Compasiunea de sine și Meditația, în strânsă legătură cu Sănătatea Mentală

Compasiunea de sine și Acceptarea experiențelor explică legătura dintre Meditație și Sănătatea Mentală

Noile cercetări publicate în Journal of Clinical Psychology au identificat mai mulți factori care ar putea ajuta la explicarea relației dintre practica meditației și bunăstarea mentală.

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Autor José Ramón Yela, profesor de psihologie la Universitatea Pontificală din Salamanca, a spus:

„Interesul meu pentru acest subiect a început în 2010, când am început să citesc un articol despre rătăcirea mentală: faptul că aproape toată jumătatea timpului nostru este petrecut rătăcind, gândindu-ne la lucruri din trecut sau la viitor mi-a atras atenția”.

Înțelegerea modului în care această rătăcire are legătură cu suferința emoțională și suferința m-a determinat să iau parte la programe de mindfulness.

Ulterior m-am specializat ca profesor în programul Mindfulness Self Compassion (MSC). “

Cum a fost făcut studiul

În studiu, 414 meditatori și 414 non-meditatori din America Latină și Spania au completat chestionare pe tema simptomelor depresive, anxietate, compasiune de sine, sens în viață și evitarea experiențială.

Cercetătorii au descoperit că oamenii care practică meditația tindeau să aibă o sănătate mentală mai bună decât cei care nu meditau.

Însă diferența generală între cei care meditau ocazional și non-meditatorii a fost mică.

Diferența a fost puțin mai mare atunci când s-au comparat meditatorii obișnuiți (care au practicat cel puțin o dată pe săptămână) cu cei care nu meditează.

Profesorul Yela a spus:

„Dacă practicați mindfulness și doriți să obțineți un beneficiu pentru sănătatea dvs. mentală și bunăstarea psihologică, este necesar să practicați în mod regulat.

Dacă exersezi doar atunci când lucrurile merg prost, este posibil să nu beneficiezi de asta.”

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, dovezi că meditatorii tindeau să aibă niveluri mai ridicate de autocompătimire și semnificație în viață.

Cu alte cuvinte, meditatorii au fost mai susceptibili de a fi de acord cu afirmații precum: „Sunt blând cu mine când experimentez suferința” și „Gândurile și sentimentele mele nu stau în calea felului în care vreau să-mi trăiesc viața. ”

Rezultatele indică faptul că atitudinea de compasiune de sine și acceptarea experiențelor interioare joacă un rol esențial în relația dintre meditație și sănătatea mentală.

Profesor Yela explică:

„Practica Mindfulness produce efecte pozitive, deoarece facilitează dezvoltarea unei atitudini pline de compasiune față de noi înșine, ceea ce contribuie la clarificarea a ceea ce este important în viață (valorile personale/sensul vieții), care ne încurajează să acceptăm evenimentele așa cum sunt, diminuându-ne tendința de a evita sentimentele/emoțiile/gândurile negative.

Cred că este important să te tratezi cu compasiune în situații dificile.

Acest lucru nu are nicio legătură cu a fi conformist, slab sau auto-indulgent.

Compasiunea de sine îi face pe oameni mai motivați, mai asertivi, mai puțin anxioși și deprimați și mai confortabili din punct de vedere psihologic.”

Descoperă cât de bine te cunoști și înțelegi acceptarea de sine!

Cultivarea compasiunii de sine necesită:

1. luarea unei atitudini binevoitoare și calde față de noi înșine (spre deosebire de a fi extrem de autocritici)
2.  înțelegerea faptului că suferința face parte din viață și nu trebuie să ne izolăm sau să ne simțim rușinați
3.  dezvoltarea unei atitudini de deschidere sau atenție față de emoțiile/senzațiile/gândurile care ne provoacă disconfort, mai degrabă decât să intrăm într-o luptă/evitare constantă.

Pentru a face acest lucru, este util să ne clarificăm valorile pentru a găsi mai mult sens în viață și pentru a acționa prin implicarea în activități concrete care produc bunăstare psihologică.

Tu ce atitudine ai față de tine însuți? 🙂 Lasă răspunsul tău într-un comentariu mai jos