Ce este Frustrarea?

Ai făcut deseori cunoștință cu frustrarea, acel sentiment al neputinței, care te face să dai cu pumnul în perete sau să strigi la cer!

 Da, știm cu toții cum e să ai tot timpul un spin în coasta ta, care îți tulbură liniștea interioară. Dar nu-ți face griji, ești exact unde trebuie!

Citind acest articol vei înțelege de unde vine frustrarea și vei descoperi trucuri și strategii super eficiente pentru a-ți da gata frustrarea din viață.

Așa că pregătește-te să învingi toate acele momente neplăcute cu zâmbetul pe buze! 

Idei Principale

1. Frustrarea este starea emoțională negativă produsă de situații nedorite, aflate în afara ariei de control și acțiune a unei persoane.

2. Frustrarea este produsă de acțiunea mai multor factori psihologici.

3. Există mai multe tipuri de frustrare în funcție de contextul  în care se manifestă.

4. Starea de frustrare este caracterizată de manifestarea mai multor simptome de natură psihică.

5. Frustrarea poate fi combătută prin aplicarea mai multor terapii și strategii psihologice.

Întrebări La Care Răspunde Articolul

1. Ce este frustrarea?

2. Care sunt factorii pshihologici care favorizează manifestarea frustrării?

3. Care sunt principalele forme de frustrare?

4. Care sunt simptomele ce caracterizează starea de frustrare?

5. Ce abordări terapeutice pot fi folosite pentru combaterea frustrării?

Ce este frustrarea?

ahmad gunnaivi – unsplash

Frustrarea este o stare emoțională negativă care apare atunci când o persoană se simte împiedicată să își atingă un obiectiv, să-și satisfacă o nevoie sau o dorință, neavând nici o posibilitate de a înlătura cauzele sau motivele care au generat acea situație.

Frustrarea este un sentiment neplăcut în care se asociată stări de tristețe, furie, dezamăgire, neîmplinire sau iritare. 

Ea poate apărea în diverse situații, de la cele mai simple, precum o coadă lungă la magazin și lipsa timpului necesar pentru a aștepta, până la provocări complexe, precum eșecul în atingerea unor obiective personale sau profesionale importante.

Gândește-te, cum ar fi să nu poți participa la un examen de ocupare a unei funcții importante datorită faptului că platforma este blocată și nu poți trimite formularul de aplicație până la ora specificată!

Frustrarea nu ține cont de un anume aspect ale vieții; ea poate apărea oriunde: fie că e vorba de carieră, educație, sănătate sau relațiile interpersonale. Sentimentul de frustrare apare atunci când nu putem face nimic și nu ne râmâne decât să ne resemnăm, să acceptăm situația.

Știm foarte bine cum e atunci când nu putem obține ceea ce ne dorim.

Neputința de a face acel lucru este similară cu înfrângerea.

Nu de puține ori, frustrarea apare și atunci când ne sunt încălcate limitele personale ceeace ne intensifică sentimentul devalorizării personale și a lipsei de respect din partea celorlalți.

Nivelul de frustrare diferă în funcție de importanța pe care o acordă persoana atingerii scopului final. 

Persoana resimte puternic starea de frustrare în momentul în care obiectivul său este unul vital.

Ai fost vreodată în situația să vezi cum cineva foarte drag din familie, poate părintele sau copilul tău, grav bolnav, se stinge sub ochii tăi și nici un tratament nu are efect?

Aceea e frustrarea supremă!

Dar să nu înțelegem greșit în totalitate!

Frustrarea este un semnal că ceva trebuie schimbat.

Este modul creierului tău de a spune: “Hei, asta nu funcționează. Hai să încercăm altceva.”

Deci, dacă te simți frustrat, consideră-l un semn că trebuie să-ți schimbi reacțiile, poate chiar mentalitatea.

Simți Frustrarea tot timpul? Înțelege cauzele psihologice care o produc!

Elisa Ventur-Unsplash

În căutarea ta de a înțelege cauzele psihologice ale frustrării, trebuie să ai în vedere că nu este una singură ci o combinație a mai multor aspecte.

Poți acum să aflii factorii care pot predispune și determina de cele mai multe ori apariția frustrării:

2. Frustrarea la locul de muncă: Cine nu a simțit asta? Ai un șef enervant sau o muncă care pare să nu aibă nicio legătură cu pasiunile tale.

De exemplu, lucrezi în IT, dar ai impresia că jobul tău se rezumă la a face clicuri de mouse și să întrebi oamenii dacă au încercat să repornească calculatorul.

Suferi de Frustrare?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Programare

3. Frustrarea în relații: Aceasta e ca un dușman silențios.

De exemplu, când partenerul tău nu te înțelege sau nu își face partea în gospodărie, iar tu te simți ca și cum vorbești cu peretele.

Sau când ești single și ai impresia că toate întâlnirile sunt ca o cursă de obstacole fără final fericit.

4. Frustrarea socială: În lumea plină de rețele sociale de azi, poți simți că ești mereu în competiție cu alții.

De exemplu, vezi prietenii postând poze din vacanțe exotice și te întrebi de ce tu stai mereu acasă și treburile nu se mai termină niciodată.

5. Frustrarea financiară: Cu toate că ești supraîncărcat cu cele 3 joburi ale tale, banii sunt  nu ajung până la sfârșitul lunii sau că datoriiile cresc ca buruienile în grădină.

6. Frustrarea de sănătate: Ai o afecțiune cronică care te pune în imposibilitatea de a realiza acele lucruri pe care le iubești.

Citește și  Poți stimula memoria de scurtă durată

7. Frustrarea sexuală: Ai multiple nemulțumiri în ceeace privește viața sexuală iar relațiile intime lasă de dorit ceeace îți poate afecta serios viața de cuplu.

Deci, în esență, frustrarea vine în toate formele și mărimile ei și poate fi provocată de aproape orice.

E important să înțelegi ce anume te frustrează cel mai des pentru a putea face față acestei mici bestii cu mai multă înțelepciune și calm.

Frustrat permanent? Apreciază-ți toleranța la frustrare

Ryan McGuire-Pixabay

Nu-ți ascund faptul că toleranța la frustrare e o super-putere psihologică.

E capacitatea de a face față situațiilor stresante fără să cedezi rapid sub presiune.

Cu alte cuvinte, e abilitatea de a-ți păstra calmul și răbdarea în momente dificile.

Acum, să vedem de ce unii oameni reușesc să depășească toate acele momente în timp ce alții nu pot, deci au o toleranță scăzută la frustrare.

1. Experiențe anterioare:  Dacă ai fost obișnuit să obții totul imediat sau să eviți situațiile dificile, e posibil să nu fi dezvoltat abilitatea de a face față frustrării.

2. Perfecționismul exagerat: Dacă ești un perfecționist notoriu, vei fi mai predispus la frustrare.

Orice abatere de la perfecțiune te poate scoate din minți. De exemplu, dacă ești obsedat de curățenie și cineva lasă un fir de praf pe masă, s-ar putea să declanșeze o furtună de frustrare.

3.Lipsa adaptabilității: Dacă ești genul care se agață de planurile inițiale și nu poate face față schimbărilor, asta poate să-ți afecteze toleranța la frustrare.

Gândește-te la situația în care ai un plan pentru o excursie și plouă încontinuu.

Dacă nu poți să te adaptezi și să te distrezi în ciuda vremii proaste, ești într-o situație complicată.

4. Stresul cronic: Dacă ești mereu stresat și tensionat din cauza muncii, relațiilor sau altor probleme, asta poate să-ți erodeze toleranța la frustrare.

Și când ești tensionat la maxim, cel mai mic obstacol poate să-ți rupă răbdarea.

Simptome care pot apare atunci când se instalează starea de frustare

Sander Sammy-Unsplash

Ai observat vreodată cum se comportă persoana care resimte puternic frustrarea? O multitudine de simptome (1) însoțesc frustrarea ceeace te poate face să te simți ca și cum ai exploda din interior.

1. Iritabilitate: Te deranjează orice chiar dacă e ceva lipsit de importanță sau chiar o glumă nevinovată.

2. Nemulțumire constantă: Este acel sentiment neplăcut care apare atunci când nimeni și nimic nu e suficient de bun sau de frumos.

Te plângi tot timpul, indiferent de situație și asta ridică semne de întrebare

3. Furia: Furia și frustrarea merg mână în mână. Te simți ca un vulcan gata să erupă și  explodezi la primul semn de iritare. Și de aici, următorul pas este ca totul să se transforme în agresivitate.

Suferi de Frustrare?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Programare

4. Nivel crescut de stres: Exagerezi gravitatea situației și nivelul de stres crește într-un ritm amețitor.

5. Lipsa de concentrare: Aceasta este o reacție defensivă care însoțește frustrarea.

 Mintea îți este împrăștiată în toate părțile. Nu reușești să te aduni și tot ce faci e să te uiți la tavan și să-ți dai cu capul de perete.

6. Tristețe sau apatie:  Uneori, frustrarea se poate transforma în manifestări emoționale de tipul tristețe sau apatie.

De exemplu, dacă ai aplicat la zeci de job-uri și toate au fost respinse, poți să te simți complet descurajat și să-ți pierzi motivația.

7. Comportament impulsiv: Se întâmplă să faci lucruri fără să te gândești prea mult la consecințe.

Într-un moment de frustrare poți face un gest necugetat de care o să-ți pară rău mi târziu.

8. Raționament rigid și inflexibil: Refuzi să asculți și să iei în considerare alte perspective. Ești rezistent la schimbare și rămâi ancorat în același mod de gândire chair daca îți aduce deservicii.

Impactul frustrării asupra sănătății mentale și fizice

Frustrarea și ce implicații poate avea asupra stării noastre de bine sunt subiecte de mare interes pentru multe persoane.

Și tu te întrebi probabil cum și când frustrarea îți poate afecta sănătatea mentală cât și cea fizică.

Potrivit specialiștilor, se  consideră că frustrarea manifestată pe termen lung poate determina astfel de efecte negative:

1. Anxietate: Frustrarea poate alimenta anxietatea. Când simțim că nu putem controla sau rezolva o situație, nivelul de anxietate poate crește.

De exemplu, când ești blocat în trafic și nu poți face nimic pentru a ajunge la timp la o întâlnire importantă, te poți confrunta cu atacuri de panică.

2. Depresie: Frustrarea cronică poate duce la depresie. Când simți că nu ai control asupra vieții tale sau că ești mereu blocat într-o situație nesatisfăcătoare, devii copleșit de tristețe și disperare.

3. Colapsul stimei de sine: Frustrarea poate submina încrederea în sine.

Dacă te confrunți mereu cu obstacole și eșecuri, poți să începi să te îndoiești de  de valoarea personală și abilitățile tale.

4. Tensiuni în relații: Frustrarea poate să aibă un impact negativ asupra relațiilor.

Când ești frustrat, poți deveni irascibil și dificil de abordat, ceea ce poate provoca tensiuni în relații cu prietenii, familia sau colegii de muncă.   și situații

5. Comportamente dăunătoare: Unii oameni încearcă să facă față frustrării prin comportamente dăunătoare, cum ar fi consumul excesiv de alcool, fumatul sau supraalimentarea.

Stres cronic: Frustrarea poate contribui la stresul cronic, care la rândul său poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și mentale, cum ar fi tensiunea arterială crescută, tulburări de somn și probleme cardiace.

Ruminare: Frustrarea este o stare care te poate împinge să intri într-un cerc vicios al gândurilor negative care îți agravează starea de stres.

Terapii și strategii psihologice de combatere a frustrării

Dacă citești acest articol, cu siguranță ai încercat până acum mai multe trucuri pentru a face față frustrării. Le-ai aplicat, dar problema este tot acolo. Așa că, ce urmează?

Nu-ți face griji, există soluții. Ai la dispoziție mai multe strategii (2) pentru a-ți gestiona frustrarea. Iată câteva opțiuni pe care le poți lua în considerare:

1. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Aceasta este una dintre cele mai utilizate abordări terapeutice deoarece vei lucra cu un terapeut care te va învăța să-ți identifici și să-ți schimbi gândurile și comportamentele negative legate de frustrare.

Îți vei crea o mentalitate pozitivă, un stil mai tolerant și mai flexibil de a interacționa și de a depăși provocările. 

2. Terapiile de relaxare bazate pe mindfulness: Aceste terapii te ajută să rămâi prezent și relaxat. Exersează meditația și respirația profundă

3. Terapia de grup: Partajarea înseamnă vindecare, nu-i așa? Vei afla informații și vei primi sfaturi de la alții care știu exact prin ce treci.

4. Managementul timpului: Uneori, frustrarea poate să apară din cauza presiunilor de timp sau a

 programului aglomerat.

Învățarea tehnicilor de management al timpului te poate ajuta să-ți .gestionezi mai eficient activitățile zilnice și să reduci din nivelul de stres

5. Setarea de obiective și planificare: Terapia poate să te ajute să-ți stabilești obiective clare și să dezvolți planuri pentru a le atinge.

Aceasta poate contribui la creșterea sentimentului de control și a satisfacției personale.

6. Exerciții fizice: Activitatea fizică regulată poate ajuta la eliberarea tensiunii și a anxietății și la îmbunătățirea stării de bine mentală.

7. Suport social: A vorbi despre frustrările tale cu cei apropiați poate fi eliberator și te face să simți că nu ești singur în lupta ta. Nu ezita și cere sprijin de la prieteni, familie sau grupuri de suport

8. Auto-reflectare: Pentru a depăși frustrarea cu succes, este necesar a identifica și recunoaște emoțiile experimentate în momentul respectiv.

Astfel poți să aplici strategii personale pentru a o combate.

Poți opta pentru oricare dintre acestea dar cel mai indicat este să le combini deoarece ele sunt complementare.

Atunci când controlul frustrării devine o atitudine naturală poți spune că ai ajuns acolo unde trebuie.

Povești personale de luptă cu starea de frustrare și manifestările ei

În căutarea ta pentru a înțelege și a face față frustrării cronice, cunoașterea unor povești personale și a experiențelor altora ar putea arunca o lumină și asupra propriei tale situații.

E ca și cum cineva  îți vorbește deschis despre propriile lupte interioare deși în aparență are o viață perfectă.

Și în final înțelegi că dacă omul acela a reușit să schimbe perspectiva asupra frustrării, asta înseamnă că poți și tu.

Studiu de Caz: Alex – Găsind Calea de a Depăși Frustrarea

Alex, în vârstă de 30 de ani, este manager de proiect într-o companie IT de succes.

El lucrează într-un mediu foarte solicitant, unde termenele limită strânse și cerințele complexe sunt la ordinea zilei.

În plus, munca sa îl solicită să lucreze adesea peste program. Astfel Alex se confruntă frecvent cu frustrare și trăiește permanent la un nivel înalt de stres.

În decurs de câțiva ani, această frustrare s-a accentuat și a început să se confrunte și cu probleme de sănătate.

De exemplu își simte inima bătând cu putere atunci când primește un e-mail pentru că știe deja că e vorba de sarcini suplimentare cu termene foarte scurte; se trezește noaptea cu gânduri anxioase în legătură cu proiectele lui de la muncă; are și semne de insomnie periodică.

Este mai tot timpul obosit și asta face să izbucnească ușor de crize de nervi.

În anumite momente, constată că revin, cu multă claritate, imagini dureroase legate de o despărțire  prin care a trecut acum câțiva ani.

Nu înțelege de ce se întâmplă toate astea, din moment ce capitolul respectiv din viața s-a încheiat.

Chiar dacă este în afara programului, el simte o stare de iritabilitate și dificultatea de a se relaxa.

Strategii de abordare a frustrării:

1. Gestionarea timpului: Alex decide să-și evalueze eficiența la locul de muncă și să identifice moduri de a-și organiza mai bine timpul.

Prin stabilirea priorităților și dezvoltarea unui program de lucru mai echilibrat, el speră să reducă presiunea și să aibă mai mult timp pentru relaxare.

2. Tehnici de relaxare: Alex începe să practice tehnici de relaxare, precum meditația și yoga. Aceste exerciții îl ajută să-și reducă nivelul de stres și să-și recâștige liniștea interioară.

3. Comunicarea deschisă: Alex decide să aibă o discuție sinceră cu partenerul său despre starea sa de sănătate mentală și despre impactul pe care stresul îl are asupra relației lor.

Prin comunicare deschisă, ambii parteneri pot lucra împreună pentru a găsi modalități de a-și susține reciproc.

4. Sprijin profesional: Alex decide să apeleze la un terapeut pentru a explora mai profund cauzele frustrării sale și pentru a dezvolta abilități de gestionare a stresului.

Terapia îl ajută să-și înțeleagă mai bine gândurile și emoțiile negative și să lucreze cu ele.

5. Activitatea fizică: Alex începe să facă exerciții fizice regulate. Alergarea în parc sau antrenamentele în sala de fitness devin o modalitate de a elibera tensiunea interioară.

În decursul câtorva luni, Alex începe să simtă o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește starea sa mentală și capacitatea de a face față frustrării.

Deși provocările din viața sa profesională nu au disparut, el învață cum să le gestioneze într-un mod mai echilibrat.

Alex devine așadar un exemplu de luptă cu frustrarea, arătând și altora că printr-o abordare potrivită este posibil de a depăși această emoție dificilă și a trăi o viață mai echilibrată și fericită.

Întrebări Frecvente despre Frustrare

Cum influențează diferențele culturale exprimarea și gestionarea frustrării?

Persoana reacționează de obicei la frustrare în funcție de mediul social și cultural din care provine.  În unele culturi, este acceptabil să îți descarci liber nervii, în timp ce în altele, ai ascunde totul în interior și te afișezi cu zâmbetul pe buze.

 Ce înseamnă de fapt să fiu frustrat?

A fi frustrat înseamnă să te confrunți cu un obstacol care îți blochează calea spre ceea ce îți dorești  în momentul respectiv, fără a avea nici o putere de control asupra acestuia.

Există vreo relație între frustrare și agresivitate?

Există o teorie propusă de Dembo și Lewin în 1941, care subliniază legătura dintre frustrare și agresivitate.

Care sunt cauzele care determină apariția frustrarii?

Unul dintre cele mai frecvente cauze ale frustrarii este incapacitatea de a atinge un scop.

În plus, mediul social și cultural în care trăim poate influența semnificativ funcționarea personală și interpersonală, contribuind la apariția frustrării.

Este normal să mă simt frustrat atunci când nu pot să rezolv ceva chiar în momentul ăla?

Da, este absolut normal. Frustrarea este o reacție naturală la obstacole sau întârzieri în realizarea obiectivelor.

Ideea este cum gestionezi acest sentiment și că te folosești de el ca sursă de învățare și creștere personală.

Cum mă poate afecta frustrarea dacă o ignor?

Ignorarea sentimentelor neplăcute, inclusiv a frustrării, este adesea dăunătoare și poate duce la acumulare de tensiune nervoasă și manifestări negative. Ignorarea frustrării poate cauza stres, anxietate, depresie sau chiar probleme de sănătate fizică.

 Care este legătura dintre sentimentul de frustrare și interpretarea negativă a situației?

Interpretarea negativă a unei situații poate amplifica sentimentul de frustrare.

Dacă o persoană nu a fost instruită să interpreteze într-un mod adecvat anumite situații, să evalueze în mod realist problemele și să găsească soluții eficiente, sentimentul de frustrare poate fi intensificat.

 Ce poate fi făcut pentru a reduce frustrarea?

Un prim pas este acela de a identifica sursa frustrării. Înțelegerea factorilor care contribuie la aceasta poate ajuta la formularea unei strategii eficiente de gestionare a ei.

Aplicând terapii specifice și consiliere, ne vom îmbunătăți capacitatea de a face față stresului.

Ce reprezintă de fapt frustrarea?

Conceptul de frustrare este definit prin starea de nemulțumire sau neîmplinire cauzată de oprirea sau blocarea atingerii unui scop.

Frustrarea se poate transforma într-o atitudine constantă?

Da, dacă nu este gestionată corespunzător, sentimentul de frustrare poate deveni o atitudine constantă.

Dacă permităm ca frustrările să se acumuleze, acestea pot duce în cele din urmă la comportamente persistente de evitare sau sabotaj, ceea ce poate afecta calitatea vieții noastre.

De unde vine frustrarea?

Frustrarea apare când ne confruntăm cu o dificultate sau un obstacol în calea atingerii obiectivelor noastre.

Apare și atunci când ne dăm seama că suntem pe punctul de a nu ne atinge scopurile sau că nevoile și dorințele noastre nu sunt satisfăcute.

Cum putem evita sentimentul de frustrare?

Evitarea frustrării poate necesita schimbarea unor perspective cognitive nerealiste și recunoașterea și acceptarea faptului că întâmpinăm provocări este o parte normală a vieții.

Este recomandată  a se realiza o practică educațională corectă și aplicarea principiilor teoriilor de gestionare a stresului și a timpului.

Ce este relația bidirecțională între sentimentul de frustrare și comportamentul unei persoane?

Existența unei relații bidirecțională între sentimentul de frustrare și comportamentul unei persoane înseamnă că aceasta poate influența comportamentul, dar și comportamentul poate amplifica sau diminua sentimentul de frustrare.

De exemplu, dacă la o persoană nivelul înalt al frustrării determină comportamente autodistructive, și acestea la rândul lor pot intensifica sentimentul de frustrare.

Cum afectează frustrarea experiența și comportamentul unei persoane?

Frustrarea poate afecta semnificativ experiența și comportamentul unei persoane.

Poate genera sentimente de nemulțumire, iritație sau furie și poate duce la comportamente negative, cum ar fi renunțarea, agresivitatea sau evitarea situației care cauzează frustrare.

Într-un sens mai larg, frustrarea cronică poate duce la depresie și alte probleme de sănătate mintală.

Cât de normal este să simți frustrare?

Frustrarea este un răspuns normal și uman la provocări, eșecuri și dezamăgiri.

Toată lumea experimentează frustrare la un moment dat.

Ce diferă este modul în care fiecare dintre noi își gestionează și reacționează la această emoție.

Frustrarea este întotdeauna negativă?

Deși este adesea asociată cu emoții și efecte negative, frustrarea nu este întotdeauna o experiență neplăcută.

De fapt, unele teorii sugerează că frustrarea poate fi un stimulent care ne motivează să rezolvăm probleme și să ne depășim limitele.

Poate fi vorba chiar de stimularea inițiativei, creativității și a perseverenței.

Asta înseamnă că dacă învățăm să privim frustrarea ca pe o oportunitate de creștere personală și dezvoltare, gestionarea frustrării devine o atitudine și un instrument puternic în căutarea succesului și a stării de bine.

Cum potențăm rezistența la frustrare?

Pentru a crește rezistența la frustrare, putem lucra pentru dezvoltarea rezilienței emoționale, adoptarea unor perspective mai realiste și flexibile și îmbunătățirea abilităților de rezolvare a problemelor.

Învățarea de noi abilități, cum ar fi comunicarea asertivă, gestionarea timpului și a stresului poate fi, de asemenea, utilă.

Cum putem ajuta copiii să gestioneze frustrarea?

Pentru a ajuta copiii să gestioneze frustrarea, este important să le oferim în primul rând sprijin emoțional.

O practică educațională corectă și un suport emoțional pot contribui la dezvoltarea unor abilități de gestionare a stresului.

Ce legătură există între frustrare și regresia comportamentală?

Frustrarea și regresia comportamentală pot fi întâlnite în procesul de dezvoltare a copiilor, deoarece stresul și dificultățile întâlnite pot determina comportamente regresive din partea acestora.

Cum se manifestă toleranța scăzută la frustrare?

Cel mai adesea, persoanele cu toleranță scăzută la frustrare au următoarele manifestări: iritabilitate, reacții emoționale intense, comportament impulsiv, evitarea situațiilor dificile

Care sunt tehnicile și strategiile psihologice cele mai utilizate pentru combaterea frustrării?

Cele mai utilizate tehnici psihologice sunt terapia cognitiv-comportamentală și tehnicile de relaxare.

Terapia cognitivă se concentrează pe identificarea și modificarea schemelor cognitive și interpretări emoționale care pot contribui la anxietate și depresie.

Care sunt cele mai comune semne ale frustrării?

Frustrarea este tradusă prin semne precum iritabilitate și nervozitate crescută, instabilitate emoțională și anxietate.

Concluzii

1. Frustrarea este asociată cu sentimente de tristețe, furie, dezamăgire, neîmplinire sau iritare apărute în urma faptului că o persoană este  împiedicată să-și atingă obiectivele sau dorințele.

2. Principalii factori care predispun la frustrare sunt așteptările nerealiste, lipsa de control asupra situațiilor și lipsa abilităților de gestionare a emoțiilor.

3. Frustrarea poate duce pe termen lung la afectarea sănătății mentale și fizice.

4. Frustrarea se manifestă în diverse forme și poate afecta orice domeniu al vieții.

5. Frustrarea poate fi combătută prin aplicarea de terapii psihologice dar și a altor metode alternative de gestionare a stresului.

Referințe

1. Derella, O. J., Butler, E. J., Seymour, K. E., & Burke, J. D. (2023). Frustration Response and regulation among irritable children: contributions of chronic irritability, internalizing, and externalizing symptoms. Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology, 1–17. https://doi.org/10.1080/15374416.2023.2246557

2. Denson, T. (2015). Four promising psychological interventions for reducing reactive aggression. Current Opinion in Behavioral Sciences, 3, 136-141. https://doi.org/10.1016/j.cobeha.2015.04.003.