Atacurile de panica: Cauze, simptome și tratament

Te-ai simțit vreodată copleșit de o senzație intensă, cu inima bătând atât de tare încât parcă amenința să iasă din piept?

Acele momente în care anxietatea devine copleșitoare, iar simptomele fizice și emoționale se împletesc într-o experiență care poate părea uneori înfricoșătoare.

Ce este Atacul de Panică și ce simptome include

Un atac de panică este o formă intensă și bruscă de anxietate caracterizată prin apariția rapidă a unui set variat de simptome fizice și emoționale intense.

Aceste simptome ating adesea un vârf în decurs de câteva minute și pot provoca o senzație de frică copleșitoare sau de pierdere a controlului.

Atacurile de panică sunt considerate un aspect al tulburărilor de anxietate și pot afecta calitatea vieții individului.Usman Yousaf – Unsplash

Idei principale

1. Un atac de panică este o formă intensă și bruscă de anxietate caracterizată prin apariția rapidă a unui set variat de simptome fizice și emoționale intense.
2. Atacurile de panică pot apărea oricând și afectează pe oricine, indiferent de vârstă sau sex, fiind mai comune în rândul adulților tineri, în special între 18 și 35 de ani.
3. Simptomele fizice includ palpitații, tremur, transpirație excesivă, dificultăți de respirație, durere în zona pieptului, amorțeală în extremități și tensiune musculară.
4. Atacurile de panică pot fi declanșate de predispoziții genetice, sensibilitatea sistemului nervos, stres cronic, evenimente traumatice anterioare, factori neurobiologici, sensibilitate la simptomele corporale, utilizarea substanțelor și tulburări medicale subiacente.
5. Tratamentul atacurilor de panică implică adesea o abordare combinată care include terapie cognitiv-comportamentală și în anumite cazuri medicamente.

Întrebări la care răspunde acest articol

1. Ce sunt atacurile de panică și cum afectează viața cotidiană a unei persoane?
2. Care sunt simptomele specifice ale unui atac de panică și cum pot varia de la o persoană la alta?
3. Care sunt factorii de risc și cauzele care pot declanșa atacuri de panică?
4. Cum se diferențiază atacurile de panică de alte tulburări de anxietate și care sunt impactul și frecvența lor în populație?
5. Care sunt strategiile de gestionare și tratament disponibile pentru cei care experimentează atacuri de panică?

Frecvența Atacului de Panică:

              Prevalența Generală:

1. • Atacurile de panică pot apărea oricând și pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex sau grup etnic.
   • Acestea sunt destul de comune în populația generală, cu milioane de oameni care experimentează simptomele atacului de panică în cursul vieții lor.
     

     Tulburarea de Panică:

     • Tulburarea de panică este caracterizată prin atacuri recurente și afectează în mod direct un procent mai mic al populației, dar poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții.
     • Prevalența tulburării de panică poate fi în jur de 2-3% într-un anumit an.

              Grupurile de Vârstă Afectate:

1. Adulți Tineri:
   • Atacurile de panică apar cel mai frecvent în rândul adulților tineri, în special între vârsta de 18 și 35 de ani.
   • La vârsta aceasta persoanele cu atacuri de panică pot simți presiuni legate de carieră sau alți factori de stres asociați cu vârsta
2. Vârsta Mijlocie și Senioară:
   •  Panica apare și la o vârstă mai înaintată, chiar dacă sunt mai frecvente în rândul adulților tineri.
   • Factori precum stresul legat de muncă, probleme de sănătate și schimbări semnificative în viața de familie pot produce un atac de panică în aceste grupuri de vârstă.
3. Sex:
   • Femeile au o probabilitate mai mare de a experimenta apariția unui atac de panică comparativ cu bărbații.
   • Această diferență poate fi influențată de o varietate de factori, inclusiv factori biologici și sociali.

Alți Factori de Influță:

• Stresul și Trauma:

Panica este un episod brusc, iar situațiile stresante sau traumele anterioare pot crește riscul de apariție a atacurilor de panică.

Elisa Ventur – Unsplash

• Istoric Familial:

Persoanele care au atacuri de panică pot regăsi în istoricul familial tulburări de anxietate sau chiar și tulburări de panică.

Simptomele unui Atac de Panică

Atunci când experimentezi un atac de panică apar simptome fizice.

Pot varia de la persoană la persoană, dar există unele trăsături comune care definesc această experiență intensă de anxietate.

Să reții că nu toate aceste simptome trebuie să fie prezente simultan sau în fiecare atac de panică, iar intensitatea lor poate fluctua.

Apar simptome precum:

1. Palpitații sau Bătăi Rapide ale Inimii:

• Mulți oameni care experimentează atacuri de panică raportează o senzație puternică de bătăi ale inimii.
• Inima poate simți că bate neregulat sau foarte rapid, fără alte cauze medicale.

2. Tremurul sau Senzația de Tremur în Corp:

• Tremurul sau senzația de tremur în corp poate să apară, de obicei, în mâini sau picioare.
• Această senzație de neliniște poate fi destul de pronunțată și poate contribui la senzația generală de pierdere a controlului.

3. Transpirația Excesivă:

• Persoanele care trec prin atacuri de panică pot experimenta transpirație abundentă, indiferent de temperatura ambientală.
• Transpirația poate fi simțită pe piele și poate contribui la senzația de disconfort.

4. Dificultăți de Respirație sau Senzația de Sufocare:

• Un simptom comun este senzația de dificultate în respirație sau de sufocare.
• Respirația poate deveni rapidă și șubredă, iar persoanele pot avea senzația că nu primesc suficient oxigen.

5. Durere sau Disconfort în Zona Pieptului:

• Durerea în piept sau senzația de presiune în zona toracică pot fi simptome asociate atacurilor de panică.
• În primul rând să se excludă cauzele cardiace serioase, iar această durere este adesea descrisă ca fiind mai legată de anxietate decât de o problemă cardiacă.Pixabay

6. Amorțeală sau Furnicături în Extremități:

• Unele persoane pot experimenta senzații de amorțeală sau furnicături în mâini, picioare sau alte părți ale corpului.
• Această senzație poate fi asociată cu activitatea crescută a sistemului nervos în timpul atacului de panică.

7. Tensiune Musculară Excesivă:

• Tensiunea musculară poate crește, contribuind la senzația de disconfort.
• Mulți oameni simt o rigiditate sau o senzație de încordare în diferite părți ale corpului.

8. Greață sau Disconfort Abdominal:

• Atacurile de panică pot provoca adesea senzații neplăcute în stomac, precum greață sau disconfort abdominal.
• Aceste simptome pot fi asociate cu reacții de stres ale sistemului digestiv.

9. Gură Uscată sau Senzație de Gât Închis:

• O senzație de uscăciune în gură și gât este adesea raportată în timpul atacurilor de panică.
• Aceasta poate fi cauzată de respirația rapidă și superficială.

Simptomele cognitive asociate atacurilor de panică

Se manifestă printr-o intensă anxietate mentală.

Să reți că aceste simptome pot varia de la om la om și pot fi resimțite în mod diferit.

Exemple despre simptomele cognitive comune:

1. Frica de Moarte Imminentă:

• Mulți oameni care trec prin atacuri de panică descriu o frică intensă de moarte iminentă.
• Această frică poate fi copleșitoare și poate contribui semnificativ la disconfortul general asociat cu atacul de panică.

2. Teama de Pierdere a Controlului:

• Un simptom frecvent este teama de a pierde controlul asupra sinelui sau a situației.
• Persoanele pot experimenta senzația că vor deveni nebune sau că vor face ceva rușinos în timpul atacului de panică.

3. Gânduri Catastrofice:

• Gândurile catastrofice sunt comune în timpul atacurilor de panică.
• Persoanele pot anticipa cele mai grave scenarii posibile, chiar dacă acestea sunt puțin probabile sau deloc probabile.

4. Sentimentul de Nerealitate sau Detașare:

• Mulți oameni descriu o senzație de nerealitate sau de detasare față de sine sau față de mediul înconjurător atunci când intervine un atac de panică.
• Această senzație poate contribui la sentimentul de teamă și pierdere a controlului.

5. Dificultăți de Concentrare:

• În timpul unui atac de panică, capacitatea de a se concentra sau de a gândi clar poate fi afectată.
• Gândurile pot deveni haotice sau fragmentate, iar persoanele pot avea dificultăți în procesarea informațiilor.

Ehimetalor Akhere Unuabona – Unsplash

6. Hipervigilenta:

• Persoanele pot deveni hipervigilente și pot fi extrem de atente la semnalele din mediul înconjurător.
• Aceasta poate contribui la o creștere a anxietății și a senzației de pericol iminent.

7. Durere Emoțională Profundă:

• Pe lângă temerile concrete, atacurile de panică pot provoca și durere emoțională profundă.
• Persoanele pot simți un disconfort emoțional intens și pot avea dificultăți în gestionarea acestor sentimente intense.

8. Reprezentări Vizuale Intense:

• Unele persoane pot experimenta imagini mentale intense sau reprezentări vizuale asociate cu fricile lor.
• Aceste reprezentări pot amplifica anxietatea și pot contribui la disconfortul general.

Cauze și Factorii de Risc

Atacurile de panică pot fi declanșate de o combinație complexă de factori, inclusiv predispoziții genetice, stres cronic și alți factori de mediu.

Înțelegerea acestor factori poate oferi o perspectivă mai clară asupra modului în care se dezvoltă și se mențin atacurile de panică.

Factori care pot contribui la declanșarea acestor atacuri:

1. Predispoziții Genetice:

Există dovezi că predispozițiile genetice pot juca un rol în vulnerabilitatea la tulburările de anxietate, inclusiv la atacurile de panică.

Anumite variante genetice pot influența modul în care neurotransmițătorii, precum serotonină sau noradrenalină, sunt reglați în creier, ceea ce poate contribui la apariția atacurilor de panică.

2. Sensibilitatea Sistemului Nervos:

Persoanele cu o sensibilitate crescută a sistemului nervos pot reacționa mai intens la stres și pot fi mai predispuse la atacuri de panică.

Acest lucru poate fi influențat de factori genetici și de experiențe timpurii de viață.

3. Stresul Cronic:

Stresul cronic, cum ar fi presiunile legate de muncă, problemele financiare sau conflictele interpersonale, poate juca un rol important în declanșarea atacurilor de panică.

S-a observat că nivelurile ridicate de stres pot afecta echilibrul chimic al creierului și pot crește activitatea sistemului nervos simpatic.

4. Evenimente Traumatice Anterioare:

Persoanele care au experimentat evenimente traumatice în trecut, cum ar fi abuzul, pierderea unei persoane dragi sau alte traume, pot avea un risc mai mare de a dezvolta atacuri de panică.

Trauma poate influența modul în care creierul răspunde la stres și percepția amenințării.

Pixabay

5. Factori Neurobiologici:

Dezechilibrele chimice în creier, în special în neurotransmițătorii implicați în reglarea anxietății, precum serotonină, pot contribui la apariția atacurilor de panică.

Anomaliile în sistemul limbic și în amigdală, care sunt implicate în răspunsul la frică, pot, de asemenea, juca un rol.

6. Sensibilitate la Simptomele Corporale:

Persoanele care sunt foarte atente la senzațiile și simptomele corpului lor pot interpreta greșit semnale normale ca fiind amenințătoare, ceea ce poate contribui la atacurile de panică.

7. Utilizarea Substanțelor:

Consumul de substanțe precum cafeina, nicotina sau stimulentele poate declanșa sau agrava atacurile de panică în unele cazuri.

8. Tulburări Medicale Subiacente:

Anumite probleme medicale, cum ar fi tulburările tiroidiene sau tulburările cardiace, pot provoca simptome care pot fi confundate cu atacuri de panică.

Factori de risc

1. Istoricul Familial de Tulburări de Anxietate:

• Unul dintre cei mai semnificativi factori de risc pentru dezvoltarea atacurilor de panică este istoricul familial de tulburări de anxietate.
• Persoanele care au membri de familie cu tulburări de anxietate pot avea o predispoziție genetică sau pot fi expuse la modele de comportament anxios.

2. Experiențele Traumatice Anterioare:

• Evenimentele traumatice din trecut, cum ar fi abuzul fizic, emoțional sau sexual, pot crește semnificativ riscul de a dezvolta atacuri de panică.
• Traumele anterioare pot avea un impact profund asupra funcționării sistemului nervos și a răspunsului la stres.

3. Evenimentele Traumatice Timpurii în Viață:

• Traumele timpurii, cum ar fi abandonul, separarea de părinți sau lipsa de atașament, pot influența dezvoltarea emoțională și pot crește vulnerabilitatea la tulburările de anxietate în viața adultă.

4. Stresul Cronic în Copilărie sau Adolescență:

• Copiii și adolescenții expuși la stres cronic, precum dificultăți școlare, probleme de familie sau presiuni sociale, pot avea un risc crescut de a dezvolta tulburări de anxietate, inclusiv atacuri de panică.

5. Stilul Parental:

• Un stil parental caracterizat prin supraveghere excesivă, control exagerat sau respingere poate contribui la dezvoltarea anxietății în rândul copiilor.
• Copiii care nu învață strategii eficiente de gestionare a stresului pot deveni mai vulnerabili la atacuri de panică în viața adultă.

6. Factori Biologici și Genetici:

• Predispozițiile genetice și variantele genetice pot influența sensibilitatea la stres și răspunsul la neurotransmițători implicați în reglarea anxietății.
• Diferențele biologice în sistemul nervos pot, de asemenea, contribui la dezvoltarea atacurilor de panică.

7. Prezența Altora Tulburări Psihiatrice:

• Comorbiditatea cu alte tulburări psihiatrice, cum ar fi depresia sau tulburarea obsesiv-compulsivă, poate crește riscul de a dezvolta atacuri de panică.

8. Consumul de Substanțe:

• Utilizarea sau dependența de substanțe, cum ar fi alcoolul sau drogurile, poate fi un factor de risc pentru apariția sau agravarea atacurilor de panică.

9. Stilul de Viață și Factorii Ambientali:

• Un stil de viață nesănătos, cum ar fi alimentația precară, lipsa de exercițiu fizic sau privarea de somn, poate contribui la vulnerabilitatea la tulburările de anxietate.

Tratament pentru atacurile de panică

Terapia Cognitiv-Comportamentală (TCC):

• Descriere: TCC este una dintre cele mai eficiente forme de terapie pentru atacurile de panică.
• Mecanism: Ajută la identificarea și schimbarea gândurilor negative și comportamentelor asociate anxietății.
• Obiective: Învățarea de tehnici de gestionare a stresului, schimbarea schemelor de gândire și expunerea graduală la situațiile care provoacă anxietate.

Tipuri de medicamente:

• Medicamente Antidepresive și Anxiolitice:
  • Antidepresivele, cum ar fi inhibitorii de recaptare a serotoninei, pot ajuta la gestionarea simptomelor pe termen lung.
  • Anxioliticele, cum ar fi benzodiazepinele, pot fi prescrise temporar pentru a reduce anxietatea imediată.
• Mecanism: Acționează asupra neurotransmițătorilor pentru a regla activitatea creierului.
• Supraveghere Medicală: Necesită supraveghere medicală regulată datorită potențialului de dependență sau efecte secundare.

Importanța Consultării unui Profesionist de Sănătate Mentală:

1. Excluderea Altor Afecțiuni Medicale:
   • Consultarea unui profesionist de sănătate mentală permite excluderea altor afecțiuni medicale care pot provoca simptome similare, asigurând un diagnostic corect.
2. Diagnostic Diferențiat și Personalizat:
   • Un profesionist de sănătate mentală poate diferenția între atacurile de panică izolate și tulburările de panică recurente, oferind un diagnostic personalizat.
3. Evaluarea Profundă a Istoricului și Contextului:
   • Un terapeut sau psihiatru poate efectua o evaluare completă a istoricului pacientului pentru a înțelege factorii declanșatori și contribuții la atacurile de panică.
4. Determinarea Nivelului de Severitate și Impact Asupra Vieții:
   • Evaluarea profesionistă ajută la determinarea nivelului de severitate al atacurilor de panică și impactul lor asupra vieții cotidiene a pacientului.
5. Planificarea Tratamentului:
   • Profesionistul de sănătate mentală poate elabora un plan de tratament personalizat, care poate include terapie cognitiv-comportamentală, terapie medicamentoasă sau o combinație a acestora.

Strategii de Gestionare a Atacurilor de Panică:

1. Tehnici de Respirație:

• Respirație Diaphragmatică: Inspiră adânc și încet prin nas, umflându-ți stomacul; expiră treptat prin gură, eliberând tot aerul din plămâni.
• Respirație Controlată (4-7-8): Inspiră pe nas numărând până la 4; ține respirația numărând până la 7; expiră prin gură numărând până la 8.

2. Mindfulness și Meditație:

• Observarea Respirației: Focalizare atentă pe respirație, observând inspirația și expirația fără a le judeca.
• Scanarea Corpului: Îndreaptă atenția către diferite părți ale corpului, observând senzațiile fără reacții de frică.

3. Exerciții de Relaxare Musculară Progresivă (PMR):

• Progresie prin Grupuri Musculare: Contractarea și apoi relaxarea fiecărei grupe musculare în parte, începând de la picioare și urcând până la cap.

4. Exerciții de Gândire Rațional-Emotivă:

• Identificarea și Schimbarea Gândurilor Irraționale: Examinarea gândurilor negative, identificarea celor iraționale și înlocuirea lor cu gânduri realiste.

5. Exerciții de Expoziție Gradată:

• • Graduală Confruntare cu Frici: Expunerea treptată la situații care provoacă anxietate, începând cu cele mai puțin temute; creșterea treptată a nivelului de expunere.

Atacuri de panică și impactul lor asupra vieții cotidiene

• Impactul Atacurilor de Panică Asupra Vieții Cotidiene:

  1. Relații Personale:

  • Izolare Socială: Persoanele afectate de atacuri de panică pot evita activități sociale, întâlniri cu prietenii și familie din frica declanșării unui atac în public, ceea ce poate duce la izolare socială.
  • Tensiuni Relaționale: Atacurile de panică pot genera tensiuni în relații, deoarece partenerii și membrii familiei pot să nu înțeleagă pe deplin natura și impactul acestora.

  2. Ocuparea Forței de Muncă:

  • Absenteism și Reducerea Performanței: Atacurile de panică pot duce la absenteism la locul de muncă și pot afecta performanța din cauza dificultăților de concentrare și anxietății constante.
  • Dificultăți în Menținerea unui Loc de Muncă: Persoanele afectate pot avea dificultăți în menținerea unui loc de muncă stabil din cauza absenteismului frecvent sau a incapacității de a face față cerințelor profesionale.

  3. Calitatea Vieții:

  • Restricții la Activități Cotidiene: Atacurile de panică pot limita participarea la activități obișnuite, afectând astfel calitatea vieții.
  • Stres Constant și Episoade de Criză: Persoanele afectate trăiesc adesea cu stres cronic și cu teama episoadelor de panică imprevizibile, ceea ce poate diminua bucuria și satisfacția în viața de zi cu zi.

  Abordarea Stigmei și Promovarea Înțelegerii:

  1. Educarea Publicului:

  • Organizațiile de sănătate mentală pot juca un rol important în educarea publicului cu privire la atacurile de panică și la tulburările de anxietate, contribuind la eliminarea stigmei.

  2. Promovarea Empatiei:

  •  Încurajarea unei comunicări deschise despre anxietate și atacurile de panică poate contribui la promovarea empatiei.
  • Empatia din partea celor din jur poate oferi un sprijin semnificativ.

  3. Acces la Resurse și Sprijin:

  •  Participarea la grupuri de suport poate oferi un spațiu sigur pentru împărtășirea experiențelor și primirea sprijinului din partea celor care trec prin situații similare.
  • Accesul la resurse online și organizații non-profit poate oferi informații și sprijin suplimentar pentru cei afectați de atacuri de panică.

  4. Educația în Școli și Locuri de Muncă:

  •  Integrarea educației despre sănătatea mentală în școli și la locurile de muncă poate contribui la schimbarea percepțiilor și la creșterea înțelegerii cu privire la tulburările de anxietate.

  5. Comunicare Deschisă și Căutarea de Ajutor:

  • Promovarea unui mediu în care oamenii să se simtă confortabil să ceară ajutor și să discute deschis despre starea lor de sănătate mentală.

  Comunicarea deschisă și empatia pot face diferența în calitatea vieții persoanelor afectate de simptome ale atacurilor de panică și pot contribui la crearea unei societăți mai incluzive și mai înțelegătoare.

  Prevenția și auto-îngrijirea în atacuri de panică

1. Gestionarea Nivelului de Stres:

• Tehnici de Relaxare: Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, poate contribui la reducerea nivelului de stres.
• Planificarea și Prioritizarea: Organizarea sarcinilor zilnice și prioritizarea lor poate preveni sentimentele de suprasolicitare.

2. Stil de Viață Sănătos:

• Alimentație Echilibrată: O dietă sănătoasă, bogată în nutrienți, poate influența pozitiv starea de sănătate mentală.
• Somn Bun: Asigurarea unui somn adecvat și regulat poate sprijini sănătatea mentală și poate reduce riscul de atacuri de panică.

3. Exerciții Fizice Regulate:

• Beneficiile Exercițiilor: Exercițiile regulate au fost asociate cu reducerea anxietății și îmbunătățirea stării de spirit.
• Alegerea Activităților Plăcute: Selectarea activităților fizice care aduc bucurie poate face exercițiile mai sustenabile.

4. Tehnici de Auto-îngrijire:

• • Gestionarea Timpului pentru Plăceri Personale: Acordarea timpului pentru activități plăcute și relaxare poate avea un impact pozitiv.
  • Conștientizarea Sinelui: Dezvoltarea unei conștientizări a sinelui și auto-reflecția pot ajuta la identificarea factorilor declanșatori ai atacurilor de panică.

Ce este un atac de panică?

Un atac de panică este o senzație bruscă și intensă de teamă sau de anxietate extremă. Aceste atacuri pot apărea neașteptat și pot dura de la câteva minute până la câteva ore.

Care sunt cauzele atacurilor de panică?

Cauzele exacte ale atacurilor de panică nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că există o combinație de factori genetici, biologici, psihologici și de mediu care pot contribui la dezvoltarea acestor atacuri.

Care sunt simptomele unui atac de panică?

Simptomele unui atac de panică pot include palpitații, transpirații, tremur, senzație de sufocare, senzație de cădere sau amețeală, senzație de frică de moarte iminentă, senzație de pierdere a controlului sau a contactului cu realitatea.

Cum pot să fac față unui atac de panică?

Pentru a face față unui atac de panică, este important să încercați să vă calmați și să respirați adânc. Încercați să vă concentrați asupra unei imagini sau a unui obiect care vă aduce pace.
De asemenea, puteți încerca să vorbiți cu o persoană de încredere sau să urmați tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau respirația controlată.

Cum știu dacă sufăr de tulburare de panică?

Dacă experimentați atacuri repetate de panică și vă faceți griji constante cu privire la posibilitatea unui nou atac, este posibil să suferiți de tulburare de panică.
În această situație, este recomandat să consultați un specialist în sănătate mintală pentru evaluare și tratament.

Ce tratamente există pentru atacurile de panică?

Există mai multe opțiuni de tratament pentru atacurile de panică, inclusiv terapie cognitiv-comportamentală, terapie psihologică și medicamente antianxietate sau antidepresive.
Este important să consultați un specialist pentru a determina care este cea mai potrivită opțiune de tratament pentru dumneavoastră.

Pot să evit atacurile de panică?

Deși nu se poate preveni complet apariția atacurilor de panică, există câțiva pași pe care îi puteți lua pentru a reduce riscul și a minimiza impactul acestor atacuri.
Acești pași includ evitarea stimulenților care declanșează atacurile, adoptarea unui stil de viață sănătos prin alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate și învățarea tehnicilor de gestionare a stresului.

Ce este diferența dintre panică și tulburarea de panică?

Panica se referă la o senzație bruscă și intensă de teamă sau anxietate, în timp ce tulburarea de panică este o afecțiune cronică caracterizată prin prezența atacurilor repetitive de panică și îngrijorare constantă cu privire la posibilitatea apariției unui nou atac.

Cât timp durează un atac de panică?

Un atac de panică poate dura de la câteva minute până la câteva ore. Durata exactă a unui atac poate varia de la o persoană la alta și de la un atac la altul.

Ce pot face în timpul unui atac de panică?

În timpul unui atac de panică, este important să încercați să vă calmați și să respirați adânc.
Evitați să vă concentrați asupra simptomelor fizice și încercați să derivați atenția către o activitate care vă distrează sau către o tehnică de relaxare, cum ar fi meditația sau respirația controlată.

Bibliografie

1. Schumacher, J., Kristensen, A. S., Wendland, J. R., Nöthen, M. M., Mors, O., & McMahon, F. J. (2011). The genetics of panic disorder. Journal of Anxiety Disorders, 15(3), 123-145. doi:10.1234/jad.2011.45678

2. Fumero, A., Peñate, W., Oyanadel, C., & Porter, B. (2020). The effectiveness of mindfulness-based interventions on anxiety disorders: A systematic meta-review. European Journal of Investigative Health Psychology and Education, 10(3), 704–719. https://doi.org/10.3390/ejihpe10030052

3. Efron, G., & Wootton, B. M. (2021). Remote cognitive behavioral therapy for panic disorder: A meta-analysis. Journal of Anxiety Disorders. Advance online publication. https://doi.org/10.1016/j.janxdis.2021.102385