tratament alzheimer
Redactat de Leonard
Cum poate o boală să șteargă amintirile unei întregi vieți? Trecerea prin labirintul bolii Alzheimer nu este deloc simplă. Există speranță pentru tratarea sau prevenirea bolii Alzheimer în viitor?

Capitole Articol

Idei Principale

  1. Alzheimer este o tulburare neurologică progresivă care afectează în principal populația în vârstă și este cea mai comună formă de demență.
  2. Boala este caracterizată de acumularea de plăci amiloide în creier, ceea ce duce la distrugerea celulelor nervoase.
  3. În prezent, nu există un tratament exact pentru vindecarea Alzheimerului, dar soluțiile se concentrează pe gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.
  4. Simptomele bolii Alzheimer includ pierderea memoriei, dificultăți în comunicare și schimbări comportamentale.
  5. Strategiile non-farmacologice, cum ar fi activitatea fizică, implicarea socială și o dietă sănătoasă, pot ajuta la stimularea cogniției și la reducerea factorilor de risc cardiovasculari.

Întrebări la care acest articol răspunde

  1. Ce este boala Alzheimer și cum afectează creierul?
  2. Care sunt cauzele și ce prezice riscul de a dezvolta Alzheimer?
  3. Cum se poate realiza diagnosticul bolii Alzheimer?
  4. Care sunt simptomele comune ale bolii Alzheimer și cum pot afecta viața unei persoane?
  5. Ce opțiuni de tratament există pentru persoanele cu Alzheimer?

Cum apare Boala Alzheimer și cum percepe Persoana cu Alzheimer realitatea?

What is Alzheimer's Disease? | VirginiaNavigator Rad Cyrus – Unsplash Boala Alzheimer este o boală neurodegenerativă progresivă, care afectează în special persoanele de peste 65 de ani. Aceasta afectează memoria, gândirea și comportamentul persoanei afectate, determinând dificultăți semnificative în activitățile de zi cu zi și adesea necesitănd asistență constantă din partea celor din jur.

Cauzele Bolii Alzheimer: Care sunt Principalele aspecte ale unui bolnav de Alzheimer?

Un risc crescut de Alzheimer [1] este influențat de o combinație complexă de factori (Lane, 2018):
  • îmbătrânirea
  • predispoziția genetică
  • stilul de viață
  • istoricul familial al bolii Alzheimer
  • vârsta
Când vine vorba despre alzheimer, un alt factor este stilul de viață nesănătos:
  • fumatul
  • consumul excesiv de alcool
  • sedentarismul.
Prin întreținerea unei vieți sănătoase, prin menținerea unei alimentații echilibrate și prin exercițiul fizic regulat, se poate contribui la reducerea riscului de a dezvolta această boală debilitantă.

 Diagnosticarea Bolii Alzheimer: risc pentru a dezvolta Boala Alzheimer

Diagnosticarea bolii Alzheimer[2] este un proces complex și implică atât evaluarea simptomelor și a istoricului medical, cât și utilizarea unor teste specifice, cum ar fi:
  • teste cognitive
  • imagistica creierului
  • imagistica prin emisie de pozitroni (PET). (DeTure, 2019)
Citește și  ADHD - Tratament, Simptome si Cauze
Diagnosticul bolii Alzheimer se bazează pe evaluarea simptomelor și a istoricului medical al persoanei. Vor fi luate în considerare semne ale bolii alzheimer, precum:
  • problemele de memorie
  • tulburările cognitive
  • schimbările comportamentale
  • starea de spirit
  • capacitatea funcțională a persoanei.
Diagnosticul definitiv al bolii Alzheimer poate fi stabilit doar prin examinarea țesutului creierului după moarte, prin examen post-mortem. Aici se pot observa îndeaproape plăcile caracteristice bolii Alzheimer în țesutul cerebral. Diagnosticarea precoce și corectă a bolii Alzheimer poate fi dificilă, deoarece simptomele inițiale pot fi similare cu celelalte afecțiuni cognitive. De aceea, o abordare integrată care implică evaluarea simptomelor, istoricul medical și utilizarea testelor specifice duce la diagnosticarea persoanelor cu Alzheimer.

Metode de diagnosticare

Se vor efectua teste cognitive pentru a evalua funcționarea mintală pentru pacienții cu alzheimer. Dezvoltarea bolii alzheimer duce la deteriorarea progresivă a funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria, gândirea, raționamentul și capacitatea de a lua decizii, Aceste teste pot include întrebări referitoare la memorie, atenție, limbaj și gândire logică. Un exemplu de test cognitiv este Mini-Mental State Examination[3] (MMSE), care evaluează diferite aspecte ale funcției cognitive. (Tombaugh, 1992) Se pot efectua teste imagistice pentru a analiza activitatea și structura creierului. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM[4]) poate fi folosită pentru a detecta modificări ale structurii creierului asociate cu boala Alzheimer. (Henry-Feugeas, 2007) Pentru a obține imagini detaliate ale activității cerebrale, s-ar putea recomanda scanarea prin imagistică prin emisie de pozitroni (PET[5]). (Nordberg, 2010)

Risc pentru Alzheimer: boala Alzheimer este cauza preocupărilor tot mai mari pentru îmbătrânirea populației

Alzheimer's Disease and Dementia Life Expectancy Geralt- Pixabay O persoană diagnosticată cu Alzheimer ar trebui să fie conștientă de faptul că alzheimer este o boală neurologică gravă. Riscul de a dezvolta forme mai avansate ale bolii se poate reduce dacă boala este diagnosticată timpuriu. Astfel, se poate îmbunătăți calitatea vieții celor care suferă de alzheimer. Boala afectează în mod progresiv un pacient cu alzheimer, iar simptomele pot varia de la forme moderate de Alzheimer și până la forme grave. Cazurile de alzheimer mai severe au un impact major asupra funcțiilor cognitive și comportamentale. Există o componentă genetică în dezvoltarea Alzheimerului, dar nu toate cazurile de Alzheimer sunt direct legate de moștenirea genetică. Odată cu creșterea speranței de viață și îmbătrânirea treptată a societăților din întreaga lume, riscul mare de a dezvolta Alzheimer crește semnificativ. Persoanele care sufera de boala Alzheimer trebuie să aibă îngrijire constantă și suport din partea familiilor. Ceea ce poate reduce riscul de Alzheimer sunt măsurile de prevenție și un stil de viață sănătos. Cu toate acestea, prevenția nu poate oferi o garanție absolută împotriva bolii Alzheimer, dar poate ajuta la reducerea riscului și la menținerea sănătății creierului.

Simptome ale Bolii Alzheimer și Bolnavii de Alzheimer: ce crește riscul de Alzheimer?

Pierderea memoriei care perturbă viața de zi cu zi poate fi unul dintre simptomele specifice alzheimer. În boala Alzheimer, declinul cognitiv[6] depășește simpla uitare (William, 2010). S-ar putea să începi să uiți date sau evenimente importante, să ceri aceeași informație în mod repetat și să te bazezi din ce în ce mai mult pe ajutoare de memorie. Dificultățile în planificarea sau rezolvarea problemelor sunt, de asemenea, un simptom comun. Sarcinile care necesită gândire logică devin dificile pe măsură ce boala Alzheimer avansează. Alte semne sunt:
  • retragerea de la muncă
  • retragerea  din activitățile sociale
  • dificultăți în abilitatea de a purta o conversație
  • dificultatea de a-ți aminti numele unor persoane
  • dificultatea de a recunoaște fețele persoanelor familiare

Schimbări cognitive

Bolii Alzheimer îi pot fi atribuite numeroase schimbări cognitive[7] (Stern, 1994).
Citește și  Mituri și Adevăruri despre Insomnii
Acestea pot varia precum:
  • uitarea constantă a evenimentelor recente sau a informațiilor importante,
  • dificultatea în găsirea cuvintelor potrivite într-o conversație
  • dificultatea în efectuarea unor sarcini de rutină, care înainte erau realizate cu ușurință
  • probleme de memorie.
Totuși, o persoană diagnosticată cu boala Alzheimer rămâne în continuare un om valoros care se poate adapta în mod constant la noile provocări cognitive.

Schimbări comportamentale

Atunci când vine vorba de boala Alzheimer, una dintre cele mai dificile aspecte poate fi observarea schimbărilor comportamentale ale persoanei afectate. Efectele Alzheimer produc schimbări profunde și adesea devastatoare în viața unei persoane și a familiilor lor. Pe măsură ce boala progresează, aceste schimbări pot deveni din ce în ce mai vizibile și pot avea un impact semnificativ asupra rutinei zilnice a persoanei respective. Persoana afectată poate manifesta agitație, frustrare sau chiar agresivitate în anumite situații. Aceste schimbări comportamentale nu sunt sub controlul lor și rezultă din deteriorarea provocată de boala Alzheimer. Prin educare și înțelegerea acestor schimbări, poți căuta modalități de a le aborda cu compasiune și răbdare, creând astfel un mediu sigur și calm pentru cei afectați de această boală.

Tipuri de Alzheimer: simptomele bolii alzheimer

Fiecare tip de Alzheimer afectează diferite zone ale creierului și se manifestă în moduri distincte la persoanele cu boala alzheimer.

Alzheimer sporadic

Alzheimer sporadic este o forma de boala Alzheimer care apare în mod aleatoriu și nu are o cauză clară. Deoarece nu există un pattern sau o predispoziție genetică clar definită, oricine poate fi afectat. Prin mentinerea unui stil de viață sănătos și prin angrenarea în activitati mentale și fizice, poți reduce riscul de a dezvolta această boală debilitantă. Fii determinat să îți îngrijești mintea și trupul și să rămâi vigilent în fața alzheimerului sporadic!

Alzheimer familial

Alzheimer familial este o formă ereditară de Alzheimer, care se transmite de la o generație la alta printr-un defect genetic. Această formă reprezintă doar 1% din totalul cazurilor de Alzheimer. Înțelegerea simptomelor și tratamentelor disponibile te poate ajuta la sprijinirea persoanelor afectate și la căutarea soluților pentru o mai bună gestionare a bolii.

Alzheimer asociat cu mutații genetice

Alzheimer este asociat cu mutații genetice care pot afecta capacitatea de funcționare a creierului. Alzheimer este o afecțiune neurologică, neurodegenerativă asociată adesea cu mutații genetice. Acest lucru duce la deteriorarea neuronilor și încetarea funcțiilor cognitive, precum memoria, gândirea și comportamentul. Mutațiile genetice pot influența debutul și progresia bolii Alzheimer.

Evoluția Bolii Alzheimer

What's The Difference Between Dementia And Alzheimer's Progresia bolii Alzheimer variază de la o persoană la alta, dar simptomele se vor înrăutăți inevitabil în timp. Alzheimer se poate întinde pe parcursul mai multor ani sau chiar decenii. Cei care dezvoltă boala și se confruntă cu o pierdere treptată a autonomiei lor, efectuează sarcini simple de zi cu zi tot mai greu, cum ar fi îmbrăcatul, alimentația și igiena personală. Cursul bolii Alzheimer poate fi împărțit în patru etape:
  1. Alzheimer preclinic: Înainte ca orice simptom să fie evident, se produc schimbări în creier. Această etapă poate dura ani fără să fii conștient de ele.
  2. Declin cognitiv ușor (MCI): În această etapă, poți începe să observi dificultăți în memorie sau abilități de gândire, dar acestea nu interferează semnificativ cu activitățile zilnice.
  3. Alzheimer moderat: diagnosticul de alzheimer alături de simptome și provocările aferente devin mai pronunțate în această fază. Este mai dificilă efectuarea sarcinilor de rutină în mod independent
  4. Alzheimer sever: În timpul ultimei etape, oamenii pot pierde capacitatea de comunicare și au nevoie de ajutor pentru sarcini de bază . Alzheimer târziu, în stadiile sale avansate, poate determina o pierdere aproape completă a independenței și a funcției cognitive la pacienți.

Factori de risc pentru Boala Alzheimer după vârsta de 65 de ani

Boala Alzheimer ar putea părea uneori copleșitoare, dar înțelegerea și empatia pot face o diferență semnificativă în viețile pacienților diagnosticați cu alzheimer.
Citește și  Boala Alzheimer - Primele Semne, Simptome si Tratament
Pe măsură ce boala avansează, cei diagnosticați cu Alzheimer trec printr-o serie de schimbări și provocări, atât pentru ei înșiși, cât și pentru familiile lor. Printre factorii de risc și simptomele specifice pentru persoana cu boala alzheimer, se pot aminti:
  • vârsta: nu este singurul factor determinant pentru dezvoltarea acestei tulburări neurodegenerative. Dacă există o istorie familială de Alzheimer, riscul de a dezvolta simptome de boala alzheimer crește. După vârsta de 65 de ani, riscul se dublează la fiecare cinci ani.
  • sănătatea cardiovasculară: afecțiunile la inimă sau vasele de sânge, cum ar fi hipertensiunea arterială, boala de inimă, accidentul vascular cerebral, diabetul și colesterolul ridicat, pot crește șansele de a dezvolta Alzheimer timpuriu.
  • traumele la cap și afecțiuni precum sindromul Down.
În ciuda dificultăților cauzate de alzheimer, fiecare mică reușită în gestionarea acestei afecțiuni poate aduce o lumină de speranță care ajută la înțelegerea acestui simptom al bolii Alzheimer. Cu sprijin și educație, se poate contribui la îmbunătățirea calității vieții celor afectați și la oferirea speranței pentru viitor.

Legătura dintre Alzheimer și alte boli

Alzheimer, boala Huntington și boala Parkinson sunt trei boli neurodegenerative diferite, dar au anumite aspecte comune și diferențe în ceea ce privește simptomele, cauzele și mecanismele lor. Iată o prezentare a legăturilor și diferențelor dintre aceste boli:
  1. Alzheimer: Alzheimer este caracterizată în principal prin acumularea plăcilor de beta-amiloide și a încrețiturilor neurofibrilare în creier, care duc la deteriorarea treptată a celulelor nervoase. Simptomele includ tulburări de memorie, confuzie, desorientare, dificultăți de comunicare și schimbări de personalitate. Factorii de risc includ predispoziția genetică și înaintarea în vârstă.
  2. Boala Huntington: Boala Huntington este o afecțiune genetică rară, cauzată de o mutație a genei IT15. Simptomele includ tulburări ale mișcărilor (mișcări involuntare), modificări comportamentale și cognitive. Boala Huntington este transmisă de la părinte la copil și are un debut adesea la vârste mai tinere.
  3. Boala Parkinson: Boala Parkinson este legată de pierderea de dopamină din creier și este caracterizată prin tremur, rigiditate musculară, mișcări lente și instabilitate posturală. Cauza exactă nu este cunoscută, dar un factor de risc pentru boala Parkinson este cel genetic. De obicei, debutează la vârste mai înaintate.
Cu toate că aceste boli au mecanisme distincte și cauze diferite, ele împărtășesc un element comun: deteriorarea treptată a celulelor nervoase și a funcției cognitive. De asemenea, toate aceste boli au impact asupra calității vieții pacienților și necesită îngrijire medicală și socială adecvată.

Tratamentul pentru Alzheimer

Negative beliefs about aging predict Alzheimer's disease in Yale-led study | YaleNewsMyriam Zilles – Unsplash Există tratamente convenționale[8] disponibile care pot ajuta la gestionarea simptomelor și pot încetini progresia acestei tulburări cognitive. (Vaz, 2020) Alzheimer reprezintă în prezent o boală incurabilă, dar detectarea ei și tratamentul timpuriu pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Medicamentele prescrise legate de boala alzheimer sunt adesea utilizate pentru a gestiona pierderea memoriei și confuzia. Un bun tratament pentru alzheimer include inhibitori de colinesterază precum Donepezil, Rivastigmină, Galantamină, care cresc nivelurile de substanțe chimice implicate în comunicarea între celulele nervoase. Un alt mod de a trata boala alzheimer este Memantina (Namenda), un antagonist al receptorilor NMDA care reglează glutamatul, implicat în funcțiile creierului precum învățarea și memoria. Aici este o sumarizare a tipurilor de tratament, niciun tratament nu garantează recuperarea completă:
Tipul de tratament Exemple Scop
Medicamente prescrise Donepezil, Rivastigmină, Galantamină, Memantina (Namenda) Gestiunea simptomelor
Abordări non-medicamentoase Terapie de stimulare cognitivă Îmbunătățirea funcției cognitive
Pentru îngrijitorii persoanelor cu boala Alzheimer, o strategie adecvată de adaptare și prioritizarea propriei sănătăți și bunăstări poate ajuta pentru reducerea riscului de alzheimer.
Citește și  Interpretarea Mandalei Personala
Există resurse și sprijin disponibile pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine boala și să facă față stresului și oboselii asociate cu îngrijirea unei persoane cu Alzheimer.

Terapii pentru persoanele care dezvoltă boala: Tratamentul Bolii Alzheimer

Alzheimer's Disease: Discerning Facts vs Fiction | Summit HealthGeralt – Pixabay Printre abordările non-medicamentoase se disting:
  • terapia de stimulare cognitivă: implică activități și exerciții concepute pentru a îmbunătăți memoria, abilitățile de rezolvare a problemelor și abilitatea de limbaj.
  • terapia cognitivă: aceasta se concentrează pe îmbunătățirea funcțiilor cognitive și menținerea independenței pe cât posibil. Folosind tehnici specifice, terapia cognitivă ajută la păstrarea memoriei, limbajului și a gândirii abstracte, aducând astfel beneficii semnificative pentru pacienți și familiile lor.
  • terapia afectivă: se concentrează pe stabilirea și menținerea unei conexiuni emoționale cu persoana afectată, prin intermediul interacțiunilor pozitive și suportului emoțional. Acest tip de terapie poate ajuta la îmbunătățirea stării de spirit, a comunicării și la reducerea comportamentelor problematice asociate cu boala Alzheimer.

Sprijin emoțional și consiliere

Includerea anumitor obiceiuri în rutina zilnică pentru pacientii cu alzheimer ar putea încetini declinul cognitiv și îmbunătăți starea generală de sănătate, precum:
  • adoptarea unei diete sănătoase
  • consumul de alimente în stil mediteranean, bogate în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase, a fost asociat cu o mai bună funcționare cognitivă.
  • activitatea fizică regulată ajută, de asemenea, la menținerea sănătății mentale prin îmbunătățirea fluxului sanguin cerebral.
  • participarea la activități mentale provocatoare, precum puzzle-uri sau învățarea unei noi abilități
  • menținerea unor rețele sociale puternice poate proteja împotriva declinului cognitiv, oferind suport emoțional și reducând nivelurile de stres.
Trecând peste schimbările de stil de viață ale bolnavilor de alzheimer, îmbogățirea calității vieții în timpul acestei călătorii dificile poate presupune:
  • Suport Medical
  • Consiliere Psihologică: pentru a ajuta persoanele cu alzheimer la bunăstarea emoțională. Depresia și anxietatea sunt frecvente pacienților cu Alzheimer, astfel că suportul terapeutic poate îmbunătăți semnificativ rezultatele privind sănătatea mentală.
  • Interacțiune Socială
  • Asistență pentru Îngrijitori
Înțelegerea nevoilor este cheia în gestionarea eficientă a bolii Alzheimer; este nevoie de mai mult decât medicamente – este necesară o îngrijire cuprinzătoare care să abordeze sănătatea fizică, sănătatea mentală, implicarea socială și aspectele practice ale vieții de zi cu zi.

Prevenirea Bolii Alzheimer: Tratament pentru Alzheimer non-medicamentos

Prevenirea bolii Alzheimer este un obiectiv extrem de important în lupta împotriva îmbătrânirii cognitive. Chiar dacă nu există o modalitate sigură de a preveni complet apariția bolii, există măsuri pe care le putem lua pentru a ne proteja creierul și a menține sănătatea mentală:
  • adoptarea unui stil de viață sănătos
  • dietă echilibrată
  • activitatea fizică regulată
  • mișcarea și exercițiile fizice
  • menținerea creierului activ prin citit, rezolvarea de puzzle-uri și socializarea cu alți oameni.
  • controlul nivelului de stres și menținerea unei rutine de somn sănătoase

Cercetări viitoare în tratamentul Alzheimerului

Viitorul tratamentului pentru Alzheimer este modelat de mai multe domenii inovatoare:
  1. Medicina genomică: cercetătorii se adâncesc în codul nostru genetic, în căutarea mutațiilor asociate cu Alzheimer.
  2. Imunoterapia: oamenii de știință dezvoltă vaccinuri care pot declanșa sistemul imunitar să atace plăcile de beta-amiloizi – o caracteristică a bolii Alzheimer.
  3. Strategii de neuroprotecție: se efectuează studii pentru a proteja neuronii de deteriorare și deces cauzate de tulburări degenerative precum Alzheimer.
  4. Terapia cu celule stem: înlocuirea celulelor cerebrale deteriorate cu altele noi

Întrebări Frecvente

Care sunt simptomele bolii Alzheimer?

Simptomele bolii Alzheimer includ pierderea memoriei, confuzia, dificultăți de comunicare și dezorientare spațială.

Cum se realizează diagnosticul și tratamentul bolii Alzheimer?

Diagnosticul bolii Alzheimer se bazează pe evaluarea simptomelor, testele cognitive și imagistica cerebrală. Tratamentul include medicamente pentru a îmbunătăți simptomele și terapie non-farmacologică pentru a întârzia progresia bolii.

La ce vârstă se dezvoltă boala Alzheimer?

Boala Alzheimer apare de obicei după vârsta de 65 de ani, dar poate afecta și persoanele mai tinere în cazul formelor timpurii.
Citește și  Pentru Copilul Din Tine - Cum Sa Te Intorci La El?

Care sunt cauzele bolii Alzheimer?

Cauzele exacte ale bolii Alzheimer nu sunt cunoscute, dar se crede că o combinație de factori genetici, ambientali și de stil de viață poate contribui la dezvoltarea bolii.

Cine a descris pentru prima oară boala Alzheimer?

Boala Alzheimer a fost descrisă pentru prima dată de Alois Alzheimer, un medic german, în anul 1906.

Cum afectează boala Alzheimer creierul?

Boala Alzheimer afectează creierul prin acumularea plăcilor de proteine amyloid-beta și neurofibrilare în interiorul celulelor nervoase, ducând la moartea progresivă a acestora.

Cum se agravează simptomele bolii Alzheimer?

Simptomele bolii Alzheimer se agravează pe măsură ce boala progesează și afectează un număr tot mai mare de zone ale creierului.

Există tratament pentru vindecarea bolii Alzheimer?

Deocamdată, nu există un tratament care să vindece complet boala Alzheimer, dar există medicamente și terapii care pot ajuta la îmbunătățirea simptomelor și la întârzierea progresiei bolii.

Cine poate dezvolta boala Alzheimer?

Orice persoană poate dezvolta boala Alzheimer, dar există un risc mai mare de a dezvolta boala la vârste înaintate sau dacă există antecedente familiale.

Cum poate fi afectată o persoană cu boala Alzheimer?

O persoană cu boala Alzheimer poate avea dificultăți în îndeplinirea sarcinilor cotidiene, poate avea dificultăți de comunicare și poate deveni confuză sau agitată.

Poate fi prevenită boala Alzheimer prin anumite diete sau suplimente?

Nu există o dietă sau un supliment definitiv dovedit că previne Alzheimerul. Cu toate acestea, o dietă echilibrată și exercițiile regulate pot contribui la sănătatea generală a creierului.

Cum se tratează boala Alzheimer?

În prezent, nu există un tratament pentru vindecarea bolii Alzheimer. Cu toate acestea, tratamentul poate ajuta la controlul simptomelor și încetinirea progresiei bolii.

Care este costul mediu al tratamentului pentru Alzheimer și este adesea acoperit de asigurare?

Costul tratamentului pentru Alzheimer poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv de stadiul bolii și de metodele de tratament utilizate. În general, îngrijirea pentru persoanele cu Alzheimer poate fi scumpă, deoarece poate implica vizite regulate la medic, medicamente și, în unele cazuri, îngrijire la domiciliu sau îngrijire de lungă durată într-o instituție specializată.

Concluzia

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă gravă care afectează în principal persoanele în vârstă. Aceasta are un impact semnificativ asupra vieții persoanelor afectate și a familiilor lor, necesitând un sprijin adecvat și gestionarea simptomelor. Diagnosticarea timpurie și tratamentul adecvat pot ajuta la îmbunătățirea calității vieții pacienților și pot deschide uși pentru noi avansuri în tratarea și prevenirea bolii Alzheimer în viitor.

Care sunt cele mai eficiente tratamente pentru Alzheimer?

Desi nu exista un leac pentru maladia Alzheimer, tratamentele eficiente se concentreaza pe ameliorarea simptomelor si incetinirea progresiei bolii. Abordarile include medicamente, terapii cognitive si modificari ale stilului de viata. Este crucial sa intelegem cauze principale alzheimer boala pentru dezvoltarea de strategii preventive si terapeutice personalizate.

Resurse

  1. Lane, C. A., Hardy, J., & Schott, J. M. (2018). Alzheimer’s disease. European journal of neurology25(1), 59-70.
  2. Stern, R. G., Mohs, R. C., Davidson, M., Schmeidler, J., Silverman, J., Kramer-Ginsberg, E., … & Davis, K. L. (1994). A longitudinal study of Alzheimer’s disease: measurement, rate, and predictors of cognitive deterioration. The American journal of psychiatry151(3), 390-396.
  3. Preventing Alzheimer’s disease and cognitive decline, 01 Apr 2010, (193):1-727
  4. DeTure, M. A., & Dickson, D. W. (2019). The neuropathological diagnosis of Alzheimer’s disease. Molecular neurodegeneration14(1), 1-18.
  5. Vaz, M., & Silvestre, S. (2020). Alzheimer’s disease: Recent treatment strategies. European journal of pharmacology887, 173554.
  6. Tombaugh, T. N., & McIntyre, N. J. (1992). The mini‐mental state examination: a comprehensive review. Journal of the American Geriatrics Society40(9), 922-935.
  7. Henry-Feugeas, M. C. (2007). MRI of the ‘Alzheimer syndrome’. Journal of Neuroradiology34(4), 220-227.
  8. Nordberg, A., Rinne, J. O., Kadir, A., & Långström, B. (2010). The use of PET in Alzheimer disease. Nature Reviews Neurology6(2), 78-87.

Leonard

Articole publicate: 144

Vezi pagina autorului

Inscrie-te si TU la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale!

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și exemple de lucru
  • Certificări Internaționale
  • > Inscrie-te Acum <

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *