Stres Cronic Și Factorii Săi De Risc
Redactat de Eugen Popa
Stresul este o reacție naturală a organismului la factorii de mediu sau la situațiile stresante. Este caracterizat de o stare de tensiune și anxietate și poate apărea atunci când simțim că nu putem face față unei anumite situații sau cerințe. Simptomele stresului pot varia de la om la om. Unele persoane pot avea simptome fizice, precum bătăi rapide ale inimii, transpirație excesivă sau dureri de cap.Altele pot avea simptome emoționale, cum ar fi o stare constantă de tensiune, iritabilitate sau sentimente de tristețe. Alte simptome pot include stared de oboseală constantă, dificultăți de concentrare, tulburări de somn și scăderea apetitului. Stresul cronic poate determina apariția ipohondriei.

Ce Este Stresul Cronic?

Stresul cronic este o formă persistentă și prelungită de stres care poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și mentale a unei persoane. Stresul acut apare cel mai adesea atunci când suntem expuși la o situație stresantă pentru o perioadă scurtă de timp. Acest tip de stres poate determina reacții de “fight or flight” (1), unde organismul nostru se pregătește să lupte sau să fugă. Simptomele stresului acut pot include creșterea pulsului, transpirație excesivă și senzație de neliniște.

5 Idei Principale

  • Natura Stresului și Simptomele Sale: Stresul este o reacție naturală, generând tensiune și anxietate. Simptomele pot varia: fizice (bătăi rapide ale inimii) sau emoționale (iritabilitate).
  • Impactul Stresului Cronic: Stresul pe termen lung provoacă oboseală, scăderea concentrării, tulburări de somn și pierderea apetitului
  • Factorii de Stres și Consecințe: Factorii precum cerințele la locul de muncă, presiunea financiară și conflictele pot conduce la stres cronic cu efecte negative.
  • Tipuri de Stres și Reacții: Există variante precum stresul episodic, adaptativ și psihic, activând răspunsul luptă-fugă cu eliberarea de hormoni de stres.
  • Impactul Sistemului Nervos: Stresul, fie cronic sau acut, influențează sistemul nervos prin creșterea hormonilor de stres, afectând funcția cerebrală și sănătatea mintală.
Stres Cronic Și Factorii Săi De Risc

Simptomele Stresului Cronic

Simptomele stresului cronic pot varia de la persoană la persoană, dar există unele semne comune asupra cărora merită să ne concentrăm. Printre acestea se numără:
  1. Obosire constantă: Persoanele care experimentează stres cronic pot resimți o stare persistentă de oboseală, chiar și după o noapte de somn aparent odihnitor.
  2. Probleme de concentrare: Stresul cronic poate afecta capacitatea de concentrare și luare a deciziilor, ducând la scăderea performanțelor în activitățile de zi cu zi.
  3. Tulburări de somn: Dificultăți în a adormi sau în a rămâne adormit pot fi semne ale stresului cronic. Un studiu recent menționat în Sleep Medicine Reviews a identificat legătura dintre stresul prelungit și tulburările de somn (Jones et al., 2020).
  4. Iritabilitate și schimbări de dispoziție: Stresul cronic poate contribui la schimbări de dispoziție frecvente, iritabilitate și chiar anxietate.
  5. Probleme digestive: Efectele stresului cronic pot fi resimțite și la nivel fizic, prin simptome precum dureri abdominale, balonare sau constipație.
Citește și  Ce ajută mai mult la o Memorie mai bună?
În studiul sauStresul cronic, funcționarea cognitivă și sănătatea mentală, (2) MarieFrance Marin arată  stresul cronic contribuie la dezvoltarea anumitor patologii prin accelerarea și/sau agravarea vulnerabilităților preexistente care variază de la un individ la altul.

Factorii de Stres și Impactul lor

Factorii care pot duce la stres cronic sunt diverși și pot varia de la situații personale la cele profesionale. Printre acești factori se numără:
  1. Locul de muncă: Cerințele ridicate la locul de muncă, presiunea de a livra rezultate sau conflictele interpersonale pot contribui la stresul cronic.
  2. Probleme financiare: Gestionarea problemelor financiare poate crea stres cronic, afectând atât starea de bine mentală, cât și cea fizică.
  3. Relații interpersonale dificile: Conflictele persistente în relații, fie că sunt cu partenerul, membrii familiei sau prietenii, pot adăuga la nivelul de stres.
  4. Factori de mediu: Evenimente majore, cum ar fi decesul unei persoane dragi sau schimbările de viață, pot genera stres cronic.
Stresul poate afecta sistemul nervos prin creșterea nivelului de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalină. Acești hormoni pot determina creșterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a glicemiei, pregătind organismul pentru luptă sau fugă.

Cum afectează stresul sistemul nervos?

Sistemul nervos este un component esențial al corpului nostru, responsabil pentru transmiterea semnalelor și coordonarea activităților zilnice. Stresul, fie el cronic sau acut, poate avea un impact semnificativ asupra acestui sistem complex. Sistemul nervos este alcătuit din două componente majore: sistemul nervos central (SNC) și sistemul nervos periferic (SNP). SNC-ul cuprinde creierul și măduva spinării, în timp ce SNP-ul se extinde în întreg corpul, conectând SNC-ul la organele și țesuturile periferice. Comunicarea între aceste componente este vitală pentru controlul mișcărilor, percepția senzorială și multe alte funcții esențiale ale organismului. Studiul lui Bruce S McEwen (3), demonstrează  hipocampusul, amigdala și cortexul prefrontal suferă o remodelare structurală indusă de stres, ceea ce modifică răspunsurile comportamentale și fiziologice. Ca adjuvant la terapia farmacologică, intervențiile sociale și comportamentale, cum ar fi activitatea fizică regulată și sprijinul social, reduc povara stresului cronic și aduc beneficii sănătății creierului și a corpului, precum și reziliența. Atunci când suntem expuși la situații stresante, corpul nostru întră în ceea ce este cunoscut sub numele de “răspuns de luptă sau fugă”.
Citește și  Meditația și Tehnologia
În acest scenariu, sistemul nervos simpatic, o parte a SNP-ului, eliberează hormoni de stres, cum ar fi adrenalină și cortizolul. Acești hormoni pregătesc corpul pentru a face față amenințării, creșterea pulsului și dilatarea bronhiilor pentru a crește aportul de oxigen. De asemenea, acești hormoni împiedică funcțiile non-esențiale, cum ar fi digestia și imunitatea, pentru a redirecta resursele către răspunsul imediat. În cazul stresului cronic, răspunsul de luptă sau fugă poate deveni problematic. Cortizolul crescut și starea de activare constantă a sistemului nervos simpatic pot duce la efecte negative asupra SNC-ului și SNP-ului.
  1. Impactul asupra creierului: Cortizolul excesiv poate afecta funcția cognitivă, memorie și abilitățile de învățare. De asemenea, poate contribui class=”dia_suggestion w1289″ contextmenu=”true”>la dezvoltarea afecțiunilor mentale, cum ar fi anxietatea și depresia.
  2. Afectarea SNP-ului: Stresul cronic poate declanșa reacții inflamatorii în întreg corpul, afectând sănătatea vaselor de sânge și nervilor periferici. Această poate contribui la afecțiuni precum neuropatia și sindromul de oboseală cronică.
  3. Efectele asupra sistemului imunitar: Cortizolul excesiv poate suprima sistemul imunitar, făcând organismul mai vulnerabil la infecții și boli cronice. Stresul cronic poate contribui, de asemenea, la inflamație cronică, care este asociată cu boli precum bolile de inimă și diabetul.

Tipuri de stres

Există diferite tipuri de stres, inclusiv stresul episodicstresul adaptativ și stresul psihic.

Ce este stresul episodic?

Stresul episodic apare atunci când o persoană se confruntă frecvent cu situații stresante sau are un stil de viață caracterizat de agitație și haos. Persoanele care suferă de stres episodic pot avea frecvent simptome de anxietate, tensiune și iritabilitate.

Ce este stresul adaptativ?

Stresul adaptativ este răspunsul normal al organismului la schimbările și provocările vieții de zi cu zi. Acest tip de stres ne ajută să ne adaptăm și să facem față la noile situații sau cerințe. Este un stres scurt și temporar, și de obicei dispare odată cu încetarea cauzei stresului.

Ce este stresul psihic?

Stresul psihic este un tip de stres care este cauzat de factori emoționali și psihologici. Acest tip de stres poate afecta negativ sănătatea noastră mentală și poate fi cauzat de stresul cronic, traume sau factori de mediu. Stres Cronic Și Factorii Săi De Risc

Cum afectează stresul organismul?

Stresul poate afecta organismul într-o varietate de moduri. Poate suprasolicită sistemul nostru imunitar, făcându-ne mai susceptibili la boli și infecții. De asemenea, poate afecta digestia, somnul și capacitatea noastră de concentrare și luare a deciziilor. Stresul cronic și nemanaged poate avea numeroase efecte negative asupra sănătății noastre fizice și mentale. Stresul poate afecta negativ calitatea somnului. Persoanele stresate pot avea dificultăți în adormirea sau menținerea somnului. De asemenea, pot avea un somn agitat și pot experimenta coșmaruri sau insomnie.
Citește și  Somnul
Unul dintre modurile în care stresul poate w1666″ contextmenu=”true”>afecta somnul este prin cauzarea insomniei. Gândurile și preocupările legate de stres pot persistă în mintea noastră, împiedicându-ne să ne relaxăm suficient pentru a adormi. Neputința de a opri gândurile și stresul poate duce la dificultăți în a adormi și a rămâne adormit. În timp, acest ciclu poate genera insomnie cronică, afectând calitatea somnului pe termen lung. Stresul poate duce la somn agitat, în care suntem neliniștiți și avem mișcări involuntare în timpul somnului. Acest lucru poate cauza treziri frecvente și senzația de oboseală dimineața, chiar dacă am petrecut suficient timp în pat. De asemenea, coșmarurile pot fi o consecință a stresului, deoarece gândurile și anxietatea pot se manifestă în timpul somnului sub formă de vise neplăcute și intense. Stresul poate fragmenta ciclurile de somn, întrerupând tranzițiile naturale între fazele de somn profund și somn ușor. Acest lucru poate afecta calitatea somnului, făcându-l mai puțîn odihnitor. Persoanele care se confruntă cu stres pot trezi mai des pe parcursul nopții sau se pot simți mai puțîn refăcute și revigorante dimineața. Stresul poate fragmenta ciclurile de somn, întrerupând tranzițiile naturale între fazele de somn profund și somn ușor. Acest lucru poate afecta calitatea somnului, făcându-l mai puțîn odihnitor. Persoanele care se confruntă cu stres pot trezi mai des pe parcursul nopții sau se pot simți mai puțîn refăcute și revigorante dimineața. Un studiu realizat de Marcello Maggio (4), arată că  condițiile stresante și dereglementarea hormonală pot contribui la declanșarea deteriorării cognitive la populația vârstnică. Consecințele stresului care afectează sănătatea sunt:  creșterea procentului de fumători, consumului de substanțe, accidentelor, problemelor de somn și tulburărilor alimentare. Un studiu (5) a demonstrat  populațiile care trăiesc în medii mai stresante (comunități cu rate mai mari de divorț, eșecuri în afaceri, dezastre naturale etc.) fumează mai mult și au o mortalitate mai mare din cauza cancerului pulmonar și a bolii pulmonare obstructive cronice.

Cum Putem Gesti Stresul pentru a Ameliora Somnul?

Gestionarea stresului poate avea un impact semnificativ asupra calității somnului nostru:
  1. Tehnici de Relaxare: Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă și yoga, poate calmă mintea și pregăti organismul pentru somn.
  2. Limitarea Expunerii la Stres: Încercați să limitați expunerea la sursele de stres, cum ar fi știrile negative sau sarcinile excesive, înainte de culcare.
  3. Stabilirea unei Rutine de Somn: Adoptarea unei rutine regulate de somn poate ajută corpul să se obișnuiască cu orele de somn și să se pregătească pentru odihnă.
  4. Evitarea Consumului de Cafeină și Alcool înainte de Culcare: Aceste substanțe pot afecta negativ calitatea somnului. Încercați să le evitați cu câteva ore înainte de culcare.
  5. Crearea unui Mediu de Somn Confortabil: Un dormitor întunecat, răcoros și liniștit poate contribui la un somn mai odihnitor.
Citește și  Bullying cibernetic: ce este si cum il combatem?

Cum pot preveni și gestiona stresul?

Pentru a preveni și gestiona stresul, este important să identificăm cauzele și factorii de stres din viața noastră și să învățăm tehnici de relaxare și reducere a stresului. Exercițiile fizice regulate, tehnici de respirație profundă, meditația și vorbitul cu un profesionist în domeniul sănătății mintale pot fi modalități eficiente de a reduce stresul. Pentru a proteja sistemul nervos de efectele negative ale stresului cronic, este important să adoptăm strategii de gestionare a stresului:
  1. Tehnici de relaxare: Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația, yoga și respirația profundă, poate ajută la reducerea activității sistemului nervos simpatic și la promovarea stării de calm.
  2. Activitate fizică regulată: Exercițiile fizice eliberează endorfine, substanțe chimice care induc starea de bine și reduc nivelul de stres.
  3. Odihnă adecvată: Somnul suficient este crucial pentru recuperarea sistemului nervos și menținerea echilibrului.
  4. Gestionarea timpuluiOrganizarea eficientă a timpului poate reduce presiunea și stresul asociat cu termenele limită strânse.

Concluzii

Stresul cronic poate avea un impact semnificativ asupra sistemului nervos. Înțelegerea modului în care stresul afectează sistemul nervos ne poate ajută să adoptăm măsuri proactive pentru a ne proteja sănătatea fizică și mentală. Prin gestionarea stresului și adoptarea unui stil de viață echilibrat, putem contribui la menținerea unei funcționări optime a sistemului nervos și la îmbunătățirea stării noastre generale de bine. Stresul este o reacție pe care corpul nostru o are în fața unor factori perturbatori, și, dacă nu este gestionat corespunzător, poate duce la consecințe nedorite. Oamenii moderni suferă de stres în diferite forme și trebuie să învețe cum să lupte cu el. Experimenta moment în care suntem într-o stare de stres intensă și chinuitoare, atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic. Termenul de stres este unul comun și este folosit pentru a descrie atât cantitatea de stres, cât și ridicarea nivelului de stres. Managementul stresului este esențial pentru a preveni stresul și consecințele sale negative asupra organismului. Există mai multe forme de stres, iar stresul poate determina diferite efecte asupra sistemului nostru. De la stresul cotidian până la stresul post-traumatic, există două tipuri principale de stres: acut și cronic. Stresul acut episodic apare atunci când factorul de stres declanșează o stare de stres intensă, pe când stresul cronic se dezvoltă într-o stare de stres prelungită. Stresul resimțit poate provoca simptome fizice, emoționale și psihologice. De aceea, gestionarea stresului este atât de importantă pentru a menține echilibrul organismului nostru. În timp, stresul poate deveni cronic, iar efectele sale pot fi devastatoare atât pentru mintea, cât și pentru trupul nostru. Dar să ne focusăm pe partea amuzantă a lucrurilor și să vorbim despre modurile nenumărate în care putem contextmenu=”true”>gestiona stresul.
Citește și  Cine este mai infidel?
De exemplu, cine ar fi crezut că o plajă însorită sau un masaj relaxant ar putea să ne salveze de efectele negative ale stresului? Ei bine, uneori lucrurile simple pot face minuni în lupta împotriva stresului.

Care sunt factorii de stres cronici și cum pot influența spasmele musculare?

Factorii de stres cronici pot influența în mod semnificativ apariția și severitatea spasmele musculare. Stresul cronic poate duce la tensiune musculară persistentă, cauzând contracții dureroase ale mușchilor. Pentru a trata eficient spasmele musculare, este important să gestionăm factorii de stres cronici prin tehnici de relaxare și gestionare a stresului. Cum tratam spasmele musculare.

Întrebări Frecvente

Ce simptome pot indică prezența stresului?

Simptomele stresului pot varia de la persoană la persoană, însă cele mai comune includ: dificultăți de concentrare, oboseală excesivă, iritabilitate, tulburări de somn, dureri de cap și de stomac.

Care sunt cauzele stresului cronic?

Stresul cronic poate fi cauzat de numeroși factori, precum probleme financiare, probleme la locul de muncă, conflicte relaționale sau evenimente traumatisante. Este important să identificați și să gestionați aceste cauze pentru a reduce nivelul de stres.

Cum se manifestă stresul acut episodic?

Stresul acut episodic se manifestă prin prezența și recurența episoadelor de stres intens, dar de scurtă durată. Persoanele care experimentează acest tip de stres pot avea tendința de a se simți copleșite, iritabile și tensionate.

Cum afectează stresul cronic organismul?

Stresul cronic poate afecta organismul în mai multe moduri. Poate suprasolicită sistemul nervos, să reducă calitatea somnului și să afecteze sănătatea cardiovasculară. De asemenea, poate provoca probleme digestive, tulburări ale sistemului imunitar și dificultăți de concentrare.

Ce tratament există pentru stresul?

Există mai multe metode de tratament pentru stres, care pot varia de la terapie psihologică și meditație până la exerciții fizice și modificări ale stilului de viață. Este important să identificați ce anume funcționează pentru dvs. și să gășiți modalități să gestionați și să reduceți nivelul de stres.

Care sunt exemple de factori de stres?

Exemple de factori de stres pot include problemele financiare, problemele de sănătate, conflictele relaționale, termene limită strânse sau schimbări majore. Referințe: (1) Harvard Health. (2020, July 6). Understanding the stress response. https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/understanding-the-stress-response (2) Marin MF, Lord C, Andrews J, Juster RP, Sindi S, Arsenault-Lapierre G, Fiocco AJ, Lupien SJ. Chronic stress, cognitive functioning and mental health. Neurobiol Learn Mem. 2011 Nov;96(4):583-95. doi: 10.1016/j.nlm.2011.02.016. Epub 2011 Măr 2. PMID: 21376129. (3) McEwen BS. Physiology and neurobiology of stress and adaptation: central role of the brain. Physiol Rev. 2007 Jul;87(3):873-904. doi: 10.1152/physrev.00041.2006. PMID: 17615391. (4) Maggio M, Colizzi E, Fisichella A, Valenti G, Ceresini G, Dall’Aglio E, Ruffini L, Lauretani F, Parrino L, Ceda GP. Stress hormones, sleep deprivation and cognition în older adults. Maturitas. 2013 Sep;76(1):22-44. doi: 10.1016/j.maturitas.2013.06.006. Epub 2013 Jul 9. PMID: 23849175. (5) Schneiderman N, Ironson G, Siegel SD. Stress and health: psychological, behavioral, and biological determinants. Annu Rev Clin Psychol. 2005;1:607-28. doi: 10.1146/annurev.clinpsy.1.102803.144141. PMID: 17716101; PMCID: PMC2568977.

Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge...

Articole publicate: 266

Vezi pagina autorului
Publicat în categoria Psihoterapie pe de .

Despre Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge într-un mediu în care informațiile erau extrem de limitate.

De-a lungul anilor, am practicat yoga și alte practici orientale și asta, împreună cu cele mai recente descoperiri din lumea psihologiei, dar și tehnologia, au contribuit la modelarea persoanei care sunt astăzi.

 

Există o constantă în viața mea: tot timpul sunt curios de cele mai recente descoperiri, studii și cercetări în domeniile psihologiei, neurologiei, comunicării, hipnozei, iar asta mă ajută să cresc și să evoluez atât pe plan personal, cât și pe plan profesional.

Am vrut să învăț de la cei mai buni profesioniști din fiecare domeniu în parte, iar asta a însemnat să caut cei mai buni profesori și cele mai bune cursuri din întreaga lume. Studiile mele se întind de la cursuri de psihologie la Harvard și cursuri de hipnoză și NLP, la Retreat-uri de yoga și multe altele.

Primul meu curs de hipnoză a fost cu regretatul Gerald Kein de la Omni Hypnosis și apoi am continuat cu Ron Eslinger, Gordon Emmerson, Edwin Yager și mulți alții. În 2012 am devenit Certified Hypnosis Trainer cu NGH și mai târziu, tot în acel an am devenit și OMNI Hypnosis Trainer.

De-a lungul anilor am crescut pentru a-mi crea propriul curriculum de hipnoză și am predat diferite terapii și cursuri de auto-dezvoltare în toată lumea (Brazilia, SUA, Marea Britanie, Europa, Asia).

 

Certificări

    • Trainer certificat în Terapiea Resurselor și Terapie avansată a stării eului

      2015 

    • Trainer certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2015 

    • Trainer certificat în terapie subliminală sau Terapia Yageriană

      2014

    • Consultant certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2014 

    • Trainer certificat în terapia părților

      2013

    • Trainer certificat de hipnoză OMNI

      2012 

    • Trainer certificat de hipnoză NGH

      2012 

    • Practician de hipnoză cu certificat OMNI Hypnosis NGH

      2009

 

Acreditări și certificări

    • Trainer Terapia Resurselor Eugen Popa 8211
    • Trainer OMNI Hypnosis Eugen Popa
    • Trainer NGH Eugen Popa 8211
    • Eugen Popa Hinoterapeut certificat NGH
    • Eugen Popa Hipnotizator certificat NGH 8211

Inscrie-te si TU la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale!

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și exemple de lucru
  • Certificări Internaționale
  • > Inscrie-te Acum <

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *