Boala Alzheimer – Simptome, Diagnostic și Tratament

5 Întrebări la care răspunde articolul

1. Ce este boala Alzheimer și cum afectează creierul?
2. Care sunt cauzele și factorii de risc ai bolii Alzheimer?
3. Cum pot fi recunoscute simptomele bolii Alzheimer și cum evoluează aceasta în timp?
4. Cum poate fi diagnosticată și tratată boala Alzheimer?
5. Cum poți să îți îngrijești creierul pentru a reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer?

10 Idei principale din articol

1. Boala Alzheimer este ca un joc în care creierul uită treptat cum să facă lucrurile pe care le făcea înainte.
2. Proteinele amiloid, ca niște gloanțe ciudate, încurcă comunicarea în creier și cauzează Alzheimer.
3. Există diverse tipuri de Alzheimer, fiecare cu propriile caracteristici și simptome.
4. Stadiile Alzheimer sunt ca stațiile pe o călătorie ciudată cu trenul, în care memoria și gândirea se înrăutățesc.
5. Vârsta și factorii genetici pot crește riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
6. Simptomele includ uitarea detaliilor, dificultăți în comunicare și probleme în efectuarea activităților zilnice.
7. Diagnosticul se bazează pe observarea simptomelor și eliminarea altor cauze posibile.
8. Tratamentul vizează gestionarea simptomelor și încetinirea progresiei bolii.
9. Terapiile cognitive și activitățile mentale pot ameliora simptomele Alzheimer.
10. Adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la prevenirea bolii Alzheimer.

Introducere

Bine ai venit în lumea complexă a bolii Alzheimer!

Hai să descoperim împreună cele mai importante aspecte ale acestei afecțiuni, într-un stil prietenos și ușor de înțeles.

Imaginează-ți că îți iei o pauză de la jocurile tale preferate pentru a explora un puzzle nou.

Dar în loc să fie un joc, este vorba despre o problemă reală a creierului – boala Alzheimer.

Ce este boala Alzheimer?

Hai să începem cu ceva simplu: gândește-te la creierul tău ca la un computer inteligent.

Imaginează-ți că acest computer începe să aibă erori, ca un joc care se încetinește sau nu mai funcționează cum trebuie.

În esență, boala Alzheimer (1) face ca creierul să uite treptat cum să facă lucrurile pe care le făcea perfect înainte.

Dacă vorbim despre cazul pacienților cu Alzheimer, trebuie să reținem că este o boală serioasă, una neurodegenerativă.

Fiind o afecțiune degenerativă a creierului, boala provoacă pierderea progresivă a memoriei și a altor funcții mentale esențiale.

Ea poate afecta dramatic viața celor diagnosticați cu ea.

Dacă cineva suferă de Alzheimer, ar putea experimenta probleme cu memoria sau alte simptome care devin din ce în ce mai severe cu timpul.

În final, trebuie să subliniez că boala Alzheimer este o patologie gravă, care merită înțelegere și respect din partea tuturor.

Suferi de Alzheimer?

Citește și  Top 5 Experimente Psihologice Faimoase

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Programare

Cauzele bolii Alzheimer

Ok, să vorbim de unde vine haosul acesta în creier.

Cauzele bolii Alzheimer (2) sunt determinate de apariția unor proteine toxice numite beta-amiloid care încep să formeze creier grămezi de plăci numite beta-amiloide.

Imaginază-ți că sunt ca niște gloanțe ciudate care încurcă totul.

Aceste grămezi împiedică creierul să comunice și să funcționeze normal.

De asemenea, neuronii noștri, prietenii noștri inteligenți din creier, încep să moară.

Deci, este ca și cum unele dintre beculețele din instalația ta electrică se sting treptat.

Cele 8 Tipuri de Alzheimer

Ei bine, nu toate cazurile de Alzheimer sunt la fel.

În lumea Alzheimer, nu există un singur tip, ci mai multe variante ale acestei boli.

Imaginază-ți că sunt ca niște variante ale aceluiași joc, dar cu niveluri diferite de dificultate.

În funcție de cum joacă “proteinele nebune”, simptomele și ritmul bolii pot fi diferite.

Cele 8 tipuri de Alzheimer sunt:

1. Alzheimer familial: Imaginează-ți că aceasta este varianta “de familie”. Uneori, boala poate fi ca o călătorie transmisă genetic, unde anumite gene pot juca un rol în dezvoltarea bolii. Dacă cineva din familia ta a avut Alzheimer, există șanse mai mari să moștenești și tu această “călătorie”.
2. Alzheimer sporadic: Această variantă este mai ca un “surpriză!”. Poate să apară fără niciun avertisment și să nu aibă legătură cu istoricul de Alzheimer din familia ta. Este ca și cum ai primi o invitație la un joc nou, fără să știi ce să te aștepți.
3. Alzheimer asociat cu vârsta: Acesta este ca un “club” al oamenilor în vârstă. Cu cât înaintezi în vârstă, cu atât mai mare este riscul să te întâlnești cu această variantă. Este ca și cum ai păși într-o zonă cu obstacole pe măsură ce crești în ani.
4. Alzheimer de debut timpuriu: Uneori, boala lovește mai devreme în viață. Imagină-ți că este ca o petrecere a bolii care începe mai devreme decât te așteptai. Aceasta afectează persoanele sub 65 de ani și poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi.
5. Alzheimer atipic: Aceasta este varianta “ciudată”. Uneori, simptomele și comportamentele pot fi diferite față de imaginea tradițională a bolii. De exemplu, pot apărea schimbări în comportament sau în modul în care gândești.
6. Alzheimer legat de sex: Acesta este ca un “răspuns” al creierului la diferențele de gen. Pot exista diferențe subtile în modul în care bărbații și femeile dezvoltă simptomele și progresează în boală.
7. Alzheimer legat de boala Down: Uneori, prietenii noștri care au sindrom Down sunt mai susceptibili să dezvolte Alzheimer. Imaginează-ți că aceasta este ca o călătorie care începe într-un loc special.
8. Alzheimer asociat cu leziuni cerebrale: Uneori, o leziune la cap poate declanșa jocul Alzheimer. Acest tip poate fi ca o provocare suplimentară pe care o întâlnești pe drum.

Stadiile bolii Alzheimer

Imaginează-ți că Alzheimer este ca o călătorie ciudată cu trenul.

Începi cu o stație mică, unde uiți mici lucruri. Apoi, trenul avansează și uitătura se adâncește.

Parcă te-ai îndrepta spre un peisaj confuz. La fiecare stație, memoria și gândirea se înrăutățesc.

Este ca și cum ai naviga într-un labirint, iar călătoria devine din ce în ce mai complicată.

Alzheimer are o cale anevoioasă, cu diferite stadii, fiecare având propriile sale caracteristici.

Iată cum arată stadiile bolii (3):

1. Stadiul incipient: Pierderea memoriei scurte și confuzie ușoară pot fi primele semne. Uitarea numelui sau locului în care ai pus ceva devine frecventă.
2. Stadiul intermediar: Simptomele devin mai evidente, cum ar fi dificultățile în comunicare și gestionarea activităților zilnice. Persoana poate avea probleme în recunoașterea rudelor.
3. Stadiul avansat: Pierderea autonomiei este accentuată. Persoana poate să nu mai recunoască pe nimeni, iar comunicarea este limitată sau inexistentă. Îngrijirea este necesară în acest stadiu.

Ce factori de risc are boala Alzheimer?

Să zicem că Alzheimer are niște “preferințe” ciudate când vine vorba de a alege persoanele.

Dacă familia ta are deja pe cineva cu Alzheimer, ești ca un jucător care intră într-un joc cu nivelul dificil activat.

Când te gândești la șansele de a dezvolta Alzheimer, trebuie să știi că factori de risc (4) precum vârsta și istoricul familial, pot crește apariția bolii.

Spre deosebire de ceea ce se poate crede, Alzheimer se poate întinde și la persoanele mai tinere.

Vârsta de peste 65 de ani

Imaginază-ți că totul în viață are o dată de expirare, chiar și creierul.

După 65 de ani, e ca și cum ai merge cu o mașină pe drumuri accidentate – pot apărea probleme.

Creierul începe să încetinească și să aibă erori. De aceea, mulți se referă la Alzheimer ca la o “boală a bătrâneții”.

Îngrijirea unui membru din familie cu Alzheimer necesită multă răbdare și înțelegere.

Este de fapt o situație destul de dureroasă, în special în cazul Alzheimer-ului cu debut precoce.

Factorii de risc ai bolii Alzheimer

Să facem o listă scurtă a celor care pot pune creierul în pericol.

În primul rând, să nu fii activ – dacă nu folosești creierul, el devine leneș.

Imaginează-ți că este ca și cum ai lăsa iarba să crească sălbatică în grădină. Apoi, o dietă nesănătoasă poate fi ca un vânt puternic care lovește creierul.

În plus, nu uita de nivelul de stres – dacă stai mereu în alertă, creierul tău se poate simți copleșit.

Simptomele bolii Alzheimer

Hai să descoperim ce semnale de avertizare ne trimite creierul în caz de problemă.

Imaginează-ți că e ca și cum cheile tale s-au pierdut într-un loc ciudat.

Uiți nume, locuri, lucruri obișnuite.

Acel joc cu cuvinte începe să se amestece, ca și cum un copil ar încurca puzzle-ul tău.

Ai putea să uiți chiar și cum să te îmbraci sau să-ți legi șireturile.

Să mergem în detaliu cu semnele ciudate ale Alzheimer.

Cuvintele devin trădătoare, iar memoria e ca o sticlă spartă.

Uiți fețe cunoscute, cum ar fi bunicul tău sau prietenii.

Poate fi ca și cum ai avea o brumă în fața ochilor, care îți ascunde amintirile.

Gândirea logică începe să se împrăștie în toate direcțiile, ca niște piese de puzzle rătăcite.

Simptomele și evoluția bolii

Gândește-te la Alzheimer ca la un film în reluare care se strică pe alocuri.

După stadiul inițial, jocul se complică.

Îți pierzi abilitatea de a face calcule sau de a-ți aminti cum te numești.

Imaginează-ți că ești într-un labirint întunecat, iar pereții încep să se miște.

Simptomele bolii la debut

Primul nivel al jocului cu Alzheimer poate să fie înșelător.

E ca și cum ai privi pe fereastră într-o zi înnorată.

Uiți mici detalii, cum ar fi locurile unde ai pus lucruri.

Ai putea să repeți aceleași întrebări, fără să-ți dai seama.

Simptomele avansate ale bolii

Din păcate, jocul cu Alzheimer poate să devină mai dificil.

Imaginează-ți că ai intrat într-o furtună în timp ce navighezi pe mare.

Nu mai poți recunoaște pe nimeni și nimic.

Totul e ca într-un vis confuz și dezorientant.

Diagnosticarea bolii Alzheimer

Germanul Alois Alzheimer a fost cel care a descoperit această afecțiune, și de atunci, stabilirea unui diagnostic a devenit mai ușoară.

Un medic este ca un detectiv care analizează semnele și face teste pentru a descoperi ce se întâmplă în creierul tău.

Suferi de Alzheimer?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Programare

Diagnosticul precoce al bolii

În lupta cu Alzheimer, cunoașterea este putere.

Un diagnostic timpuriu poate să ofere un avantaj în gestionarea bolii.

Gândește-te la asta ca la un start mai bun într-o cursă.

Cu cât începi mai devreme, cu atât poți să iei măsuri pentru a-ți păstra abilitățile cât mai mult timp.

Diagnosticul bolii Alzheimer

Așa cum un artist începe să contureze un tablou, un medic examinează semnele și simptomele pentru a desena un tablou al stării creierului.

De obicei, se folosesc teste de memorie și imagini ale creierului pentru a ajunge la un diagnostic.

Este ca și cum medicul ar descifra un cod secret.

Odată pus un diagnostic, poți încerca tratamente și strategii pentru a face față bolii.

Tratamentul bolii Alzheimer

Hai să vedem ce putem face pentru a răspunde provocării Alzheimer.

Deși nu există încă o “pastilă magică”, există tratamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor.

Este ca și cum ai lua un scut pentru a te proteja de atacurile inamicului.

În cadrul tratamentului, poți să iei în considerare următoarele opțiuni:

1. Medicamente pentru stadiul inițial: Aceste medicamente pot ajuta la îmbunătățirea memoriei și gândirii, precum și la gestionarea confuziei.
2. Terapie cognitiv-comportamentală: Această terapie implică exerciții mentale care pot întări conexiunile creierului și îmbunătăți abilitățile cognitive.
3. Tratamente non-medicamentoase: Terapiile alternative, precum arta, muzica sau dansul, pot oferi o cale de exprimare și implicare pentru persoanele cu Alzheimer.
4. Susținere psihologică: Terapeutul poate fi un partener valoros în gestionarea emoțiilor și a schimbărilor care apar pe măsură ce boala progresează.
5. Gestionarea comportamentului: Medicii pot ajuta la dezvoltarea unor strategii pentru a face față comportamentelor dificile, precum agitația sau agresiunea.

Tratamentul simptomatic al bolii

Când simptomele încep să atace, nu trebuie să fii neajutorat.

Există tratamente care pot îmbunătăți calitatea vieții.

De exemplu, medicamentele pot să ajute memoria și gândirea.

Este ca și cum ai lua o poțiune magică pentru a-ți redobândi abilitățile.

Pe măsură ce Alzheimer progresează, simptomele pot deveni mai dificile.

Pentru a gestiona aceste provocări, poți lua în considerare următoarele:

1. Terapie ocupatională: Aceasta implică activități care mențin mintea și corpul active, precum pictura, grădinăritul sau dansul.
2. Medicamente pentru simptome comportamentale: Unele medicamente pot ajuta la controlul agitației, agresiunii sau a altor comportamente dificile.
3. Sprijin pentru îngrijitori: Persoanele care îngrijesc pe cineva cu Alzheimer au nevoie și ele de susținere. Grupurile de sprijin și resursele online pot oferi sfaturi și confort.
4. Planificarea viitorului: În stadiile mai avansate, discutarea cu medicul și cu cei dragi despre opțiuni precum îngrijirea la domiciliu sau îngrijirea medicală poate fi utilă.

Prevenirea bolii Alzheimer

Ei bine, uneori putem pune la cale o strategie pentru a evita un pericol.

În cazul Alzheimer, stilul de viață sănătos este ca o armură.

Fii activ fizic și mental, mănâncă alimente sănătoase și fă-ți prieteni noi.

Imagină-ți că ești ca un cavaler pregătit pentru bătălia împotriva inamicului invizibil.

Iată câteva strategii specifice pentru prevenirea (5) bolii Alzheimer:

1. 1. Menține o activitate fizică regulată. Exercițiile fizice regulate ajută la îmbunătățirea circulației sângelui și a oxigenului către creier, ceea ce poate reduce riscul de apariție a bolii Alzheimer. În plus, activitatea fizică poate stimula producția de substanțe chimice în creier care ajută la crearea de noi conexiuni neuronale.
   2. Menține-ți sănătatea cardiovasculară. Păstrarea tensiunii arteriale și colesterolului în limite normale, controlarea diabetului și evitarea fumatului pot reduce riscul de apariție a bolii Alzheimer.
   3. Stimulează-ți creierul prin activități mentale. Implică-te în provocări intelectuale, cum ar fi jocurile de strategie, rezolvarea de puzzle-uri, lectură, învățare de limbi străine sau participarea la cursuri sau ateliere care îți dezvoltă abilitățile mentale. Menținerea unei activități intelectuale regulate poate ajuta la menținerea sănătății creierului.
   4. Adoptă o alimentație sănătoasă. O alimentație echilibrată, bogată în fructe și legume, grăsimi sănătoase (cum ar fi cele din pește, avocado și nuci) și proteine, poate contribui la menținerea sănătății creierului. Evită consumul excesiv de zahăr, grăsimi saturate și alimente procesate.
   5. Menține un somn regulat și de calitate. Un somn adecvat este esențial pentru sănătatea creierului. Asigură-te că dormi suficient și crează un mediu propice pentru odihnă, cum ar fi o cameră întunecată și liniștită.
   6. Menține-ți viața socială activă. Construirea și menținerea unor relații sociale puternice pot avea un impact pozitiv asupra sănătății creierului. Întrerupați izolarea socială prin implicarea în activități comunitare, participarea la cluburi și organizarea de întâlniri cu prietenii sau familia.

Diferența între Alzheimer și Demență

De multe ori, termenii Alzheimer și demență sunt folosiți interschimbabil, dar există o diferență importantă între ei:

1. Alzheimer: Este o boală specifică. Este ca un puzzle în care piesele memoriei și gândirii încep să dispară treptat. Alzheimer este o formă de demență.
2. Demență: Aceasta nu este o afecțiune în sine, ci este un sindrom.

Simptomele demenței sunt scădere a capacității mentale suficient de severă, care afectează memoria, abilitățile cognitive și sociale și interferează cu viața de zi cu zi.

Demența este ca un nor de confuzie care se așterne în creier, făcând lucrurile să fie mai dificile. Gândurile devin ca niște cărți răsfirate pe o masă, fără ordine sau logică. Este ca și cum cineva încurcă firul poveștii vieții tale.

Concluzie

Alzheimer nu e de joacă, e o patologie serioasă.

Cea mai frecventă formă a bolii este Alzheimer-ul precoce.

Nu, nu e vorba de uitatul unde ți-ai pus cheile mașinii, ci de simptome mai grave ale bolii.

De exemplu – cineva drag ție uită că s-a dus la cumpărături și s-a rătăcit.

Poate să apăre la oricine, dar unele persoane au un risc mai mare de a dezvolta Alzheimer.

Odată ce ai fost diagnosticat cu Alzheimer, e important să știi că există un tratament, chiar dacă nu vindecă boala.

Și poate să fie înfricoșător pentru o persoană bolnavă sau pentru cei care au persoane  în familie.

Cu tratamente și îngrijiri adecvate, evoluția bolii poate fi încetinită.

Așa că, dacă simți că ar putea fi ceva in neregulă, e cel mai bine să mergi la medic.

Întrebări frecvente

Q: Ce simptome sunt asociate cu boala Alzheimer?

A: Primele semne și simptome ale bolii Alzheimer includ uitarea frecventă de informații recente, dificultăți în a finaliza sarcini simple, precum și problemele de orientare în spațiu și timp. Pe măsură ce boala progresează, simptomele pot deveni mai severe, incluzând schimbări de dispoziție și de personalitate și, în cele din urmă, probleme severe de comunicare și coordonare motorie.

Q: Ce factori de risc există pentru aparitia bolii Alzheimer?

A: Principalii factori de risc pentru aparția bolii Alzheimer sunt vârsta avansată, istoricul familial de alzheimer și genele specifice. De asemenea, factorii de mediu și stilul de viață, precum obiceiurile alimentare nesănătoase, lipsa de exercițiu fizic și expunerea la unele toxine, pot crește riscul de apariție a bolii.

Q: Cum apare boala Alzheimer?

A: Boala Alzheimer apare când neuroniți din creier încep să moară. Cauza specifică a acestei pierderi de celule nervoase este încă necunoscută, dar acumularea de plăci de beta-amiloid și “gâlmeiuri” neurofibrilare este adesea observată la pacienții cu boala Alzheimer.

Q: Care este procesul de diagnosticare a bolii Alzheimer?

A: Diagnosticul bolii Alzheimer implica o evaluare neuropsihologică cuprinzătoare, care poate include teste de memorie, gândire, orientare în timp și spațiu, judecată și altele. De asemenea, poate fi necesară realizarea unor investigații suplimentare, precum analize de sânge sau examinări imagistice cerebrale.

Q: Există diferite tipuri de Alzheimer?

A: Da, există mai multe tipuri de Alzheimer. Alzheimer cu debut precoce apare înainte de vârsta de 65 de ani și reprezintă aproximativ 5-10% din toate cazurile. Alzheimer-ul cu debut tardiv, cel mai obișnuit tip de alzheimer, apare, de obicei, după vârsta de 65 de ani.

Q: Care este tratamentul pentru Boala Alzheimer?

A: În prezent, nu există niciun tratament care să vindece boala Alzheimer. Cu toate acestea, există medicamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii în unele cazuri. Îngrijirea zilnică și activități cum ar fi exercițiile fizice și mentale pot, de asemenea, să ajute.

Q: Cum evoluează boala Alzheimer?

A: Evoluția bolii Alzheimer este progresivă. Adică, simptomele se înrăutățesc în timp. În primii ani, pacientul poate experimenta pierderi minore de memorie. Pe măsură ce boala progresează, persoana poate deveni confuză, dezorientată, depresivă, anxioasă și în unele cazuri, agitată.

Q: Cum este viața pentru un pacient cu boala Alzheimer?

A: Viața pentru un pacient care suferă de boala Alzheimer poate fi dificilă și provocatoare. Pacienții pot avea nevoie de ajutor cu sarcinile de zi cu zi și îngrijire constantă pe măsură ce boala progresează. Suportul din partea familiei, prietenilor și profesioniștilor din domeniul sănătății este crucial.

Q: Există factori de risc modifiabili pentru boala alzheimer?

A: Da, există factori de risc pe care îi putem controla, pentru a reduce şansele de a dezvolta boala Alzheimer. Aceștia includ menținerea unei greutăți sănătoase, adoptarea unei diete sănătoase, menținerea tensiunii arteriale și a colesterolului la normal, evitarea consumului de tutun și alcool, menținerea unei bune sănătăți mentale și obținerea de exercițiu fizic regulat.

Q: Cum pot fi recunoscute semnele și simptomele timpurii ale bolii Alzheimer?

A: Semnele și simptome timpurii ale bolii Alzheimer includ în general uitarea frecventă sau repetitivitatea, dificultățile de concentrare, pierderea orientării și dificultățile în a efectua sarcini familiale. Dacă observi aceste semne la tine sau la o persoană iubită, este important să consulți un medic pentru un diagnostic și tratament adecvat.

Resurse:

1. Masters, C., Bateman, R., Blennow, K. et al. Alzheimer’s disease. Nat Rev Dis Primers 1, 15056 (2015). https://doi.org/10.1038/nrdp.2015.56

2. Breijyeh, Z., & Karaman, R. (2020). Comprehensive Review on Alzheimer’s Disease: Causes and Treatment. Molecules (Basel, Switzerland), 25(24), 5789. https://doi.org/10.3390/molecules25245789

3. Parnetti, L., Chipi, E., Salvadori, N. et al. Prevalence and risk of progression of preclinical Alzheimer’s disease stages: a systematic review and meta-analysis. Alz Res Therapy 11, 7 (2019). https://doi.org/10.1186/s13195-018-0459-7

4. Silva, M.V.F., Loures, C.d.M.G., Alves, L.C.V. et al. Alzheimer’s disease: risk factors and potentially protective measures. J Biomed Sci 26, 33 (2019). https://doi.org/10.1186/s12929-019-0524-y

5. Zhang, XX., Tian, Y., Wang, ZT. et al. The Epidemiology of Alzheimer’s Disease Modifiable Risk Factors and Prevention. J Prev Alzheimers Dis 8, 313–321 (2021). https://doi.org/10.14283/jpad.2021.15