schizofrenia
Redactat de Leonard

Schizofrenia este o tulburare psihotică cronică ce afectează funcționarea mentală și emoțională a unei persoane.

Persoanele cu schizofrenie experimentează simptome severe care pot afecta toate aspectele vieții lor, dar și viețile celor apropiați lor, în special a familiei.

Este important să înțelegem schizofrenia și să fim empatici cu cei care trăiesc cu această tulburare în viața lor de zi cu zi.

5 Întrebări la care răspunde articolul

  1. Ce este schizofrenia și cum se manifestă?
  2. Care sunt tipurile de schizofrenie și cum se diferențiază ele?
  3. Care sunt cauzele și factorii de risc ai schizofreniei?
  4. Cum afectează schizofrenia persoana diagnosticată și familia sa?
  5. Cum poate fi tratată și gestionată schizofrenia?

5 Idei cheie

  1. Definiția și Simptomele Schizofreniei
  2. Tipurile de Schizofrenie
  3. Cauze și Factori de Risc ai Schizofreniei
  4. Impactul Asupra Familiei
  5. Tratamentul și Gestionarea Schizofreniei

Ce este mai exact schizofrenia? – Răzvan T. Coloja

1. Schizofrenie – Definiție și Simptome

Schizofrenia(1) este o tulburare mintală complexă caracterizată prin prezența simptomelor psihotice.

Simptomele se împart în două categorii(2) și pot fii ușoare, moderate sau acute: simptome pozitive și simptome negative.

Simptomele pozitive pot fi:

  • halucinațiile auditive și vizuale
  • vorbire dezorganizată
  •  ideile delirante

Simptomele negative pot fi:

  • lipsa de interes
  • lipsa emoțiilor
  • dificultăți de vorbire
  • gândire dezorganizată

Simptomele schizofreniei pot varia de la o persoană la alta, dar cele mai comune simptome sunt cele menționate anterior.

Schizofrenie – manifestari, cauze, tipuri de schizofrenie si tratament

2. Tipuri De Schizofrenie

Există mai multe tipuri(3) de schizofrenie, printre care:

  • Schizofrenia Paranoidă – caracterizată prin prezența ideilor delirante și a halucinațiilor auditive
  • Schizofrenia Dezorganizată – caracterizată prin comportament dezorganizat și dificultăți în gândire și vorbire.
  • Schizofrenia Catatonică – caracterizată prin perioade de imobilitate sau agitație excesivă, mutism sau vorbire redusă, comportamente repetitive și anormale, precum și dificultăți în menținerea unei poziții corporale fixe.
  • Schizofrenia Nediferențiată – caracterizată prin prezența unui amestec variat de simptome psihotice, inclusiv idei delirante, halucinații, gândire dezorganizată și dificultăți în exprimarea emoțiilor.
  • Schizofrenia Reziduală – caracterizea prin prezența simptomelor mai puțin intense sau severe ale schizofreniei, cum ar fi tulburările de gândire, emoții aplatizate și retragerea socială. Aceste simptome pot persista după un episod psihotic major și pot afecta capacitatea de funcționare a persoanei în viața de zi cu zi
Citește și  Hipocampul Și Amintirea Emoțională

3. Schizofrenie – Cauze și Factori de Risc

Cauzele exacte ale schizofreniei nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că o combinație de factori genetici, chimici și de mediu poate contribui la dezvoltarea tulburării.

Există și unii factori de risc care pot influența probabilitatea de a dezvolta schizofrenie, cum ar fi antecedentele familiale de schizofrenie, complicații în timpul sarcinii și la naștere, consumul de substanțe psihoactive și stresul cronic.

Schizofrenia: definitie, cauze, simptome si tratament| Reginamaria.ro

3.1. Care Sunt Cauzele Schizofreniei?

Cauzele exacte ale schizofreniei nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că factorii genetici(4) și chimici joacă un rol important în dezvoltarea tulburării.

Anumite gene pot crește probabilitatea de a dezvolta schizofrenie, dar nu toate persoanele care moștenesc aceste gene dezvoltă boala.

3.2. Ce Factori de Risc Pot Contribui la Dezvoltarea Schizofreniei?

Există și factori de risc care pot aumenta probabilitatea de a dezvolta schizofrenie.

  • Antecedentele familiale de schizofrenie sunt un factor de risc semnificativ, deoarece persoanele care au rude apropiate cu această tulburare au un risc mai mare de a dezvolta și ei schizofrenie.
  • Complicațiile în timpul sarcinii și la naștere
  • Consumul de substanțe psihoactive, cum ar fi drogurile sau alcoolul
  • Stresul cronic poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea schizofreniei

4. Impactul Tulburării Asupra Familiei Bolnavilor Diagnosticați cu Schizofrenie

Impactul devastator al schizofreniei nu se limitează doar la persoana care o poartă, ci se extinde ca un val de neînțeles și provocări asupra întregii sale familii(5). Este adevărat că această tulburare psihotică poate perturba atât gândirea cât și emoțiile individului, generând simptome severe ce pot pune sub semnul întrebării chiar și aspectele cele mai de bază ale vieții sale. Dar priviți dincolo de acest individ și puteți observa răsfrângerile acestei boli devastatoare în întreaga sa rețea de suport.

Imaginea de ansamblu dezvăluie o realitate cruntă: bolnavii de schizofrenie se confruntă cu provocări sociale, emoționale și cotidiene remarcabile. Întâlnirea cu alți oameni, până atunci un act firesc și plăcut, poate deveni un teritoriu înspăimântător, în care halucinațiile auditive sau ideile delirante le umplu mintea și sufletul cu incertitudine și confuzie. Astfel, relațiile interpersonale pot fi profund afectate, separându-i pe acești indivizi de lumea din jur.

Schizofrenie: ce este, din ce cauze apare și cum poate fi ținută sub control

Sarcinile zilnice, care pentru mulți dintre noi sunt rutine obișnuite, devin provocări montane pentru cei cu schizofrenie. Activități care cereau o dată efort minim acum devin bariere insurmontabile: de la gestionarea rutinei zilnice la menținerea angajamentelor și responsabilităților de la locul de muncă sau în comunitate. Așadar, întreaga structură a vieții lor cotidiene este perturbată, provocându-le stres și neliniște constantă.

Citește și  Oameni Toxici - Semne De Care Sa Te Feresti

Dar impactul schizofreniei nu se oprește aici. În prim-planul acestei drame se află familia – cei care îi încurajează, îi susțin și îi iubesc. Oricine a avut vreodată un membru de familie cu schizofrenie știe cât de profund poate afecta această tulburare binecunoscuta armonie familială. Într-o încercare disperată de a-și ajuta fiul, fiica, soțul sau soția, acești membri devotați pot fi nevoiți să se confrunte cu situații și emoții copleșitoare.

Familia devine pilonul principal de sprijin, devenind atentă la fiecare schimbare, fiecare semn sau simptom nou. Sunt cei care se luptă cu incertitudinea, încercând să stabilească comunicarea și conexiunea în mijlocul acestei furtuni psihologice. Eforturile lor neobosite pentru a-și ajuta cel drag pot provoca epuizare fizică și emoțională. Cu toate acestea, ei rămân adesea nestrămutați în devotamentul lor, riscându-și propria bunăstare pentru binele celui iubit.

În ciuda sacrificiilor lor nobile, să nu uităm că membrii familiei nu sunt invulnerabili în fața impactului schizofreniei. Stresul constant, nevoia de a fi vigilent și grija permanentă pot submina sănătatea lor emoțională. Relații care odată erau pline de bucurie pot fi supuse unor tensiuni și turbulențe, iar bunăstarea lor poate fi amenințată de provocările schizofreniei.

4.1. Cum se diagnostichează schizofrenia?

Diagnosticul de schizofrenie implică evaluarea atentă a simptomelor, istoricului medical și a altor informații relevante pentru a determina dacă pacientul îndeplinește criteriile specifice pentru această tulburare mentală.

Profesioniștii din domeniul sănătății mintale folosesc adesea criterii din manualele de diagnostic, cum ar fi DSM-5 sau ICD-10, pentru a face diagnosticul.

Diagnosticul poate fi realizat de un psihiatru sau un psiholog cu experiență în domeniul tulburărilor mentale, care va examina simptomele pacientului și va evalua durata și severitatea acestora.

Stabilirea diagnosticul de schizofrenie nu se bazează pe analize de laborator specifice, deoarece schizofrenia este o tulburare mentală complexă care implică evaluarea simptomelor, experiențelor și comportamentelor pacientului. Cu toate acestea, în procesul de diagnostic, pot fi realizate anumite teste de laborator și investigații medicale pentru a exclude alte condiții care pot avea simptome similare cu schizofrenia sau pentru a evalua starea generală de sănătate a pacientului.

Diagnosticarea poate fi dificil de realizat, deoarece simptomele schizofreniei pot fi similare cu cele ale altor tulburări mintale, precum:

  • Depresie Majoră
  • Tulburări Afective cu Elemente Psihotice
  • Tulburarea Bipolară
  • Tulburarea Schizoafectivă
  • Tulburarea de Personalitate Paranoidă
  • Tulburarea de Anxietate

5. Tratarea Schizofreniei

Tratamentul schizofreniei(6) implică o abordare integrată care poate include medicație, terapie psihologică, sprijin social și schimbări în stilul de viață. Este important de subliniat că tratamentul este individualizat și poate varia în funcție de nevoile și preferințele fiecărei persoane . Consultarea cu un specialist în sănătate mentală este esențială pentru a dezvolta un plan de tratament adecvat și pentru a prelungii perioadele de remisiune. Iată câteva componente cheie ale tratamentului schizofreniei:

Citește și  Copiii cu ADHD la 2 ani: simptome in tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate

1. Medicație antipsihotică: Medicamentele antipsihotice sunt adesea utilizate pentru a ajuta la controlul simptomelor psihotice, cum ar fi halucinațiile și delirurile. Există două categorii principale de medicamente antipsihotice: cele tipice și cele atipice. Alegerea medicamentului depinde de simptomele pacientului și de reacția sa la medicamente. Este important să urmați indicațiile medicului și să discutați despre orice efecte secundare posibile.

2. Terapie psihologică: Terapiile psihologice, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC), terapia de grup și terapia de susținere, pot ajuta pacienții să înțeleagă și să facă față mai bine simptomelor, să dezvolte strategii de adaptare și să îmbunătățească abilitățile sociale și de relaționare.

3. Sprijin social: Susținerea din partea familiei, prietenilor și grupurilor de sprijin poate fi esențială pentru persoanele cu schizofrenie. O rețea solidă de sprijin poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și la gestionarea simptomelor.

4. Managementul stresului: Stresul poate agrava simptomele schizofreniei. Învățarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi relaxarea, meditația și yoga, poate ajuta pacienții să facă față mai bine situațiilor tensionate.

5. Educație și autocunoaștere: Înțelegerea propriei tulburări și a modului în care aceasta afectează gândirea, sentimentele și comportamentul poate ajuta pacienții să ia măsuri proactive pentru a-și gestiona simptomele.

6. Adoptarea unui stil de viață sănătos: Menținerea unei alimentații echilibrate, exercițiile fizice regulate și suficient somn pot contribui la îmbunătățirea stării generale de sănătate și la gestionarea simptomelor.

7. Evitarea substanțelor psihoactive: Consumul de alcool și droguri poate agrava simptomele schizofreniei și poate interacționa negativ cu medicamentele prescrise.

8. Monitorizare medicală regulată: Pacienții trebuie să fie supuși unei monitorizări medicale regulate pentru a evalua răspunsul la tratament, efectele secundare ale medicamentelor și progresul general în gestionarea simptomelor.

9. Angajamentul familial: Familia poate juca un rol important în sprijinirea tratamentului și în promovarea recuperării. Înțelegerea tulburării și a modului în care să sprijine pacientul poate contribui semnificativ la succesul tratamentului.

Schizofrenia cu debut in copilarie: ce este si cum se manifesta?

10. Continuarea tratamentului: Schizofrenia este o afecțiune cronică, iar tratamentul poate fi pe termen lung. Continuarea luării medicamentelor și participarea la terapie pe termen lung pot ajuta la menținerea stării de bine și la prevenirea recidivelor.

Este important să abordați tratamentul schizofreniei cu încredere și să căutați sprijinul profesioniștilor în sănătate mentală pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat și eficient.

Concluzie

Viața cu un pacient schizofrenic este marcată de provocări profunde atât pentru persoana afectată, cât și pentru familia sa. Schizofrenia este o tulburare mintală complexă, caracterizată prin simptome psihotice debilitante precum halucinațiile și ideile delirante. Aceste simptome pot afecta relațiile interpersonale, capacitatea de funcționare zilnică și bunăstarea emoțională a pacientului și a celor din jur. Diagnosticul precoce și intervenția adecvată sunt cruciale pentru gestionarea acestei tulburări, iar înțelegerea și empatia față de cei afectați sunt esențiale pentru construirea unui sprijin eficient și pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu schizofrenie și a familiilor lor.

Citește și  Hiperactivitate și Deficit de Atenție

FAQ

Q: Ce este schizofrenia?

A: Schizofrenia este o tulburare mentală cronică care afectează gândirea, comportamentul și emoțiile unei persoane. Persoanele care suferă de schizofrenie pot avea dificultăți în a-și distinge realitatea de imaginație și pot prezenta simptome precum halucinații, deliruri și tulburări de gândire.

Q: Care sunt simptomele schizofreniei?

A: Simptomele schizofreniei pot varia, dar cele mai comune simptome includ halucinații (a auzi sau a vedea lucruri care nu există), deliruri (idei false și nerealiste), tulburări de gândire și dificultăți în concentrare și memorie.

Q: Care sunt tipurile de schizofrenie?

A: Există mai multe tipuri de schizofrenie, printre care schizofrenia paranoidă (delirii și halucinații predominante), schizofrenia dezorganizată (comportament dezorganizat și tulburări ale vorbirii) și schizofrenia catatonică (mișcări anormale sau imobilitate).

Q: Care sunt cauzele schizofreniei?

A: Cauzele exacte ale schizofreniei nu sunt pe deplin cunoscute, dar se crede că o combinație de factori genetici, chimici și de mediu pot contribui la dezvoltarea bolii. De asemenea, studiile au arătat că schizofrenia poate fi mai frecventă în familii cu persoane diagnosticate cu această tulburare.

Q: Cum se face diagnosticul unui pacient schizofrenic?

A: Diagnosticul de schizofrenie se realizează de către un specialist în sănătate mentală, cum ar fi un psihiatru, pe baza simptomelor și a istoricului medical al pacientului. Testele și evaluările psihologice pot fi, de asemenea, utilizate pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului.

Q: Cum se tratează schizofrenia?

A: Tratamentul schizofreniei implică de obicei o combinație de medicamente antipsihotice, terapie psihologică și suport familial. Medicamentele pot ajuta la controlul simptomelor, iar terapia și suportul pot ajuta pacientul să înțeleagă și să gestioneze mai bine boala.

Q: Ce se întâmplă dacă schizofrenia nu este tratată?

A: Dacă schizofrenia nu este tratată, simptomele pot deveni mai severe și pot interfera semnificativ cu viața de zi cu zi a unei persoane. Este important să căutați ajutor medical dacă aveți suspiciuni despre schizofrenie sau dacă sunteți diagnosticat cu această tulburare.

Q: Cât de comună este schizofrenia?

A: Schizofrenia afectează aproximativ 1% din populație la nivel mondial. Este o tulburare destul de comună, iar diagnosticatul și tratamentul precoce pot ajuta la gestionarea simptomelor și la menținerea unei calități de viață mai bune.

Q: Există o recuperare pentru pacienții cu schizofrenie?

A: Da, există posibilitatea de recuperare pentru pacienții cu schizofrenie. Cu tratament adecvat și suport, mulți oameni reușesc să își controleze simptomele și să ducă o viață funcțională și satisfăcătoare.

Citește și  Scapă de insomnie! Remedii pentru Insomnii

Q: Cum poate familia să ajute un pacient cu schizofrenie?

A: Familia poate juca un rol important în suportul și recuperarea unei persoane diagnosticate cu schizofrenie. Aceasta poate implica asigurarea unei rețele de suport, înțelegerea și educarea despre boală și încurajarea pacientului să urmeze tratamentul și să își ia medicamentele conform indicațiilor medicului.

Q: Apare schizofrenia si la copii?

A: Da, schizofrenia poate apărea și la copii și adolescenți, deși este mai rară în această grupă de vârstă. Tulburarea poate debuta în adolescență timpurie sau chiar în copilărie. În general, simptomele schizofreniei la copii pot fi similare cu cele de la adulți, cum ar fi halucinațiile, delirurile, gândirea dezorganizată și retragerea socială. Totuși, diagnosticul și tratamentul schizofreniei la copii sunt adesea mai complexe, deoarece simptomele pot fi confundate cu alte tulburări psihologice sau dezvoltări normale în copilărie.

Q: Care e varsta la care se instaleaza cel mai des schizofrenia?

A: Schizofrenia poate debuta la orice vârstă, dar debutul este mai frecvent în adolescență și la începutul adultății, de obicei între vârsta de 16 și 30 de ani la bărbați și între 25 și 30 de ani la femei. Este important să menționăm că schizofrenia poate să apară și în copilărie sau mai târziu în viata, dar debutul în adolescență și la începutul adultății este mai obișnuit. Este, de asemenea, posibil ca simptomele mai puțin evidente să fie prezente încă din copilărie sau adolescență și să se dezvolte în mod treptat într-o tulburare schizofrenică complet dezvoltată mai târziu.

 

Referințe:

  1. Meltzer, H. Y., & Liberman, R. P. (1984). What Is Schizophrenia? Schizophrenia Bulletin. https://doi.org/10.1093/schbul/10.1.8
  2. Häfner, H., & Maurer, K. (1991). Are there two types of schizophrenia? true onset and sequence of positive and negative syndromes prior to first admission. In Springer eBooks (pp. 134–159). https://doi.org/10.1007/978-3-642-76841-5_10
  3. Harding, C. M. (1988). Course types in schizophrenia: an analysis of European and American studies. Schizophrenia Bulletin, 14(4), 633–643. https://doi.org/10.1093/schbul/14.4.633
  4. Skene, N., Bryois, J., Bakken, T. E., Breen, G., Crowley, J. J., Gaspar, H. A., Giusti-Rodríguez, P., Hodge, R. D., Miller, J. A., Muñoz-Manchado, A. B., O’Donovan, M., Pardiñas, A. F., Ryge, J., Walters, J., Linnarsson, S., Lein, E., Sullivan, P. F., & Hjerling-Leffler, J. (2018). Genetic identification of brain cell types underlying schizophrenia. Nature Genetics, 50(6), 825–833. https://doi.org/10.1038/s41588-018-0129-5
  5. Caqueo-Urízar, A., & Gutiérrez-Maldonado, J. (2006). Burden of Care in Families of Patients with Schizophrenia. Quality of Life Research, 15(4), 719–724. https://doi.org/10.1007/s11136-005-4629-2
  6. Bustillo, J. R. (n.d.). The Psychosocial Treatment of Schizophrenia: An Update. American Journal of Psychiatry. https://ajp.psychiatryonline.org/doi/full/10.1176/appi.ajp.158.2.163

Leonard

Articole publicate: 144

Vezi pagina autorului

Inscrie-te si TU la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale!

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și exemple de lucru
  • Certificări Internaționale
  • > Inscrie-te Acum <

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *