Tratamentul pentru ipohondrie este de obicei o combinație de psihoterapie și medicamente.
Psihoterapia poate ajuta o persoană să înțeleagă ce înseamnă să fie sănătos și să reducă frecvența și intensitatea simptomelor. Acesta este adesea prima forma de tratament recomandată.
Cum se vindecă ipohondria?
Cu ajutorul tratamentului corect, majoritatea persoanelor cu ipohondrie pot fi vindecate.
Psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală, poate fi extrem de eficientă pentru a gestiona această tulburare.
Care sunt cauzele ipohondriei?
Nu există o singură cauză cunoscută pentru ipohondria, dar există o serie de factori de risc care pot contribui la dezvoltarea tulburării, inclusiv anxietatea sau stresul prelungit și o predispoziție genetică la tulburări de anxietate.
Pacienții cu ipohondrie pot avea atacuri de panică?
Da, pacienții cu ipohondrie pot experimenta adesea atacuri de panică. Acesta este un simptom comun și poate fi foarte alarmant pentru individ, contribuind la frica de boală.
Ipohondria și anxietatea de boală sunt același lucru?
Anxietatea de boală poate fi un simptom al ipohondriei, dar nu sunt neapărat același lucru. Alături de anxietate de boală, ipohondrii pot avea și alte simptome, inclusiv panică și depresie.
Referințe
1. Romero‐Sanchiz, P., Nogueira‐Arjona, R., Godoy‐Ávila, A., Gavino‐Lázaro, A., & Freeston, M. H. (2017). Differences in clinical intrusive thoughts between obsessive–compulsive disorder, generalized anxiety disorder, and hypochondria. Clinical psychology & psychotherapy, 24(6), O1464-O1473.
2. Wick, J., & Zanni, G. (2008). Hypochondria: the worried well. The Consultant Pharmacist®, 23(3), 192-208.
3. Lee, D. S., Koo, H. J., Choi, S. O., Kim, J. I., & Kim, Y. S. (2022). Relationship between Preventive Health Behavior, Optimistic Bias, Hypochondria, and Mass Psychology in Relation to the Coronavirus Pandemic among Young Adults in Korea. International Journal of Environmental Research and Public Health, 19(15), 9620.