Managementul stresului

Simptome, cauze și metode de control a situațiilor negative pentru gestionarea stresului. managementul stresului și cum să nu dai curs stărilor negative, astfel încât să poți  diminua stresul în viața de zi cu zi. Să recunoaștem, gestionarea stresului nu este ușoară, dar este una dintre cele mai importante abilități pe care le putem dezvolta în viața noastră. Deși poate fi dificil să începem, este benefic să înțelegem cum  ne afectează stresul și ce putem face pentru a-l reduce în mod eficient. În acest articol, vei descoperi cele mai eficiente tehnici, strategii de gestionare a stresului, care includ exerciții fizice regulate, meditație, respirație conștientă și tehnici de relaxare musculară progresivă. Vei învăța cum să-ți îmbunătățești abilitățile de comunicare ,cum să fii mai deschis, mai flexibil în fața schimbărilor, pentru a reduce nivelul de stres din viața ta. Știm că gestionarea stresului poate fi o abilitate complexă, dar este una care aduce beneficii imense pentru sănătatea noastră mintală și fizică. Prin învățarea unor strategii adecvate, prin cunoașterea profundă a propriilor nevoi sau limitări, vei reuși să-ți îmbunătățești calitatea vieții și să-ți reduci gradul de stres. Deci, fă primul pas: începe să înveți cum să-ți gestionezi stresul într-un mod eficient și durabil! Siguranța și sănătatea mentală sunt priorități importante în viața noastră, atât în plan personal, cât și profesional. În aceste condiții, diminuarea  stresului este esențial pentru a face față problemelor zilnice cu calm și încredere. În acest articol, vom explora cum putem gestiona stresul, cum putem aplica aceste tehnici de management în mediul profesional sau educational. Managementul stresului și de ce este important sa-l gestionăm?

Ce este stresul?

Acesta este o reacție psiho-fiziologică a organismului la situații percepute ca fiind dificile sau tensionate. Aceasta poate fi definită ca un răspuns emoțional și fizic la evenimente stresante din viața de zi cu zi.

Care sunt sursele/cauzele stresului?

Cauzele stresului pot fi foarte diverse. Ele pot varia de la probleme de sanatate, dificultăți la locul de muncă,neajunsuri financiare, relații tensionate cu familia sau prietenii,chestiuni personale, evenimente traumatice sau pierderi importante din viață. Fiecare persoană poate fi afectată de stres în mod diferit, iar cauzele stresului pot fi foarte subiective. Este important să identificăm cu ce tip de stres ne confruntăm, care sunt sursele  stresului sau cauza problemei pentru a  gestiona sau chiar reduce intensitatea acestuia în viața noastră. Alte exemple de posibile surse care provoaca stres includ: 1.      Evenimente majore de viață, cum ar fi decesul unei persoane dragi, divorțul sau pierderea locului de muncă 2.      Boli și tulburări de sănătate cronice 3.      Relații interpersonale dificile sau conflictuale 4.      Preocupări financiare sau dificultăți legate de locuință 5.      Îngrijirea unui copil sau a unui membru al familiei cu nevoi speciale.

De ce este importantă gestionarea stresului?

Ca să ții sub control situațiile dificile poți să apelezi la tehnicile și strategiile utilizate pentru a reduce sau elimina impactul stresului asupra sănătății noastre mentale și trupești. Maniera de raspuns la stres reflectă efectele neplăcute pe care acesta le are asupra sănătății noastre, cum ar fi anxietatea, depresia, insomniile ori problemele digestive. Prin urmare, gestionarea stresului poate îmbunătăți calitatea vieții noastre, poate spori performanțele noastre atât în viața personală sau în cea profesională. Gestionarea stresului implică găsirea surselor de stres, dezvoltarea de strategii de reducere a stresului, iar mai apoi, aplicarea acestora în mod regulat pentru a menține un nivel sănătos de stres nu doar pe termen scurt, ci și în timp. Există multe instrumente de Management al Stresului disponibile, de la tehnici de detensionare și meditație, până la exerciții fizice și alimentație sănătoasă. În plus, apelarea la psihoterapeut poate fi de ajutor pentru persoanele care se luptă cu stresul cronic.

Care sunt Simptomele stresului:

1.      Tulburări de somn, cum ar fi insomniea sau somnul agitat 2.      Schimbări de dispoziție, inclusiv iritabilitatea, anxietatea ,depresia 3.      Disfuncții gastro-intestinale, cum ar fi dureri de stomac, greață, diaree 4.      Dureri de cap, tensiune musculară, alte probleme fizice 5.      Dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor 6.      Consum excesiv de alcool sau droguri, în încercarea de a face față stresului. Atunci când o persoană resimte stres acasă sau la locul de muncă, poate avea un efect negativ asupra sănătății mentale și trupești. Neliniștea la locul de muncă poate include termene limită stricte, presiunea de a face față cerințelor, dificultăți interpersonale cu colegii sau șefii, sau lucrul în condiții nesigure etc. Burnout-ul este o problemă comună în lumea profesională, fiind cauzat de stresul cronic nerezolvat de la locul de muncă. Persoanele care experimentează burnout-ul pot simți oboseală extremă, lipsa de motivație. de asemenea, ele pot și să își piardă interesul pentru activitățile care în mod normal îi motivau. Burnout-ul poate cauza probleme de sanatate fizică și mentală, precum depresie, neliniște și îngrijorare, boli cardiace.

Tehnici de gestionarea stresului

Metode pentru reducerea nivelului de stres, fără psihoterapeut. Ce trebuie să faci ca să trăiești sanatos Există multe strategii pentru gestionarea stresului. În continuare, vom discuta câteva care au dovedit cea mai mare eficiență pentru cei care se confruntă cu situatii de stres:

1. Relaxarea Jacobsonn

Cunoscută și ca ” Relaxarea Musculară Progresiva ”/ Jacobson’s Progressive Muscle (PRM) este o procedură de reducere a tensiunii musculare. Tehnica a fost descrisă pentru prima data în 1938 de către fiziologul Edmund Jacobson și dezvoltată până în zilele noastre. Această tehnică implică contracția activă a mușchilor într-un segment al corpului, iar apoi relaxarea musculară în acel segment, concentrându-se atenția asupra senzațiilor generate la nivel local. Cu ajutorul ei se poate interveni în multe chestiuni de sănătate, dar mai ales în anxietate sau problemele legate de  Stress Management .

2. Tehnica respirației controlate

Respirația profundă, controlată poate contribui la diminuarea tensiunii arteriale ori la calmarea sistemului nervos. În timpul unei situații stresante, încercați să vă concentrați asupra respirației, inspirând lent, profund prin nas, expirând apoi prin gură. După ce repetați această tehnică de câteva ori, veți observa că vă veți simți mai calmi și mai relaxați.

3. Exercițiile fizice

Activitatea fizică regulată poate sprijini scăderea nivelului de suprasolicitare mentală și la îmbunătățirea stării de spirit. Încercați să faceți mișcare cel puțin 30 de minute pe zi, fie prin plimbări, alergări sau înot. Această activitate vă va ajuta să eliberați tensiunea acumulată, să vă simțiți mai energici, mai pozitivi. De asemena, contribuie la diminuarea nivelului de cortizol (hormonul stresului) din organism și pot îmbunătăți starea de spirit și energia generală.

4. Meditația

Meditația este o tehnică excelentă pentru gestionarea stresului. În timpul meditației, ne concentrăm asupra respirației și a prezentului, lăsând gândurile să treacă prin minte fără să le judecăm. Încercați să meditați preț de 5-10 minute zilnic. Veți observa cum tensiunea se va diminua.

5. Realitatea virtuală

Noi cercetări tind să dezvolte metode și  strategii de gestionare a stresului bazate pe realitatea virtuală. Un instrument de antrenament acasă a fost conceput de către Florian Soyka, Markus Leyrer, Joe Smallwood, Chris Ferguson, Bernard E. Riecke & Betty J,Mohler , publicat în anul 2016  Enhancing stress management techniques using virtula reality. Ei au experimentat metode de ameliorare a stresului cronic în care îmbină tehnicile de relaxare prin respirație ritmică cu mediul subacvatic și realitatea virtuală.  Măsurătorile lor au arătat că această nouă tehnică a fost la fel de eficientă ca metodele tradiționale, dar mai distractivă și mai ușor îmbrățișată de participanți.

Tipuri de stres. Managementul stresului la locul de muncă

Locul de muncă poate fi o sursă majoră de dificultăți psiho-emoționale, dar nu toate formele de stres profesional  sunt cauzate de locul de muncă. Identifică sursele stresoare în viața ta pentru a reuși să dezvolți strategii eficiente de stăpânire a stresului. Stresul profesional și stresul la locul de muncă pot fi diferențiate. Stresul profesional poate fi definit ca un nivel general de stres pe care o persoană îl experimentează în activitățile sale profesionale, indiferent de locul de muncă sau de poziția ocupată în organizație. Acesta poate fi cauzat de presiunea de a performa, de nevoia de a se adapta la schimbări, nevoia de a face față responsabilităților profesionale.Stresul la locul de muncă poate fi definit ca gradul de stres experimentat în cadrul locului de muncă; poate fi cauzat de factori specifici, cum ar fi un mediu de lucru tensionat, relații tensionate cu colegii sau superiorii , programul de lucru îndelungat sau munca repetitivă.

Cum gestionăm stresul la locul de munca?

Aceasta este o problema comuna în mediul de munca si poate avea un impact semnificativ asupra productivitatii, sanatatii si bunastarii angajatilor. Din fericire, exista multe metode eficiente de a gestiona stresul la locul de munca. Iata cateva idei:

Comunicarea deschisa si transparenta

Comunica deschis si transparent cu colegii si șefii despre problemele si presiunile cu care te confrunți la muncă. Aceasta va ajuta la ameliorarea  stresului si la descoperirea solutiilor eficiente.

Stabilirea prioritatilor

Este esential sa identifici cele mai importante sarcini si sa le prioritizezi astfel incat sa poti gestiona mai usor timpul, să-ți finalizezi sarcinile la termen si sa eviti sa te simti coplesit.

Planifică-ți  timpul si verifică modul în care îți aloci resursele

Un program corect organizat si o gestiune eficienta a resurselor te pot sprijini în micșorarea stresului si în cresterea eficientei de lucru.

Pauzele regulate în timpul de muncă

Ia-ți pauze regulate pentru a-ti refresca mintea si a-ti reduce gradul de stres. Mersul la o plimbare scurta, savurarea unei cafele sau a unei gustari sanatoase poate fi benefic.

Exercitiile fizice

Activitatile fizice regulate pot ajuta la scăderea stresului si la imbunatatirea starii de sanatate. Exercitiile pot include yoga, stretching, mersul pe jos sau alergatul.

Managementul stresului profesional

Acesta poate fi o problema majora pentru profesioniștii care lucrează în domenii cu cerințe ridicate , cu presiune ridicată. Pentru a-l gestiona, iată câteva idei:

Planificarea timpului. Alocarea resurselor

Aceasta poate contribui la scăderea  stresului si la cresterea eficientei la serviciu.

Comunicarea deschisă și transparentă

Comunicarea deschisa si transparenta cu colegii si sefii poate duce  la găsirea si rezolvarea problemelor, la diminuarea stresului si la imbunatatirea starii de spirit.

Relaxarea

Acordă-ți  răgaz pentru a te relaxa și a te distra. Acest lucru poate include activități precum mersul la sala de sport, vizionarea unui film, cititul unei cărți sau petrecerea timpului cu familia sau cu prietenii.

Dezvoltarea abilităților de comunicare și leadership

Aceasta  poate susține creșterea încrederii în sine, la îmbunătățirea stării de spirit, la limitarea stresului la locul în care muncim. Există numeroase situatii de Bullying la locul de muncă, iar acestea  pot fi o sursă majoră de stres. Acesta poate include hărțuirea, intimidarea, excluderea, alte comportamente nepotrivite de la colegii sau superiorii de la locul de muncă. Personalitățile dificile sau psihopate la locul de muncă pot fi, de asemenea, o sursă de stres. Acestea pot include persoane care sunt dominante, arogante, insensibile sau care îi tratează pe ceilalți într-un mod abuziv sau manipulator. În cazul în care ai un coleg cu tulburări de personalitate sau cu o personalitate dificilă la locul de muncă, încearcă să ai o abordare strategică pentru a gestiona această relație. Încearcă să fii calm și rațional în interacțiunile cu acești colegi, să eviți confruntarea directă. De asemenea, stabilește limite clare, nu tolera comportamentele lor abuzive sau inadecvate. Încearcă să comunici deschis , să își exprimai opiniile și nevoile într-un mod respectuos și profesionist. În cele din urmă, nu ezita să soliciți ajutorul unui manager sau a unei persoane din departamentul de resurse umane dacă este nevoie.

Managementul stresului la serviciu. Drepturile angajatului.

Dacă toate cele de mai sus nu sunt suficiente, îți amintim că pe lângă responsabilități, ai și drepturi.

Drepturile angajatului includ:

• Dreptul la un mediu de muncă sigur și sănătos
• Dreptul la protecție împotriva hărțuirii și a discriminării
• Dreptul la condiții de muncă echitabile și la un salariu just
• Dreptul la a fi informați despre orice riscuri pentru sănătate și siguranță la locul de muncă și la a primi instrucțiuni adecvate de protecție
• Dreptul de a refuza sarcini sau condiții de muncă care pun în pericol sănătatea sau siguranța lor

Ce faci în situatiile în care îți sunt încălcate drepturile? Cui ceri ajutorul ?

Deși poate fi dificil să ceri aceste drepturi, ele sunt garantate prin lege și sunt esențiale pentru gestionarea stresului la locul de muncă. Spre binele tău ori  al altora, cunoaște-ți drepturile și cere-ți-le! Știu că de multe ori e dificil sau chiar intimidant să ceri ceea ce ți se cuvine, mai ales când îți este teamă să nu îți pierzi locul de muncă sau să nu fii văzut ca fiind un angajat dificil. Dar adevărul este că norma de lucru, regimul orelor suplimentare, plata lor, precum și dreptul la repaus săptămânal sunt garantate prin lege, iar tu nu ai de ce să renunți la ele. Nu trebuie decat să fii un pic mai curajos! În plus, cunoașterea și exercitarea acestor drepturi poate fi o strategie importantă în gestionarea stresului la locul de muncă. Când simți că serviciul îți ocupă prea multă vreme, când îți afectează viața personală sau sănătatea, poți acționa pentru a-ți proteja drepturile, pentru a-ți asigura un echilibru între viața profesională și cea personală. Un avocat sau un specialist în resurse umane te poate sprijini să-ți pregătești argumentele și să-ți reprezinți interesele în mod eficient. Acționând pentru a-ți proteja drepturile, îți poți asigura un loc de muncă mai sănătos, mai echilibrat, crescând totodată  încrederea în tine și respectul celor din jur. Există mai multe surse la care un angajat poate apela în cazul încălcării drepturilor sale la locul de muncă. Acestea includ: 1. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) – Acesta este organul de specialitate al administrației publice centrale cu atribuții în domeniul relațiilor de muncă și protecția socială a salariaților. Angajatul poate depune o plângere la ITM în cazul în care își consideră drepturile încălcate la locul de muncă. 2. Sindicatul – Angajatul poate apela la sindicatul la care este afiliat pentru a solicita sprijin și asistență în cazul unei situații de abuz la locul de muncă. 3. Avocatul – Angajatul poate solicita serviciile unui avocat specializat în dreptul muncii pentru a-l reprezenta și a-l apăra în cazul unei situații de încălcare a drepturilor sale. 4. Centrul de Mediere și Arbitraj – Această instituție oferă servicii de mediere și soluționare a disputelor între angajatori și angajați. Sursele de mai sus pot furniza sprijin și asistență angajaților în cazul în care drepturile lor sunt încălcate la locul de muncă. Este normal ca angajatul să fie informat despre drepturile sale și să acționeze în consecință în cazul în care acestea sunt încălcate. 5. Reducerea  stresului in mediul educationalStresul poate fi o problemă majoră pentru elevi, studenți, pe de o parte, dar și pentru profesori. În special în anii de liceu ori de facultate, volumul de informatii, sarcinile multiple, presiunea pentru performanță , obținerea de note bune poate fi copleșitoare pentru mulți studenți. La fel, profesorii și personalul din sistemul educational se pot confrunta si ei cu niveluri ridicate de stres, din cauza cerintelor in continua schimbare, a presiunii de a obtine performante ridicate si a termenelor limita stranse, din cauza multiplelor responsabilități, inclusiv planificarea lecțiilor, evaluarea lucrărilor si gestionarea comportamentului elevilor.

Managementul Stresului în mediul educațional

Într-un studiu asupra a 388 de profesori din învățământul primar si secundar, Antoniou,A.S & al. (2013) au arătat că profesorii din învățământul primar experimentează niveluri mai ridicate de stres în comparație cu profesorii din învățământul secundar. Profesorii femei experimentează mai mult stres si realizare personală mai scăzută decât bărbații. Comportamentele raționale de coping (adaptare) sunt o resursă care ajută profesorii să depășească stresorii legați de muncă si epuizare si să-si atingă obiectivele valoroase cu elevii, în timp ce evitarea coping-ului a prezis niveluri ridicate de stres si epuizare In mediul educational, limitarea factorilor stresori este esențială pentru a putea performa la nivelul maxim al fiecăruia, pentru a avea succes în învățare si dezvoltare.

Pentru a gestiona stresul în sfera educatională, următoarele strategii pot fi de ajutor:

• Planificarea timpului si organizarea sarcinilor – atat elevii, cat si profesorii pot beneficia de o buna planificare si organizare a acestora Astfel, se pot evita intarzierile si procrastinarea, si se poate imbunatati productivitatea si calitatea muncii.
• Exercitiile fizice si relaxarea – miscarea fizica poate fi un mod excelent de a reduce stresul si de a imbunatati starea de spirit. Elevii si profesorii ar putea face scurte pauze pentru a face exercitii motrice sau metode de relaxație, cum ar fi yoga sau meditatia.
• Sprijin social – elevii si profesorii ar trebui sa se simta sprijiniti si motivati de catre colegi si membrii comunitatii educationale. Conversatia cu un prieten sau cu un mentor ar putea fi o modalitate excelenta de a gasi un sprijin emotional si de a reduce stresul.

Iată câteva strategii prin care ai putea mai ușor sa reduci gradul de stres în mediul educational:

Crearea unui program echilibrat de învățare

În primul rând, este necesar ca elevii să creeze un program echilibrat de învățare, care să includă timp suficient pentru studiu, odihnă si activități extracurriculare. De asemenea, profesorii ar trebui să ia în considerare programul de învățare al elevilor, să ofere sarcini si evaluări care să permită elevilor să se dezvolte în ritmul lor si să nu se simtă copleșiți de sarcini si presiune.

Utilizarea tehnologiei pentru managementul timpului

Elevii si profesorii pot utiliza tehnologia pentru a-și gestiona mai eficient timpul, pentru a evita supraîncărcarea cu sarcini. Există o mulțime de aplicații /instrumente disponibile pe care le pot folosi pentru organizarea sarcinilor si a orarului, precum si la planificarea si urmărirea obiectivelor personale si profesionale.

Participarea la activități extracurriculare în afara orelor de curs

Activitățile extracurriculare pot fi o modalitate excelentă de a reduce stresul, de a îmbunătăți starea de spirit sau de a dezvolta abilități sociale. Elevii și profesorii ar trebui să ia în considerare participarea la activități precum sportul, dansul, pictura sau voluntariatul. Aceste activități nu numai că pot oferi o pauză binevenită de la sarcinile academice, dar pot îmbunătăți atât starea de sănătate mentală , cât si fizică.

Comunicarea deschisă

Comunicarea deschisă între elevi – profesori poate fi extrem de utilă. Elevii ar trebui să fie încurajați să vorbească cu profesorii despre orice nemulțumiri sau preocupări pe care le au, astfel încât să poată primi sprijin si îndrumare adecvată. Profesorii, la rândul lor, ar trebui să încurajeze elevii să ia o pauză de la activitatea academică și să-si gestioneze stresul prin metode sănătoase, cum ar fi meditația, yoga sau alte tehnici de relaxare.

Concluzie

Procesul prin care o persoana  se adapteează și rezolvă situațiile stresante  poate fi dificil, dar nu imposibil. Fie ca este vorba despre stresul la serviciu, în câmpul educational sau în viața personală, există strategii eficiente care pot contribui la diminuarea stresului si la schimbarea în bine calității vieții. Este esențialt să conștientizăm impactul pe care stresul il poate avea asupra sănătății noastre si să luăm măsuri proactive pentru a-l gestiona. Prin aplicarea strategiilor de ameliorare  a stresului, putem construi o viata mai sănătoasă, mai echilibrată si mai fericită

– Cum poate managementul stresului să ajute oamenii în era tehnologiei?

În era digitală, managementul stresului devine esențial pentru neutralizarea impact of technology on humans, care poate provoca anxietate și epuizare. Tehnicile eficiente de reducere a stresului, precum meditația și mișcarea, pot restaura echilibrul interior și pot îmbunătăți calitatea vieții înconjurată de dispozitive inteligente și conectivitate perpetuă.

Tu cum îți gestionezi stresul?

În cazul în care si tu te confrunți cu anumite  dificultăți legate de stress, cu siguranță, realizezi că stresul îți poate afecta atât mintea, cât si corpul si poate duce la simptome precum oboseală, insomnie, neliniște, creștere în greutate, tulburări digestive și multe altele. Mulți dintre noi avem un program extrem de încărcat si ne asumăm multe responsabilități în familie si la muncă. Cel mai bun lucru pentru început este să recunoaștem că avem nevoie de timp pentru noi înșine și pentru a ne gestiona stresul într-un mod sănătos. Există o serie de lucruri pe care le putem face pentru mentinerea unui stil de viață sănătos, a unei gândiri pozitive și pentru o viață socială împlinită, fără să fii stresat. Iată câteva exemple concrete de acțiuni pe care le poți face și tu pentru o mai bună ameliorare a stresului: 1. Fă o listă cu prioritățile tale, cu lucrurile care îți plac si alocă timp pentru cele mai importante activități. Poți împărți sarcinile cu soțul tău si poate vă puteți organiza astfel încât să vă susțineți reciproc. 2. Încearcă să găsești timp pentru activități care îți plac și te relaxează, cum ar fi yoga, meditația sau o plimbare în natură. 3. Învață să spui “nu” atunci când ai prea multe lucruri de făcut si nu mai poți face față.Rrespectă-ți propriile limite, nu te simți obligată să faci totul. 4. Încearcă să mănânci mai sănătos si să te odihnești suficient. Dacă te simți obosită sau nesănătoasă, este mai greu să faci față stresului. Teoria stresului și strategiile de coping ale lui Lazarus și Folkman  sunt o abordare importantă în psihologia stresului. Conform acestei teorii, stresul este o evaluare subiectivă a raportului dintre cerințele situației si resursele disponibile pentru a face față acestora. Această evaluare poate fi influențată de factori precum personalitatea individului, experiențele anterioare si contextul social. Lazarus a identificat două tipuri de strategii de coping: orientate spre problema si orientate spre emoție. Strategiile orientate spre problema implică eforturi pentru a rezolva sau a reduce stresul, cum ar fi căutarea de informații sau planificarea unor acțiuni. În schimb, strategiile orientate spre emoție se concentrează pe gestionarea emoțiilor negative generate de stres. Acest tip de strategii includ relaxarea sau evitarea situației. Cercetările lui Lazarus au evidențiat că adoptarea strategiilor adecvate de coping poate avea un efect pozitiv asupra stresului și a sănătății psihologice. De asemenea, acesta a subliniat importanța intervenției timpurii pentru a preveni sau a reduce efectele nedorite ale stresului asupra individului. Este normal să cauți ajutor atunci când ai nevoie. Poți discuta cu un terapeut sau un consilier pentru a-ți dezvolta abilitățile de gestionare a stresului și pentru a primi sprijin emoțional. Nu uita  să ai grijă de tine și să îți acorzi timpul necesar pentru a te relaxa și a te îngriji. ————————————————————————————————————— Bibliografie Antoniou, A. , Ploumpi, A. & Ntalla, M. (2013). Occupational Stress and Professional Burnout in Teachers of Primary and Secondary Education: The Role of Coping Strategies. Psychology, 4, 349-355. doi: 10.4236/psych.2013.43A051. BIBLIOGRAPHY  \l 1048 Florian Soyka, Markus Leyrer, Joe Smallwood, Chris Ferguson, Bernard E. Riecke, and Betty J,Mohler. (2016). Enhancing stress management techniques using virtual reality. ACM Symposium on Applied Perception (pg. 85-88). New York, USA: Association for Computing Machinery. Richard S. Lazarus, Ph.D. , and Susan Folkman, Ph.D. (1984). STRESS,APPRAISAL,AND COPING. New York, NY 10036-8002: Springer Publishing Company, Inc. Torales,J.& al. (2020, Vol. XXIX, N°3,DOI: 10.24205/03276716.2020.748). An Overview of Jacobson’s Progressive Muscle Relaxation in Managing Anxiety. Revista Argentina de Clínica Psicológica, 17-23.