Boala Parkinson Simptome, Diagnostic
Redactat de Eugen Popa

Ți s-a întâmplat să interacționezi cu persoane care suferă de boala Parkinson? Realitatea lor este una tristă și dureroasă iar calitatea vieții lor are de suferit.

Aceasta este realitatea persoanelor care trăiesc cu boala Parkinson, o afecțiune neurologică complexă ce afectează milioane de oameni în întreaga lume.

Cum apare boala Parkinson? Ce înseamnă cu adevărat să trăiești cu Parkinson? Ce simptome se ascund sub această denumire?

Cum pot fi oamenii susținuți în această luptă?

Învață despre simptomele persoanelor cu boala Parkinson și cum poți să fii un sprijin pentru ele!

5 Idei Principale ale Acestui articol

  1. Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă, afectând mișcările corpului.
  2. Scăderea nivelului de dopamină în creier cauzează simptomele caracteristice Parkinsonului.
  3. Cauzele bolii includ factori genetici, dezechilibre chimice și expunerea la toxine.
  4. Simptomele includ tremor, rigiditate musculară, bradicinezie și probleme cu echilibrul.
  5. Tratamentul implică medicamente, terapie fizică, ocupațională și, în unele cazuri, chirurgie.

5 Întrebări la Care Răspunde Acest Articol

  1. Care sunt principalele simptome ale bolii Parkinson și cum progresează afecțiunea în timp?
  2. Ce rol are dopamina în apariția și evoluția bolii Parkinson?
  3. Care sunt cauzele asociate cu boala Parkinson și cum pot fi influențate?
  4. Cum este stabilit diagnosticul de boală Parkinson și ce etape implică acest proces?
  5. Ce opțiuni de tratament sunt disponibile pentru persoanele afectate de boala Parkinson și cum pot acestea îmbunătăți calitatea vieții?

Boala Parkinson Simptome, Diagnostic

Ce Este Boala Parkinson?

Boala Parkinson (1)este o afecțiune neurologică cronică și progresivă care afectează sistemul nervos central.

Este o problemă în creier care face ca mișcările corpului să devină mai dificile.

Simptomele bolii Parkinson sunt cauzate pentru că anumiți “mesageri chimici” din creier, numiți dopamină, scad.

În cazul bolnavilor de Parkinson, acești mesageri ajută la controlul mișcărilor noastre.

Când nivelul lor scade, apar probleme precum tremuratul și greutatea în a face mișcări.

Boala apare în mod treptat și se agravează în timp.

Citește și  Eliberare de Frica: Descoperă Calea către Libertatea Emoțională

Chiar dacă nu există o vindecare completă, există tratamente care pot ajuta oamenii să se simtă mai bine.

Simptomele bolii Parkinson variază de la o persoană la alta.

Cauzele Bolii Parkinson – Cum Apare Boala Parkinson?

Cauzele exacte ale bolii Parkinson nu sunt încă pe deplin înțelese, dar se știe că există o  combinație de factori genetici și de mediu.

Cauze asociate cu boala Parkinson:

  1. Factori Genetici: Unele forme rare ale bolii sunt asociate cu mutații genetice specifice (2).
  2. Dezechilibre Chimice în Creier: Boala Parkinson este legată de o deficiență de dopamină în creier. Dopamina este un neurotransmițător esențial pentru controlul mișcărilor voluntare. Scăderea nivelului de dopamină este asociată cu apariția simptomelor bolii Parkinson.
  3. Factori de Mediu: Expunerea la anumite substanțe chimice toxice (cum ar fi anumite pesticide sau metale grele) poate crește riscul de a dezvolta simtpome specifice bolii Parkinson.
  4. Inflamație și Stres Oxidativ: Inflamația și stresul oxidativ în creier pot juca un rol în dezvoltarea bolii Parkinson.
  5. Variații în Proteinele Cerebrale: Modificările în anumite proteine din creier, cum ar fi alfa-sinucleina, joacă rol în patologia bolii Parkinson.
  6. Vârstă: Riscul de a dezvolta boala Parkinson crește odată cu înaintarea în vârstă. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate la persoanele de peste 60 de ani.
  7. Sexul: Bărbații au un risc ușor mai mare de a dezvolta boala Parkinson decât femeile.

Simptomele Bolii Parkinson

Boala Parkinson se manifestă printr-o varietate de simptome, care pot varia în intensitate și pot progresa în timp.

Principalele simptome (3) ale bolii Parkinson includ:

  1. Tremur: Este unul dintre semnele caracteristice ale bolii regăsit în primele stadii ale afecțiunii. Tremurul în general începe  într-o anumită parte a corpului, în mâini, și poate fi mai evident în repaus.
  2. Rigiditate musculară: Boala Parkinson afectează mușchii. La bolnavii cu boala Parkinson, musculatura devine mai rigidă, iar mobilitatea articulațiilor poate fi limitată.
  3. Bradicinezie: La oameni cu boala Parkinson apare încetinirea și dificultate în inițierea mișcărilor voluntare.
  4. Instabilitate posturală: Pe măsură ce boala avansează, persoanele cu Parkinson au dificultăți în menținerea echilibrului, ceea ce crește riscul de căderi.
  5. Probleme cu coordonarea și echilibrul: Boala parkinson poate afecta abilitatea de a executa mișcări precise: legarea șireturilor sau scrierea.
  6. Modificări ale vorbirii și tulburări de deglutiție: În cazul bolnavilor cu Parkinson, apar dificultăți în vorbire: vorbirea îngreunată sau monotonă, și pot exista probleme în procesul de înghițire.
  7. Schimbări în starea de spirit și cogniție: Boala Parkinson afectează starea emoțională a persoanelor, apare depresie, anxietate, probleme de memorie și dificultăți în concentrare.
  8. Alte simptome: Persoanele cu boala Parkinson prezintă tulburări de somn, constipație și probleme cu sistemul cardiovascular.
Citește și  Terapie Cognitiv Comportamentala pentru Copii

Stadiile Bolii Parkinson

Boala Parkinson este o tulburare care progresează în etape diferite și fiecare etapă prezintă simptome specifice.

Boala progresează în funcție de persoană, de caracteristicile personale ale acesteia. Sunt simptome ușoare la început și simptome severe în stadiile avansate de boală Parkinson.

Principalele stadii ale bolii Parkinson includ:

  1. Stadiul 1 (Faza Inițială): Boala debutează cu simptomele ușoare care afectează o singură parte a corpului. Simptome precum tremuratul sau rigiditatea pot fi observate doar într-o mână sau picior. Mișcările sunt încă relativ normale.
  2. Stadiul 2 (Faza Ușoară Până la Moderată): Simptomele devin mai evidente și se extind la ambele părți ale corpului. Rigiditatea, bradicinezia și tremuratul sunt mai pronunțate, afectând activitățile zilnice. Echilibrul poate fi compromis.
  3. Stadiul 3 (Faza Moderată): Simptomele devin mai severe. Pierderea echilibrului și a coordonării devine vizibilă. Persoana începe să aibă dificultăți în realizarea activităților zilnice. Mersul și îmbrăcatul sunt afectate de boala Parkinson.
  4. Stadiul 4 (Faza Avansată): În stadiul avansat al bolii Parkinson, simptomele sunt debilitante. Persoana are nevoie de asistență pentru a merge și a se îmbrăca. Independența este redusă foarte tare.
  5. Stadiul 5 (Faza Avansată Severă): Persoanele cu Parkinson pot experimenta nevoia unui  scaun cu rotile sau imobilizarea la pat. Cei cu boala Parkinson se confruntă cu rigiditate și pierderea funcțiilor motorii, iar vorbirea și comunicarea pot fi afectate puternic.

Tipuri de Parkinson

Boala Parkinson poate fi clasificată în mai multe tipuri (4), iar unele dintre aceste categorii includ:

  1. Boala Parkinson Idiopatică: Este tipul cel mai comun și reprezintă aproximativ 85-90% dintre cazurile de Parkinson. Termenul “idiopatic” se referă la faptul că o cauză exactă a bolii nu este cunoscută.
  2. Parkinsonism Atipic: Cuprinde mai multe alte afecțiuni care prezintă simptome similare cu cele ale bolii Parkinson, dar care pot avea caracteristici suplimentare sau diferite. Exemplele includ:
    • Paralizia Supranucleară Progresivă (PSP): O boală rară și progresivă care implică probleme cu echilibrul, vedere dublă și dificultăți în vorbire și înghițire.
    • Sindromul Mielodisplazic (MSA): Afecțiune rară caracterizată prin simptome motorii și disfuncții autonome: tensiunea arterială și controlul vezicii urinare.
    • Atrofia Multiplă a Sistemului Nervos (MSA-C): Similar cu MSA, se concentrează mai mult pe coordonare și funcționarea cerebelului.
    • Demeneța cu Corpuri Lewy (LBD): O boală neurodegenerativă cu simptome similare Parkinsonului, fluctuații în starea de conștiență și tulburări cognitive.
  3. Parkinson Genetic: Există cazuri rare de Parkinson cauzate de mutații genetice specifice. Acestea reprezintă o mică parte dintre toate cazurile de Parkinson.
  4. Parkinson Tardiv: Se referă la cazurile de Parkinson care apar la o vârstă mai înaintată, adesea după vârsta de 60 de ani.
  5. Parkinson Juvenil sau Timpuriu: Acest tip de Parkinson se dezvoltă la persoanele sub 40 de ani. Este mai rar și, în multe cazuri, are o componentă genetică mai pronunțată.
Citește și  Bullying in Scoli: Un Fenomen cu Impact Negativ in Crestere

Diagnosticul Bolii Parkinson

Pentru a diagnostica boala Parkinson este nevoie de evaluare medicală detaliată efectuată de către un medic specialist, de obicei un neurolog.

Stabilirea diagnosticului de boală Parkinson implică evaluarea atentă a simptomelor și a istoricului medical al persoanei.

Diagnosticul de boală Parkinson necesită parcurgerea a mai multe etape:

  1. Istoric Medical Detaliat: Medicul discută cu persoana despre simptomele pe care le experimentează, cât timp persistă și cum evoluează în timp. Se abordează antecedentele medicale ale persoanei și afecțiuni sau medicamente pe care le folosește.
  2. Examinare Clinică: Medicul efectuează o examinare fizică pentru a evalua simptomele motorii precum tremorul, rigiditatea musculară, bradicinezia (încetinirea mișcărilor) și problemele de echilibru.
  3. Excluderea Altor Cauze: Se realizează excluderea altor cauze posibile ale acestor simptome, cum ar fi tulburările de mișcare sau afecțiuni metabolice.
  4. Teste de Imagistică Medicală: Rezonanța magnetică nucleară (RMN) sau tomografia computerizată (CT) pentru a evaluează structura creierului pentru a exclude alte probleme.
  5. Evaluarea Simptomelor Non-Motorii: Boala Parkinson are și manifestări non-motorii: tulburări ale somnului, probleme cognitive sau schimbări ale dispoziției. Aceste aspecte sunt luate în considerare în procesul de diagnosticare.
  6. Analize de Sânge și Alte Teste: În cazul bolii Parkinson este nevoie a fi efectuate pentru a exclude alte condiții care pot avea simptome similare cu cele ale Parkinsonului.

Diagnosticul de Parkinson este stabilit în funcție de un diagnostic diferențial deoarece există afecțiuni similare cu boala Parkinson: boala lui Wilson, MSA, PSP, DLB, TMD, HPN și encefalopatia post-anoxică, fiecare având simptome parkinsoniene specifice.

Tratamentul Bolii Parkinson

Tratamentul pentru boala Parkinson ia în calcul caracteristici individuale ale persoanei, simptomele și stadiul în care se află boala.

Un plan de tratament se poate realiza într-o echipă multidisciplinară care să ia în calcul toate aspectele vieții.

Tratamentul bolii Parkinson implică o abordare multidisciplinară care poate include:

  1. Medicație: Medicamente pentru Parkinson pentru compensarea deficienței de dopamină în creier, ameliorând simptomele motorii.
  2. Terapie Fizică: Oamenii cu Parkinson au nevoie de exerciții fizice specifice pot îmbunătăți mobilitatea și forța musculară.
  3. Terapie Ocupațională: Persoanele cu parkinson au nevoie de  îmbunătățirea abilităților zilnice, cum ar fi îmbrăcatul și mâncatul.
  4. Terapie Vocală și de Vorbit: Ajută la păstrarea și îmbunătățirea capacităților de comunicare.
  5. Tratamente Alternative și Complementare: Yoga, acupunctura și terapia muzicală aduc beneficii suplimentare pentru ameliorarea simptomelor bolii Parkinson.
  6. Chirurgie (Intervenție Chirurgicală Profundă în Creier – DBS): Este o opțiune pentru cei cu simptome severe și care nu răspund bine la medicamente.
  7. Consiliere Psihologică: Ajută la gestionarea aspectelor emoționale și psihologice asociate bolii.
  8. Modificări Ale Dietei și Nutriției: În cazul maladiei Parkinson este nevoie de regim alimentar echilibrat care sprijină sănătatea generală.
Citește și  Sindromul de Oboseala Cronica (SOC) - Tratament si Metode de Gestionare

Povești ale Cazurilor de Parkinson

Boala Parkinson Simptome Tratament scaled

Fiecare caz de boală Parkinson este unic și poate avea o poveste distinctă.

Iată câteva exemple ale modului în care această afecțiune poate influența viața unor persoane:

  1. John: La vârsta de 58 de ani, John a început să observe că mâinile îi tremurau ușor. La început, nu a acordat prea multă atenție acestui aspect. Cu timpul, simptomele s-au intensificat, iar el a început să aibă dificultăți în scriere și în efectuarea altor activități cotidiene. Diagnosticat cu boală Parkinson, John a început tratamentul și a inclus exerciții fizice și terapie ocupațională în rutina sa zilnică.
  2. Maria: La vârsta de 65 de ani, Maria a observat că mersul ei devenise nesigur, iar echilibrul său era afectat. A experimentat, de asemenea, rigiditate musculară și tremur ușor. După evaluarea medicală, Maria a primit diagnosticul de boală Parkinson. A optat pentru un plan de tratament personalizat, care include medicamente, terapie fizică și exerciții specifice pentru a-și menține mobilitatea.
  3. Alexandra: La vârsta de 50 de ani, Alexandra a fost diagnosticată cu boală Parkinson. Inițial, a fost șocată, deoarece considera că această boală afectează doar persoanele mai în vârstă. Cu sprijinul familiei și al unui specialist în Parkinson, Alexandra a început să își gestioneze simptomele. A inclus în rutina sa zilnică exerciții fizice, terapie vocală și terapie ocupațională pentru a-și menține calitatea vieții.

Fiecare poveste de caz de boală Parkinson este unică chiar dacă, uneori, au simptome asemănătoare, iar modul în care afectează viața unei persoane poate varia.

Cu un tratament adecvat și sprijinul medical potrivit, simptomele bolii Parkinson și influența lor asupra vieții se pot îmbunătăți.

Mulți oameni reușesc să răspundă bine la tratament și să trăiască o viață activă și să se adapteze la schimbările provocate de boala Parkinson.

Întrebări frecvente Despre Boala Parkinson

Care este vârsta medie de debut pentru boala Parkinson?

Vârsta medie de debut pentru boala Parkinson este în jurul vârstei de 60 de ani. Boala poate să apară și la persoane mai tinere. Un mic procent de cazuri (aproximativ 5-10%) implică debutul bolii înainte de vârsta de 40 de ani și este cunoscut sub numele de “Parkinson juvenil” sau “Parkinson timpuriu”. Există și cazuri de debut mai târziu în viață, după vârsta de 70 sau chiar 80 de ani. Boala Parkinson nu poate fi prevenită.

Pot schimbarile de stil de viata încetini progresia bolii Parkinson?

Schimbările de stil de viață, exercițiile fizice regulate, alimentația sănătoasă și evitarea stresului excesiv,contribuie la încetinirea progresiei bolii Parkinson. Aceste obiceiuri promovează funcționarea optimă a sistemului nervos și îmbunătățesc calitatea vieții persoanelor, dar nu pot vindeca complet afecțiunea.

Care sunt unele dintre cele mai recente progrese în cercetarea bolii Parkinson?

Cercetarea bolii Parkinson a progresat. Noi terapii (5) experimentale, terapia genică și tratamentele cu celule stem, au fost studiate pentru a încetini progresia bolii. Tehnologiile de monitorizare a simptomelor au avansat, oferind modalități mai precise de evaluare a cazurilor de Parkinson.

Există tratamente alternative sau holistice disponibile pentru boala Parkinson?

Tratamentele alternative, precum acupunctura, yoga și terapia cu muzică, pot completa abordarea medicală convențională în gestionarea bolii Parkinson. Suplimentele și practicile de relaxare, cum ar fi meditația, pot oferi beneficii. Cei cu boală Parkinson ar trebui să consulte medicul pentru cele mai bune opțiuni de tratament.

Cum afectează boala Parkinson sănătatea emoțională și mentală?

Boala Parkinson influențează sănătatea emoțională și mentală. Simptomele, precum tremurul și dificultățile motorii, pot provoca frustrare și anxietate. Boala Parkinson afectează starea emoțională și apare tristețe sau depresie. Problemele cognitive, cum ar fi dificultățile în concentrare, pot adăuga o presiune suplimentară. Suportul emoțional și tratamentul corespunzător sunt esențiale.

Referințe

1.      Simon, D. K., Tanner, C. M., & Brundin, P. (2020). Parkinson disease epidemiology, pathology, genetics, and pathophysiology. Clinics in geriatric medicine36(1), 1-12.

2.      Blauwendraat, C., Nalls, M. A., & Singleton, A. B. (2020). The genetic architecture of Parkinson’s disease. The Lancet Neurology19(2), 170-178.

3.      Port, R. J., Rumsby, M., Brown, G., Harrison, I. F., Amjad, A., & Bale, C. J. (2021). People with Parkinson’s disease: what symptoms do they most want to improve and how does this change with disease duration?. Journal of Parkinson’s disease11(2), 715-724.

4.      Mestre, T. A., Fereshtehnejad, S. M., Berg, D., Bohnen, N. I., Dujardin, K., Erro, R., … & Marras, C. (2021). Parkinson’s disease subtypes: critical appraisal and recommendations. J Parkinsons Dis 11 (2): 395–404.

5.      Pardo-Moreno, T., García-Morales, V., Suleiman-Martos, S., Rivas-Domínguez, A., Mohamed-Mohamed, H., Ramos-Rodríguez, J. J., … & González-Acedo, A. (2023). Current Treatments and New, Tentative Therapies for Parkinson’s Disease. Pharmaceutics15(3), 770.

Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge...

Articole publicate: 267

Vezi pagina autorului
Publicat în categoria Psihoterapie pe de .

Despre Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge într-un mediu în care informațiile erau extrem de limitate.

De-a lungul anilor, am practicat yoga și alte practici orientale și asta, împreună cu cele mai recente descoperiri din lumea psihologiei, dar și tehnologia, au contribuit la modelarea persoanei care sunt astăzi.

 

Există o constantă în viața mea: tot timpul sunt curios de cele mai recente descoperiri, studii și cercetări în domeniile psihologiei, neurologiei, comunicării, hipnozei, iar asta mă ajută să cresc și să evoluez atât pe plan personal, cât și pe plan profesional.

Am vrut să învăț de la cei mai buni profesioniști din fiecare domeniu în parte, iar asta a însemnat să caut cei mai buni profesori și cele mai bune cursuri din întreaga lume. Studiile mele se întind de la cursuri de psihologie la Harvard și cursuri de hipnoză și NLP, la Retreat-uri de yoga și multe altele.

Primul meu curs de hipnoză a fost cu regretatul Gerald Kein de la Omni Hypnosis și apoi am continuat cu Ron Eslinger, Gordon Emmerson, Edwin Yager și mulți alții. În 2012 am devenit Certified Hypnosis Trainer cu NGH și mai târziu, tot în acel an am devenit și OMNI Hypnosis Trainer.

De-a lungul anilor am crescut pentru a-mi crea propriul curriculum de hipnoză și am predat diferite terapii și cursuri de auto-dezvoltare în toată lumea (Brazilia, SUA, Marea Britanie, Europa, Asia).

 

Certificări

    • Trainer certificat în Terapiea Resurselor și Terapie avansată a stării eului

      2015 

    • Trainer certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2015 

    • Trainer certificat în terapie subliminală sau Terapia Yageriană

      2014

    • Consultant certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2014 

    • Trainer certificat în terapia părților

      2013

    • Trainer certificat de hipnoză OMNI

      2012 

    • Trainer certificat de hipnoză NGH

      2012 

    • Practician de hipnoză cu certificat OMNI Hypnosis NGH

      2009

 

Acreditări și certificări

    • Trainer Terapia Resurselor Eugen Popa 8211
    • Trainer OMNI Hypnosis Eugen Popa
    • Trainer NGH Eugen Popa 8211
    • Eugen Popa Hinoterapeut certificat NGH
    • Eugen Popa Hipnotizator certificat NGH 8211

Inscrie-te si TU la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale!

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și exemple de lucru
  • Certificări Internaționale
  • > Inscrie-te Acum <

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *