Ai făcut deseori cunoștință cu frustrarea, acel sentiment al neputinței, care te face să dai cu pumnul în perete sau să strigi la cer!
Da, știm cu toții cum e să ai tot timpul un spin în coasta ta, care îți tulbură liniștea interioară. Dar nu-ți face griji, ești exact unde trebuie!
Citind acest articol vei înțelege de unde vine frustrarea și vei descoperi trucuri și strategii super eficiente pentru a-ți da gata frustrarea din viață.
Așa că pregătește-te să învingi toate acele momente neplăcute cu zâmbetul pe buze!
Idei Principale
1. Frustrarea este starea emoțională negativă produsă de situații nedorite, aflate în afara ariei de control și acțiune a unei persoane.
2. Frustrarea este produsă de acțiunea mai multor factori psihologici.
3. Există mai multe tipuri de frustrare în funcție de contextul în care se manifestă.
4. Starea de frustrare este caracterizată de manifestarea mai multor simptome de natură psihică.
5. Frustrarea poate fi combătută prin aplicarea mai multor terapii și strategii psihologice.
Întrebări La Care Răspunde Articolul
2. Care sunt factorii pshihologici care favorizează manifestarea frustrării?
3. Care sunt principalele forme de frustrare?
4. Care sunt simptomele ce caracterizează starea de frustrare?
5. Ce abordări terapeutice pot fi folosite pentru combaterea frustrării?
Ce este frustrarea?
ahmad gunnaivi – unsplash
Frustrarea este o stare emoțională negativă care apare atunci când o persoană se simte împiedicată să își atingă un obiectiv, să-și satisfacă o nevoie sau o dorință, neavând nici o posibilitate de a înlătura cauzele sau motivele care au generat acea situație.
Frustrarea este un sentiment neplăcut în care se asociată stări de tristețe, furie, dezamăgire, neîmplinire sau iritare.
Ea poate apărea în diverse situații, de la cele mai simple, precum o coadă lungă la magazin și lipsa timpului necesar pentru a aștepta, până la provocări complexe, precum eșecul în atingerea unor obiective personale sau profesionale importante.
Gândește-te, cum ar fi să nu poți participa la un examen de ocupare a unei funcții importante datorită faptului că platforma este blocată și nu poți trimite formularul de aplicație până la ora specificată!
Frustrarea nu ține cont de un anume aspect ale vieții; ea poate apărea oriunde: fie că e vorba de carieră, educație, sănătate sau relațiile interpersonale. Sentimentul de frustrare apare atunci când nu putem face nimic și nu ne râmâne decât să ne resemnăm, să acceptăm situația.
Știm foarte bine cum e atunci când nu putem obține ceea ce ne dorim.
Neputința de a face acel lucru este similară cu înfrângerea.
Nu de puține ori, frustrarea apare și atunci când ne sunt încălcate limitele personale ceeace ne intensifică sentimentul devalorizării personale și a lipsei de respect din partea celorlalți.
Nivelul de frustrare diferă în funcție de importanța pe care o acordă persoana atingerii scopului final.
Persoana resimte puternic starea de frustrare în momentul în care obiectivul său este unul vital.
Ai fost vreodată în situația să vezi cum cineva foarte drag din familie, poate părintele sau copilul tău, grav bolnav, se stinge sub ochii tăi și nici un tratament nu are efect?
Aceea e frustrarea supremă!
Dar să nu înțelegem greșit în totalitate!
Frustrarea este un semnal că ceva trebuie schimbat.
Este modul creierului tău de a spune: “Hei, asta nu funcționează. Hai să încercăm altceva.”
Deci, dacă te simți frustrat, consideră-l un semn că trebuie să-ți schimbi reacțiile, poate chiar mentalitatea.
Simți Frustrarea tot timpul? Înțelege cauzele psihologice care o produc!
Elisa Ventur-Unsplash
În căutarea ta de a înțelege cauzele psihologice ale frustrării, trebuie să ai în vedere că nu este una singură ci o combinație a mai multor aspecte.
Poți acum să aflii factorii care pot predispune și determina de cele mai multe ori apariția frustrării:
- Așteptări nerealiste: Uneori, avem așteptări prea mari de la noi înșine sau de la alții. Când acestea nu se îndeplinesc, intrăm în zona frustrării.
- Lipsa controlului: Când simțim că nu avem control asupra situației sau că nu putem influența rezultatele, apare frustrarea. E ca atunci când stai într-un trafic infernal și nu poți face nimic să-l deblochezi.
- Eșecurile repetate: Dacă încerci ceva de mai multe ori și mereu dai chix, te poți simți super frustrat. De ce nu-mi iese cum trebuie?
- Comparații cu alții: Când ne comparăm mereu cu ceilalți și simțim că suntem în urmă sau că nu putem ajunge la nivelul lor, frustrarea și-a făcut deja apariția.
- Lipsa satisfacției personale: Atunci când nu te simți mulțumit sau împlinit în viața ta, poți să te simți frustrat. Te întrebi adesea: “De ce fac eu toate astea? Ce rost are?”
- Stresul: Stresul cronic poate transforma frustrarea într-un animal sălbatic. Când ești mereu tensionat și încordat, n-ai cum să nu te simți frustrat mai tot timpul.
- Lipsa abilităților de gestionare a emoțiilor: Dacă nu știi cum să-ți controlezi furia, dezamăgirea sau nemulțumirea, frustrarea se poate acumula și deveni un monstru care te devorează din interior.
- Ambiguitatea: Situațiile neclare, în care nu știi ce se așteaptă de la tine sau care sunt așteptările celorlalți, pot declanșa frustrarea.
- Evenimente din trecut: O parte din cauzele frustrării provin și din experiența emoțională acumulată de-a lungul timpului (traumele copilăriei, pierderea unei ființe dragi, separarea de partener, etc). Cu cât bagajul emoțional este mai consistent cu atât frustrarea își face mai rapid apariția și este mai intensă.
Tipuri de frustrare
Frustrarea poate fi clasificată în mai multe tipuri în funcție de natura factorului predominant care a generat-o.
1. Frustrarea internă: E genul acela de frustrare care apare atunci când te simți ca și cum te-ai învârti în cerc.
Te simți blocat și nu poți să-ți atingi un obieciv personal. De exemplu, dacă te chinui să slăbești și nu reușești nicicum, sau încerci să înveți o limbă străină și simți că nu progresezi deloc. Și te simți ca un hamster într-o roată, mișcându-te dar fără să ajungi nicăieri.
2. Frustrarea la locul de muncă: Cine nu a simțit asta? Ai un șef enervant sau o muncă care pare să nu aibă nicio legătură cu pasiunile tale.
De exemplu, lucrezi în IT, dar ai impresia că jobul tău se rezumă la a face clicuri de mouse și să întrebi oamenii dacă au încercat să repornească calculatorul.
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
3. Frustrarea în relații: Aceasta e ca un dușman silențios.
De exemplu, când partenerul tău nu te înțelege sau nu își face partea în gospodărie, iar tu te simți ca și cum vorbești cu peretele.
Sau când ești single și ai impresia că toate întâlnirile sunt ca o cursă de obstacole fără final fericit.
4. Frustrarea socială: În lumea plină de rețele sociale de azi, poți simți că ești mereu în competiție cu alții.
De exemplu, vezi prietenii postând poze din vacanțe exotice și te întrebi de ce tu stai mereu acasă și treburile nu se mai termină niciodată.
5. Frustrarea financiară: Cu toate că ești supraîncărcat cu cele 3 joburi ale tale, banii sunt nu ajung până la sfârșitul lunii sau că datoriiile cresc ca buruienile în grădină.
6. Frustrarea de sănătate: Ai o afecțiune cronică care te pune în imposibilitatea de a realiza acele lucruri pe care le iubești.
7. Frustrarea sexuală: Ai multiple nemulțumiri în ceeace privește viața sexuală iar relațiile intime lasă de dorit ceeace îți poate afecta serios viața de cuplu.
Deci, în esență, frustrarea vine în toate formele și mărimile ei și poate fi provocată de aproape orice.
E important să înțelegi ce anume te frustrează cel mai des pentru a putea face față acestei mici bestii cu mai multă înțelepciune și calm.
Frustrat permanent? Apreciază-ți toleranța la frustrare
Ryan McGuire-Pixabay
Nu-ți ascund faptul că toleranța la frustrare e o super-putere psihologică.
E capacitatea de a face față situațiilor stresante fără să cedezi rapid sub presiune.
Cu alte cuvinte, e abilitatea de a-ți păstra calmul și răbdarea în momente dificile.
Acum, să vedem de ce unii oameni reușesc să depășească toate acele momente în timp ce alții nu pot, deci au o toleranță scăzută la frustrare.
1. Experiențe anterioare: Dacă ai fost obișnuit să obții totul imediat sau să eviți situațiile dificile, e posibil să nu fi dezvoltat abilitatea de a face față frustrării.
2. Perfecționismul exagerat: Dacă ești un perfecționist notoriu, vei fi mai predispus la frustrare.
Orice abatere de la perfecțiune te poate scoate din minți. De exemplu, dacă ești obsedat de curățenie și cineva lasă un fir de praf pe masă, s-ar putea să declanșeze o furtună de frustrare.
3.Lipsa adaptabilității: Dacă ești genul care se agață de planurile inițiale și nu poate face față schimbărilor, asta poate să-ți afecteze toleranța la frustrare.
Gândește-te la situația în care ai un plan pentru o excursie și plouă încontinuu.
Dacă nu poți să te adaptezi și să te distrezi în ciuda vremii proaste, ești într-o situație complicată.
4. Stresul cronic: Dacă ești mereu stresat și tensionat din cauza muncii, relațiilor sau altor probleme, asta poate să-ți erodeze toleranța la frustrare.
Și când ești tensionat la maxim, cel mai mic obstacol poate să-ți rupă răbdarea.