În goana noastră de zi cu zi, suntem adesea presați de cerințele fiecărei sarcini și de toate responsabilitățile pe care le avem.

Rar mai găsim timp pentru relaxare și restabilirea echilibrului interior, iar acest lucru ne afectează sănătatea într-o măsură tot mai mare.

Stresul, unul dintre marii dușmani ai bunăstării noastre, devine o prezență constantă în viața noastră și poate influența negativ felul în care percepem și ne raportăm la evenimentele din jurul nostru.

Fiecare dintre noi a experimentat la un moment dat stresul într-un fel sau altul.

Fie că este vorba despre un proiect important la locul de muncă, probleme personale sau chiar situații neprevăzute, stresul poate fi o constantă în viața noastră.

Dar cum putem să recunoaștem simptomele stresului și să înțelegem cum ne afectează?

Stresul poate fi declanșat de o varietate de cauze, și poate afecta într-un fel sau altul fiecare aspect al vieții noastre.

Așadar, este important să înțelegem ce anume ne poate stresa și să identificăm modalități de a ne gestiona mai bine emoțiile în fața acestor situații.

Ce este stresul?

Stresul este o reacție de adaptare a organismului la situații sau evenimente stresante.

Acesta poate fi definit ca un răspuns emoțional și fizic la presiuni externe stresante.

Simptomele stresului pot varia, dar cele mai comune includ anxietatea, iritabilitatea, oboseala excesivă, probleme de concentrare, insomnie și fluctuații ale greutății corporale.

Stresul poate avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre fizice și mentale, de aceea este bine să înțelegem cauzele și să găsim modalități eficiente pentru a-l gestiona adecvat.

Istoricul stresului este lung și complex, începând de la primele menționări în scrieri vechi și mitologie.

De-a lungul timpului, oamenii s-au confruntat cu numeroase situații stresante, cum ar fi războaiele, foametea sau schimbările politice.

Astăzi, cu ritmul alert al vieții moderne, ne confruntăm cu stresul într-o varietate de forme, inclusiv stresul la locul de muncă, stresul financiar, stresul relațional și multe altele.

Stresul face parte din viețile noastre pentru că suntem expuși constant la factori stresanți.

Presiunile la locul de muncă, problemele financiare, relațiile tensionate și cerințele sociale sunt doar câteva dintre aspectele care pot provoca stres.

În plus, societatea modernă ne impune și un standard ridicat de performanță și succes, ceea ce poate duce la stres și anxietate.

În ciuda acestor provocări, este în regulă să dezvoltăm strategii eficiente de gestionare a stresului pentru a ne menține echilibrul și bunăstarea în viața de zi cu zi.

5 Întrebări Principale La Care Acest Articol Răspunde

1. De ce suntem stresați?
2. Care sunt simptomele specifice stresului?
3. Cât de mult ne poate influența stresul?
4. Cum putem controla situațiile stresante din viața de zi cu zi? 
5. Care sunt schimbările comportamentale în urma situațiilor stresante?

Punctele cheie

• Simptomele fizice ale stresului includ dureri de cap, tensiune musculară, oboseală, probleme digestive și tulburări de somn.
• Simptomele emoționale ale stresului pot include iritabilitate, anxietate, depresie, schimbări de dispoziție și un sentiment de copleșire.
• Simptomele cognitive ale stresului pot include dificultăți de concentrare, uitare, gânduri accelerate, indecizie și judecată slabă.
• Simptomele comportamentale ale stresului pot include modificări ale apetitului, retragere socială, consum crescut de alcool sau droguri, amânare și obiceiuri proaste.

Anna Shvets on Pexels

Stresul – o provocare pentru toată lumea

Te simți copleșit de cerințele vieții? Nu este ceva ușor și este de înțeles.

Stiai că acele dureri de cap, nopțile nedormite sau sentimentul constant de copleșire pot fi simptome ale stresului?

Să explorăm mai detaliat cum arată cu adevărat stresul, cum se strecoară în viața ta de zi cu zi și, mai important, cum poți scăpa de el.

Este timpul să îți oferi o doză generoasă de îngrijire personală.

Înțelegerea stresului

Probabil că ești familiar cu stresul, dar înțelegerea a ceea ce înseamnă cu adevărat te poate ajuta să-l gestionezi mai eficient.

Stresul nu e decât reacția organismului tău la o provocare sau cerință.

În scurte rafale, poate fi util, dându-ți impulsul de care ai nevoie pentru a respecta un termen limită sau pentru a evita un accident cu mașina. Dar când persistă prea mult timp, atunci apar problemele.

Acum, să punem în evidență cauzele stresului.

Stresul poate veni de oriunde și în orice moment.

Poate fi serviciul tău, familia ta sau chiar rutina zilnică a vieții.

Dar amintește-ți că suntem toți în această situație Dacă te simți stresat, șansele sunt ca și persoana de lângă tine să simtă același lucru.

Anna Shvets on Pexels

Simptomele fizice ale stresului

Când te afli sub o mare presiune, durerile de cap și tensiunea musculară pot fi probleme comune pe care le vei experimenta. Dar nu este chiar așa de rău.

Stresul nu este pretențios, poate să apară în diverse moduri fizice.

Știi, acele “simptome fizice ale stresului”(1) enervante de care nu te poți debarasa.

Iată câteva simptome suplimentare pe care s-ar putea să le observi:

• Disconfort stomacal – acea senzație de greață ca și cum ai avea fluturi în stomac.
• Bătăi rapide ale inimii – când inima ta bate ca un topor.
• Insomnie – când numărul oilor nu mai este eficient.

Acum, nu te gândi că este sfârșitul lumii.

Este doar modul în care corpul tău îți spune: “Haide să facem o pauză”.

Și amintește-ți că toate probleme au o soluție și o rezolvare.

Există oameni dornici să-ți ofere o mână de ajutor.

Simptomele fizice ale stresului pot fi supărătoare și inconfortabile, dar este bine să ne confruntăm cu ele și să găsim modalități de a le ameliora.

Atunci când te confrunți cu simptomele fizice ale stresului, acestea pot afecta atât corpul cât și mintea.

Vei înțelege că astfel de simptome nu trebuie ignorate, deoarece pot duce la probleme de sănătate mai grave pe termen lung, inclusiv probleme cardiace și tulburări mintale.

Poți încerca să reduci nivelul de stres prin exerciții de relaxare cum ar fi meditația, exercițiile fizice regulate și tehnici de respirație profundă.

De asemenea, încearcă să eviți supraîncărcarea cu sarcini și să-ți faci timp pentru hobby-uri și activități care îți aduc bucurie.

Nu uita să acorzi o atenție specială odihnei și somnului adecvat, deoarece acestea pot ajuta la restabilirea echilibrului și la reducerea simptomelor stresului.

În plus, încearcă să comunici și să ceri ajutor atunci când este nevoie.

Să-ți iei timp pentru tine și să găsești modalități de a-ți ameliora stresul, fie prin exerciții de relaxare, fie prin schimbări în stilul de viață.

Simptomele emoționale ale stresului

Pe lângă semnele fizice, există simptomele emoționale (2) ale stresului care pot afecta atât viața profesională cât și cea personală.

S-ar putea să te simți mai iritabil decât de obicei, să te enervezi fără un motiv întemeiat sau să te simți pur și simplu copleșit.

Toate acestea sunt semne clare ale stresului emoțional.

Acum, toți avem zile mai puțin bune.

Dar dacă te simți în mod constant ca și cum mereu ți-ar sări muștarul, este timpul să faci un pas înapoi și să te uiți la ce cauzează toate acestea.

Gândurile anxioase care te țin treaz noaptea și senzația că porți povara întregii lumi pe umerii tăi ar însemna că te confrunți cu mai multe decât doar îngrijorări zilnice.

Simptomele emoționale ale stresului pot provoca o avalanșă de sentimente negative și pot avea un impact puternic asupra bunăstării noastre emoționale și psihologice.

Atunci când ne confruntăm cu aceste simptomele, putem resimți o varietate de efecte negative, cum ar fi o stare persistentă de anxietate, irascibilitate, insomnie și sentimente de tristețe sau disperare.

Vei conștientiza că aceste simptome nu trebuie să ne controleze viața și să căutăm modalități de a le preveni.

Putem să prevenim impactul negativ al stresului prin adoptarea unui stil de viață echilibrat, care să includă o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și o bună gestionare a timpului.

În plus, găsirea unui hobby sau a unei activități care ne aduce bucurie și relaxare poate avea un efect benefic în reducerea stresului (de exemplu o plimbare prin parc, cititul unei cărți, desenatul).

Dacă ne confruntăm deja cu niveluri ridicate de stres, cel mai bine ar fi să căutăm suport emoțional și să încercăm diverse tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau respirația profundă.

Anxietatea și depresia pot apărea în situații de stres persistente și pot accentua simptomele emoționale.

Mai bine să căutăm ajutor profesionist dacă acest lucru se întâmplă și să lucrăm împreună pentru a ne îmbunătăți starea mentală și emoțională.

Simptomele comportamentale ale stresului

Schimbările comportamentale (3) pot fi, de asemenea, un semn clar că te confrunți cu prea mult stres.

Acele mici schimbări în rutina ta pe care poate nici nu le observi la început.

Dar ele există și te avertizează de obicei.

Acum, despre ce fel de schimbări comportamentale vorbim? Ei bine, să le analizăm puțin:

• S-ar putea să începi să mănânci mai mult sau mai puțin decât de obicei. Mâncărurile de confort par foarte tentante atunci când ești stresat.
• Somnul ar putea fi o altă problemă. Fie dormi mai mult decât un pisoi leneș într-o duminică, fie stai cu ochii în tavan până când încep să ciripească păsările.
• Și să nu uităm de dorința bruscă de a te izola. Nu îți face plăcere să petreci timp cu prietenii tăi, chiar dacă de obicei te bucuri de compania lor.

Cu toate acestea, nu trebuie să lași stresul să-ți controleze viața.

Pentru a preveni simptomele comportamentale ale stresului, încearcă să te ocupi de sănătatea ta mintală și fizică.

Acest lucru poate însemna să faci exerciții fizice regulate, să mănânci sănătos și să iei pauze atunci când ai nevoie.

Un echilibru bun între viața profesională și cea personală poate ajuta, de asemenea, la echilibrarea nivelului de stres.

Sănătatea mintală poate să te afecteze și ea pe termen lung.

Pentru a ameliora stresul, poți să recurgi la tehnici de relaxare precum meditația sau yoga.

Poate fi de ajutor și vorbirea cu un profesionist de sănătate mintală, dacă simți nevoia.

Nu uita, indiferent de provocările cu care te confrunți, ai puterea să controlezi stresul și să faci schimbări pozitive în viața ta.

Simptome cognitive: Stresul și procesul tău de gândire

Stresul nu afectează doar comportamentul, ci interferează și cu procesul de gândire, făcându-ți mai dificilă concentrarea sau amintirea lucrurilor.

Atunci când ai o mulțime de lucruri de făcut și creierul tău pare că e blocat în ceață. Asta e una dintre ‘efectele stresului’ care își arată partea urâtă.

Poți avea senzația că te zbați în gol, că nu faci niciun progres.

Când apare stresul, e ca și cum creierul tău ar decide să-și ia o vacanță fără să te anunțe.

Tu rămâi să încerci să funcționezi, dar pur și simplu nu merge.

Cu siguranță că ai trecut prin asta vreodată.

E la fel de comun ca o răceală, dar nu primește jumătate din atenție. Nu e doar în cazul tău.

Toată lumea se luptă cu asta. Și iată lucrul bun, nu e un semn că ești slab sau că nu ești la înălțime. E doar creierul tău care strigă după o pauză.

Există o serie de simptome cognitive (4) ale stresului, unele dintre cele mai comune fiind pierderea concentrării, pierderea memoriei și incapacitatea de a gândi coerent.

Este normal să avem zile când ne simțim mai puțin concentrați sau să uităm detaliile minore, însă atunci când acestea devin o normă, este timpul să acționăm.

Acești indicatori nu ar trebui ignorați, ci mai degrabă să ne motiveze să ne evaluăm sănătatea mintală și să încercăm să acționăm.

În schimb, folosiți aceste simptome ca un semnal de alarmă care vă motivează să găsiți modalități eficiente de a combate stresul și de a îmbunătăți sănătatea mintală.

Efectele pe termen lung ale stresului cronic

Așadar am discutat despre cum stresul poate afecta procesul de gândire.

Acum, să schimbăm puțin subiectul și să vorbim despre efectele pe termen lung ale stresului cronic (5).

Acel tip de stres care nu își ia niciodată concediu și insistă să rămână în viața ta de zi cu zi. Aici intervine tratamentul pentru stres.

Imaginează-ți că corpul tău este o mașină. Stresul cronic este ca și cum ai conduce acea mașină mereu la maxim.

Evident, asta nu e bine, corect? Vei obosi motorul înainte de timpul lui.

Deci, stresul pe termen lung poate cauza daune serioase. Vorbim despre:

• Afectarea sistemului tău imunitar astfel încât o să răcești și o să te îmbolnăvești mai des.
• Accentuarea problemelor de sănătate ale inimii, crescând riscul de boli de inimă.
• Crearea de haos în starea ta mintală, conducând la anxietate și depresie.

Problema nu este doar să gestionezi stresul pentru o zi sau două.

Este vorba despre găsirea unei soluții pe termen lung, un tratament pentru stres, dacă vrei, pentru a ține sub control acel stres.

Amintește-ți că sănătatea ta este importantă așa că ai grijă de ea.

SHVETS production on Pexels

Strategii de abordare: Gestionarea și reducerea stresului

Ești acum pregătit să intri în unele strategii eficiente de gestionare și reducere a nivelului de stres.

Ai avut destul de mult senzația că ești ca o oală sub presiune gata să explodeze, nu-i așa?

Așa că, hai să discutăm despre ce poți face pentru a te relaxa puțin.

În primul rând, trebuie să ai în vedere că totul se rezumă la echilibru.

La fel se întâmplă și cu stresul. Prea mult și ești o bombă cu ceas.

Dar nu te îngrijora!

Există o mulțime de strategii de reducere a stresului care te pot ajuta să găsești acel echilibru.

Lucrurile simple pot face o diferență enormă.

Ai încercat vreodată yoga? Nu este doar pentru hippioți ca să știi. Este o modalitate excelentă de a încetini ritmul și de a-ți găsi liniștea interioară.

Sau ce zici de o plimbare în parc? Aerul curat poate face minuni pentru mintea ta.

Andrea Piacquadio on Pexels

Soluții pentru reducerea stresului

Există mai multe strategii și tratamente pentru a gestiona și reduce stresul cronic. Unele dintre acestea includ:

1. Gestionarea timpului și prioritizarea activităților: organizarea și planificarea pot ajuta la reducerea sentimentului de copleșire și pot aduce o mai mare claritate în ce trebuie făcut.

2. Adoptarea unui stil de viață sănătos: o alimentație echilibrată, exercițiile fizice regulate și un somn adecvat pot ajuta la menținerea nivelului de stres sub control.

3. Tehnici de relaxare: practicarea meditației, respirației profunde, yoga sau alte tehnici de relaxare pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la promovarea unei stări de bine mintale și fizice.

4. Suport social: stabilirea și menținerea legăturilor sociale pozitive poate juca un rol important în gestionarea stresului cronic. Discutarea problemelor cu prietenii sau cu un terapeut pot ajuta la eliberarea emoțională și la obținerea sprijinului necesar.

5. Tehnici de gestionare a stresului: Există o varietate de tehnici și abordări care pot ajuta la gestionarea stresului, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, biofeedbackul și terapia prin artă sau prin muzică.

Să înțelegem că fiecare persoană poate avea nevoie de o abordare diferită pentru a gestiona și trata stresul cronic. Este recomandat să consulți un specialist sau un medic pentru a primi sfaturi și recomandări personalizate în acest sens.

Anna Tarazevich on Pexels

Întrebări frecvente

Care sunt câteva exemple specifice de evenimente sau situații care pot cauza stres?

Poți simți stres din cauza situațiilor precum volumele mari de muncă, termenele limită strânse sau relațiile dificile. Chiar și evenimente precum mutarea într-o casă nouă sau pierderea unei persoane dragi te pot afecta profund. Este ceva dificil, dar cu siguranță o să reușești să treci peste.

Care sunt cauzele stresului?

Stresul poate fi cauzat de diverși factori, precum presiunea la locul de muncă, problemele familiale, probleme financiare, schimbările majore din viață sau evenimentele traumatice.

Ce sunt simptomele stresului?

Simptomele stresului pot varia de la persoană la persoană, însă pot include anxietate, oboseală excesivă, iritabilitate, dificultăți de concentrare, pierderea poftei de mâncare sau, dimpotrivă, supraalimentare.

Pot copiii și adolescenții să experimenteze stres în același mod în care o fac adulții?

Absolut, cu siguranță! Copiii și adolescenții pot într-adevăr experimenta stres la fel ca adulții. Ei se confruntă cu propriile lor provocări, precum temele școlare, presiunile sociale sau problemele familiale, care se pot acumula și cauza stres.

Cum afectează stresul organismul?

Stresul cronic poate afecta negativ organismul, determinând creșterea nivelului de cortizol – hormonul stresului, modificarea tensiunii arteriale, slăbirea sistemului imunitar și creșterea riscului de afecțiuni cardiace și tulburări digestive.

Cum afectează stresul sarcina și copiii nenăscuți?

Stresul în timpul sarcinii poate pune bețe în roate sănătății tale și a bebelușului tău. Stresul a fost asociat cu nașteri premature și greutate scăzută la naștere.

Cum pot combate stresul?

Există mai multe modalități de a combate stresul, cum ar fi adoptarea unui stil de viață sănătos, practicarea exercițiilor fizice regulate, menținerea unei rutine de somn adecvate, evitarea excesului de cofeină și alcool și găsirea unor activități relaxante precum yoga sau meditația.

Este posibil să devenim complet liberi de stres sau este un anumit nivel de stres normal și sănătos?

Nu poți elimina complet stresul. Un anumit nivel de stres este normal și chiar benefic. Te menține în alertă, motivat și pregătit să eviți loviturile neașteptate ale vieții. Doar nu lăsa să te copleșească.

Poate stresul cauza sau agrava afecțiuni ale pielii existente, precum eczema și acneea?

Da, stresul poate într-adevăr agrava afecțiuni ale pielii precum eczema și acneea. Atunci când ești stresat, corpul tău produce mai mulți hormoni care pot provoca creșterea secreției de sebum și inflamație, ducând la apariția coșurilor sau a exacerbărilor. Este cu adevărat neplăcut.

Care sunt tipurile de stres?

Există trei tipuri principale de stres: stresul acut, care apare într-un moment specific și este de scurtă durată, stresul episodic, care se manifestă mai frecvent și se repetă într-un interval mai îndelungat, și stresul cronic, care este persistent și poate dura luni sau chiar ani.

Ce factori pot cauza stresul?

Există numeroși factori care pot cauza stresul, precum presiunea la locul de muncă, problemele financiare, evenimentele traumatice, conflictele în relațiile personale sau stresul provocat de responsabilitățile zilnice și de nevoile individuale.

Există remedii pentru stres?

Da, există diferite metode și tehnici pentru gestionarea stresului, precum terapia prin conversație, meditația, exercițiile fizice, respirația profundă, reducerea nivelului de cofeină și consumul de alimente sănătoase.

Care sunt efectele negative ale stresului?

Efectele negative ale stresului pot fi diverse și pot include oboseală cronică, tulburări de somn, probleme de concentrare, anxietate, depresie, creșterea riscului de boli cardiovasculare și afectarea sistemului imunitar.

Cum puteți preveni stresul?

Pentru a preveni stresul, puteți să vă organizați timpul și sarcinile eficient, să vă stabiliți priorități, să evitați suprasolicitarea și să acordați atenție nevoilor dvs. fizice și emoționale. Cel mai bine ar fi să aveți o rețea de suport socială și să găsiți metode eficiente pentru a face față stresului.

Care sunt simptomele stresului cronic?

Simptomele stresului cronic pot include oboseală excesivă, insomnie sau somn agitat, dureri de cap frecvente, probleme digestive, slăbirea sistemului imunitar, precum și sentimentul persistent de îngrijorare și tensiune.

Există tratament pentru stres?

Da, există mai multe opțiuni de tratament pentru stres, inclusiv terapie individuală sau de grup, medicație, terapie cognitiv-comportamentală sau tehnici de gestionare a stresului.

Care sunt simptomele stresului puternic?

La nivele ridicate, stresul poate determina simptome precum atacuri de panică, gânduri recurente despre moarte sau suicid, senzația de pierdere a controlului, schimbări mari de dispoziție, sau retragere socială.

Cum se poate gestiona stresul?

Gestionarea stresului poate implica adoptarea unui stil de viață sănătos, comunicarea deschisă cu persoanele care ne pot oferi sprijin, practicarea de tehnici de relaxare (cum ar fi meditația sau yoga) și solicitarea ajutorului unui specialist în terapie sau consiliere.

Cum afectează stresul sănătatea mintală?

Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale. Poate contribui la apariția sau înrăutățirea unor afecțiuni precum depresia sau anxietatea.

Care este legătura dintre vulnerabilitatea la stres și starea mea fiziologică?

Vulnerabilitatea la stres se referă la cât de susceptibili suntem la efectele stresului. Aceasta poate fi influențată de o serie de factori, inclusiv starea noastră fiziologică. De exemplu, dacă avem un sistem imunitar slab sau suferim de anumite boli, putem fi mai vulnerabili la stres.

Cum afectează stresul sistemul meu nervos?

Stresul cauzează un răspuns fiziologic cunoscut sub numele de “fight or flight”. Acesta este un răspuns automat al sistemului nostru nervos care ne pregătește să ne confruntăm cu pericolele percepționale sau să fugim de acestea. Dacă acest răspuns este activat frecvent, poate duce la uzura sistemului nervos.

Cum afectează stresul cronic sănătatea?

Stresul cronic poate duce la o serie de probleme de sănătate dacă nu este gestionat corespunzător. Acesta poate duce la hipertensiune, boală cardiacă, diabet, obezitate si chiar depresie sau anxietate.

Cum pot combate efectele stresului?

Managementul stresului poate implica diverse metode, inclusiv tehnicile de relaxare, exercițiile fizice, o dietă sanătoasă, un somn adecvat și interacțiunea socială. Un psiholog sau un consilier în sănătate mintală te poate ajuta să găsești strategii de coping eficiente.

Ce tratement pot urma pentru stresul cronic?

Tratamentul pentru stresul cronic poate varia in funcție de simptome și de severitatea acestora. Acesta poate include de la auto-îngrijire și gestionarea stresului până la tratament medicamentos precum antidepresive sau anxiolitice, dacă stresul generează probleme de anxietate sau depresie majoră.

Cum influențează stresul acut sănătatea mea?

Deși stresul acut poate avea efecte negative pe termen scurt, cum ar fi o creștere a ratei pulsului sau a tensiunii arteriale. În general, acestea trec odată ce factorul de stres este eliminat. Însă, dacă expunerea la stres este prelungită sau se repetă frecvent, poate avea un impact negativ asupra stării tale de sănătate în ansamblu.

Cauzele stresului sunt mereu evidente?

Nu neapărat. Deşi exemple de factori de stres evidenți pot include situații precum probleme la serviciu sau în relație ori cauzele pot fi mai subtile. Stresul poate apărea și atunci când nu există o situație stresantă evidentă, dar ai o stare de tensiune constantă.

Cum pot recunoaște diferența dintre stres acut și stres cronic?

Stresul acut este un răspuns normal la situații zilnice care produc anxietate sau tensiune, de exemplu, o întâlnire importantă sau pierderea unui lucru important. Pe de altă parte, stresul cronic apare atunci când aceste situații persistă în timp, transformându-se într-o stare de tensiune constantă.

Cât de mult afectează stresul organismul?

Stresul poate să afectează sistemul nervos și alte părți ale corpului. Poate provoca probleme de sănătate precum boli de inimă, hipertensiune arterială, diabet și poate agrava unele boli existente. De asemenea, poate afecta sistemul imunitar și poate întârzia vindecarea rănilor sau bolilor. Și să nu uităm că poate provoca pierderea părului, lucru care nu e deloc plăcut.

Cum îmi dau seama dacă sunt vulnerabil la stres?

Cei care se simt copleșiți în mod constant, experimentează un grad ridicat de iritabilitate și oboseală, dorm prost și au dificultăți de concentrare, ar putea fi considerați vulnerabili la stres. De asemenea, persoanele care au un stil de viață haotic poate fi expuse unui risc mai mare de stres.

Cum să îmi dau seama dacă stresul pe care îl experimentez necesită consiliere fizică/psihologică?

Dacă stresul începe să interfereze cu capacitatea ta de a duce o viață normală sau să te bucuri de lucrurile care îți plac, ar putea fi nevoie de ajutor profesional. De asemenea, dacă experimentezi simptome fizice severe, cum ar fi dureri de cap constante sau bătăi rapide ale inimii, este important să ceri sfatul unui medic. Deși stresul nu este o glumă, este totuși mai bine să râzi decât să plângi!

Care sunt efectele pe termen lung ale stresului cronic?

Pe termen lung, stresul cronic poate avea efecte negative asupra sănătății. Poate duce la probleme precum depresie, anxietate și alte tulburări psihologice. De asemenea, poate să aibă un impact negativ asupra sistemului imunitar, ceea ce face organismul mai susceptibil la boli.

Referințe bibliografice:

1. Aziz, F., & Khan, M. F. (2022). Association of Academic Stress, acne symptoms and other physical symptoms in medical students of King Khalid University. International Journal of Environmental Research and Public Health, 19(14), 8725.  https://doi.org/10.3390/ijerph19148725
2. Freitas, P. H. B. D., Meireles, A. L., Ribeiro, I. K. D. S., Abreu, M. N. S., Paula, W. D., & Cardoso, C. S. (2023). Symptoms of depression, anxiety and stress in health students and impact on quality of life. Revista Latino-Americana de Enfermagem, 31, e3884. https://doi.org/10.1590/1518-8345.6315.3885
3. Attia, M., Ibrahim, F. A., Elsady, M. A. E., Khorkhash, M. K., Rizk, M. A., Shah, J., & Amer, S. A. (2022). Cognitive, emotional, physical, and behavioral stress-related symptoms and coping strategies among university students during the third wave of COVID-19 pandemic. Frontiers in psychiatry, 13, 933981. https://doi.org/10.3389/fpsyt.2022.933981
4. Meng, Y., Chang, L., Hou, L., & Zhou, R. (2022). Menstrual attitude and social cognitive stress influence autonomic nervous system in women with premenstrual syndrome. Stress, 25(1), 87-96. https://doi.org/10.1080/10253890.2021.2024163
5. de Andrade Leão, O. A., Flores, T. R., Mielke, G. I., Crochemore-Silva, I., Bertoldi, A. D., Domingues, M. R., … & Hallal, P. C. (2023). Physical activity and chronic stress in early life: findings from the 2015 Pelotas (Brazil) Birth Cohort. Journal of Physical Activity and Health, 1(aop), 1-8. https://doi.org/10.1123/jpah.2022-0607