Acrofobia sau Frica de Inaltimi

Se spune că unul dintre cei mai pricepuți actori ai generației noastre, celebrul Jack Tremaine, posedă un talent incredibil pentru a cuceri publicul cu carisma și prezența sa puternică pe ecran.

Cu toate acestea, puțini știu că, în viața reală, Jack a luptat cu o temere intensă, una care l-a însoțit încă din copilărie: acrofobia, sau frica de înălțime.

Este greu de imaginat cum unul dintre cei mai de succes actori din industrie, un om care a interpretat roluri memorabile pe marile ecrane a avut dificultăți de nedescris atunci când a fost nevoit să urce pe o scară sau să stea la balconul unui hotel.

Acrophobia nu este o simplă senzație de neplăcere pe moment, ci este o fobie care poate afecta în mod serios funcționarea zilnică a persoanelor care se confruntă cu aceasta.

În acest articol va fi abordat subiectul fobiei de înălțimi, punând la dispoziția ta strategii clare și simple pentru a te ajuta fie pe tine, fie pe o persoană dragă din viața ta să facă față acestei frici.

Punctele cheie ale articolului

• Acrofobia este o frică intensă, irațională de înălțimi care poate provoca anxietate și atacuri de panică.
• Persoanele pot dobândi această fobie în urma unei experiențe traumatice.
• Simptomele fizice ale acrofobiei includ amețeli, palpitații, transpirații, tremurături și disconfort în stomac.
• Răspunsurile emoționale la acrofobie includ anxietate extremă, atacuri de panică, frică disproporționată și sentimente de neputință.
• Oricine poate experimenta această fobie, nefiind prezentă doar la femei sau bărbați sau la anumite grupuri de vârstă.

Care sunt întrebările la care răspunde acest articol?

1. Ce este acrofobia?
2. Care sunt factorii care duc la apariția acrofobiei?
3. Care sunt metodele de tratament în cazul acestei fobii?
4. Cum se diagnostichează acrofobia?
5. Cum poate ajuta realitatea virtuală  în tratarea acrofobiei?

Photo by Denys Nevozhai on Unsplash

Ce este acrofobia sau frica de înălțime?

Cunoscută sub numele de “frica de inaltime”, (1) acrofobia este o frică intensă, exagerată față de înălțimi.

Această fobie nu este doar acea senzație de disconfort pe care o simți atunci când te afli la un etaj înalt și te uiți ăn jos.

Acrofobia este o teamă atât de intensă încât provoacă o anxietate extrem de crescută în rândul celor care se confruntă cu acest tip de tulburare, experimentând adesea atacuri de panică.

Atunci când vrem să înțelegem mai bine acest subiect, este important să nu ne limităm la o descriere de suprafață a fobiei, ci să analizăm și impactul pe care ea îl are asupra vieții de zi cu zi a persoanelor care se confruntă cu acrofobie.

Persoanele care suferă de acrofobie nu doar că resimt o frică intensă de moment atunci când se află la înălțimi.

Această fobie le poate îngreuna carierele, dar și relațiile pe care le au cu cei din jur.

Cum apare teama de înălțimi?

Această frică intensă și irațională față înălțimi se dezvoltă adesea ca urmare a unei combinații complexe de factori, inclusiv genetici, experiențe de viață și procese psihologice.

Printre factorii care pot sta la baza apariției acestei fobii se regăsesc:

Simptome asociate cu acrophobia: care sunt simptomele cu care te confrunți dacă suferi de acrofobie?

(2) Simptomele comune asociate cu acrofobia sunt:

• palpitații
• transpirație excesivă
• respirație rapidă sau superficială
• amețeală
• senzație de frică intensă
• tremur
• greață sau disconfort stomacal
• senzație de leșin sau pierdere a echilibrului
• evitarea înălțimilor

Răspunsuri emoționale

Nu te confrunți doar cu simptome fizice atunci când ai acrofobie, ci și cu o serie de reacții emoționale care pot fi la fel de importante.

Printre reacțiile emoționale prezente la persoanele cu acrofobie întâlnim:

• Anxietate extremă sau atacuri de panică
• Teamă sau groază disproporționată față de riscul real.
• Sentimente de neputință sau pierdere a controlului.
• Evitarea locurilor înalte în așa fel încât interferează cu viața de zi cu zi (de exemplu, nu zboară cu avionul niciodată, nu vizitează puncte turistice înalte, nu merg în vizită la prietenii lor dacă acest lucru presupune deplasarea cu avionul etc)

Înțelegerea acestor reacții emoționale este de ajutor pentru a ști cum să ajuți o persoană cu o astfel de fobie.

Diagnosticarea la persoanele cu frica de înălțimi

Photo by LinkedIn Sales Solutions on Unsplash

Diagnosticul acrofobiei, sau teama de înălțime, se face de obicei de către un profesionist din domeniul sănătății mintale, precum un psihiatru.

Acest proces de diagnosticare implică evaluarea simptomelor, experiențelor și istoricului pacientului.

Pașii în procesul diagnosticării fricii de înălțime:

1. Interviu clinic:

• Profesionistul din domeniul sănătății mintale va discuta cu pacientul pentru a obține o înțelegere mai profundă a simptomelor și a experiențelor sale legate de frica de înălțime.
• Este important ca pacientul să fie sincer și deschis cu privire la simptomele și experiențele sale pentru un diagnostic precis.

2. Istoric medical:

• Profesionistul va evalua istoricul medical al pacientului pentru a exclude orice alte condiții medicale care ar putea contribui la simptomele experimentate.
• De asemenea, se vor discuta eventualele antecedente familiale de fobii sau tulburări de anxietate.

3. Critere de diagnostic:

• Profesionistul va utiliza criteriile de diagnostic din Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5) pentru a determina dacă pacientul îndeplinește condițiile necesare pentru a fi diagnosticat cu acrofobie.
• Aceste criterii includ prezența unei frici intense și iraționale de înălțime, reacții de anxietate sau evitare semnificative legate de înălțime, care interferează semnificativ cu viața de zi cu zi a individului.

4. Diferențierea de alte tulburări:

• Profesionistul va trebui să diferențieze acrofobia de alte tulburări de anxietate sau fobii.
• De exemplu, se va verifica dacă simptomele nu sunt cauzate de o fobie specifică legată de altceva decât înălțime (de exemplu, frica specifică de a zbura sau de a merge cu liftul).

5. Evaluare suplimentară:

• În unele cazuri, poate fi necesară o evaluare suplimentară pentru a determina gradul de gravitate al acrofobiei și dacă există și alte tulburări de sănătate mintală asociate.

Una dintre cele mai importante componente ale diagnosticului este evaluarea impactului pe care acrofobia îl are asupra vieții pacientului, inclusiv asupra relațiilor, muncii, și calității generale a vieții.

Impactul pe care fobia o are la persoanele cu acrofobie asupra vieții de zi cu zi

Multe aspecte ale vieții tale cotidiene pot fi afectate semnificativ de acrofobie.

De exemplu, s-ar putea să eviți anumite activități, cum ar fi drumețiile sau urcatul pe scări în clădiri înalte, limitându-ți libertatea și oportunitățile de distracție.

Chiar munca  ar putea deveni o provocare dacă jobul tău implică înălțimi sau ai putea chiar să refuzi o oportunitate de a avansa în carieră dacă acest lucru ar presupune contactul cu înălțimile.

Călătoriile pot deveni stresante, în special dacă implică zboruri sau traversarea podurilor.

În funcție de severitatea fricii, chiar și sarcini simple precum schimbarea unui bec sau privitul pe fereastră pot provoca anxietatea și frica.

Cum poate fi tratată teama de inaltimi? Căi de tratament în fața acrofobiei

Dacă suferi de acrofobie, e bine să afli faptul că ai la dispoziție mai multe metode pentru a depăși această fobie care îți poate limita viața și activitățile.

Psihoterapeuții pot oferi sprijin și te pot ajuta să dezvolți strategii de adaptare.

Photo by Callum Shaw on Unsplash

Terapia cognitiv comportamentală (CBT)

Cea mai eficientă formă de psihoterapie în a reduce panica și anxietatea asociată acrofobiei și fobiilor în general este Terapia cognitiv comportamentală (CBT).

• Terapia cognitiv-comportamentală începe cu o evaluare detaliată a fricii de înălțime și a impactului acesteia asupra vieții pacientului.
• Terapeutul lucrează cu pacientul pentru a identifica gândurile, sentimentele și comportamentele legate de acrofobie.
• Pacientul învață să-și recunoască gândurile distorsionate și iraționale legate de înălțime.
• Aceste gânduri pot include preziceri catastrofice (de exemplu, “Voi cădea și mă voi răni grav”), exagerări ale pericolului (Este cel mai mare pericol cu care eu m-aș putea confrunta vreodată) sau interpretări eronate ale senzațiilor fizice (Pentru că îmi bate inima tare înseamnă că sigur fac un atac de panică și voi muri).
• Terapeutul ajută pacientul să examineze și să reevalueze aceste gânduri distorsionate.
• Pacientul învață să identifice dovezi contrare pentru a combate gândurile iraționale și să le înlocuiască cu gânduri mai raționale și echilibrate.

Terapia prin expunere

Terapia prin expunere este o componentă cheie a terapiei cognitive-comportamentale în tratamentul la persoanele care au acrofobie.

Dacă și tu te numeri printre persoanele cu acrofobie, ar fi util să înțelegi faptul că  această metodă terapeutică se bazează pe ideea că pacientul trebuie să fie expus treptat și controlat la situații care declanșează frica de înălțime.

Astfel, într-o manieră treptată, alături de un profesionist, persoana învață să facă față anxietății și pentru a reduce reacțiile de evitare tocmai prin expunerea reală la înălțimi.

Iată cum funcționează terapia prin expunere în tratamentul acrofobiei:

1. Evaluarea inițială:

•  Terapeutul colaborează cu pacientul pentru a identifica situațiile specifice legate de înălțime care declanșează anxietatea.
• Aceasta poate include urcarea scărilor, mersul pe o pasarelă suspendată, a vedea aeroporturi și avioane sau statul pe un balcon înalt.

2. Ierarhia expunerii:

• Terapeutul și pacientul dezvoltă o ierarhie a situațiilor legate de înălțime, de la cele mai puțin înfricoșătoare la cele mai înfricoșătoare.
•  Această ierarhie ajută la organizarea expunerii treptate – se începe de la expunerea la situațiile cele mai puțin înfricoșătoare și se încheie cu situația cea mai terifiantă pentru client.

3. Exerciții de imaginație:

• Înainte de a se confrunta cu situații reale de înălțime, pacientul poate începe cu exerciții de imaginație, în care vizualizează detaliat o situație în care se află la înălțime.
• Acest lucru ajută la pregătirea mentală pentru expunere.

4. Expunerea în sine:

• Pacientul este expus treptat la situații care implică înălțime în ordine ierahică, începând cu cele mai puțin înfricoșătoare.
• Aceste expuneri pot fi realizate în cabinetul terapeutului sau în locuri reale, cum ar fi clădiri înalte sau locuri turistice.

5. Tolerarea anxietății:

• În timpul expunerii, pacientul învață să tolereze sentimentele de anxietate care apar.
• Terapeutul îi ajută să recunoască că anxietatea este temporară și nu duce la a-i pune viața în pericol.

6. Tehnici de relaxare:

• În timpul expunerii, pacientul poate utiliza tehnici de relaxare extrem de utile pentru a-și reduce nivelul de anxietate.
•  Aceasta poate include respirația profundă și relaxarea progresivă a mușchilor,  meditația sau alte tehnici de a face față stresului și anxietății.

7. Înaintarea în ierarhie:

• Pe măsură ce pacientul devine mai confortabil cu expunerea la situațiile mai puțin înfricoșătoare, terapeutul îl încurajează să avanseze în ierarhie și să se confrunte cu situații de înălțime care îi provoacă teamă puternică și anxietate intensă.

8. Feedback și ajustare:

• Terapeutul oferă feedback și ajustează planul de expunere în funcție de progresul pacientului astfel încât să îl ajute să se bucure de o viață fără acrophobie.
• Aceasta poate însemna adăugarea de provocări mai mari sau îmbunătățirea / dezvoltarea strategiilor de gestionare a anxietății.

Terapia cu realitate virtuală (VR)

(3) Cercetările recente au demonstrat că realitatea virtuală folosită în cadrul psihoterapiei este o metodă inovatoare și eficientă în tratamentul acrofobiei.

Această formă de terapie utilizează simulări computerizate care re-crează înălțimile într-un mod sigur și controlat.

• Pacientul poartă o cască VR și intră în mediul simulat.
•  Aici, el sau ea se va confrunta cu situații care declanșează frica de înălțime, cum ar fi privirea în gol de pe marginea unui zgârie-nori sau traversarea unui pod suspendat.
• Un aspect important al terapiei cu realitate virtuală este controlul pe care pacientul îl are: acesta poate opri simularea oricând se simte prea anxios sau copleșit, ceea ce îl face să se simtă în siguranță.
• În timpul experienței cu realitate virtuală, terapeutul poate oferi feedback în timp real și îndrumări pentru a ajuta pacientul să facă față anxietății și să schimbe gândurile iraționale legate de înălțime.
• Pe măsură ce pacientul se confruntă cu situațiile de înălțime în realitate virtuală, persoana învață respirația profundă și relaxarea ca tehnici de relaxare.
• Scopul terapiei cu realitate virtuală este de a ajuta pacientul să dezvolte abilități pentru a face față înălțimilor în lumea reală.

Dacă simți frica aceasta extrem de intensă față de înălțimi, apelează la un specialist care să îți recomande un tratament adecvat.

A scăpa de acrofobie este un lucru posibil dacă aceasta este tratată profesional cât mai repede.

Alte tulburări sau frici legate de acrofobie

Acrofobia poate apărea ocazional alături de alte fobii.

a) Climacofobia poate apărea în tandem cu acrofobia.

• Climacofobia este frica de a urca scări sau de a utiliza scări rulante.
• Această fobie se concentrează pe situații legate de utilizarea scărilor și poate provoca anxietate semnificativă sau panică la cei care o experimentează.
• Persoanele care suferă de climacofobie evită, de obicei, să urce sau să coboare scări și să utilizeze scări rulante.
• Legătura cu acrofobia (frica de înălțime) constă în faptul că ambele fobii implică anxietatea legată de situații care implică să te afli la o inaltime semnificativa.

b) Aerofobia poate apărea ocazional alături de bathmofobie

• Bathmofobia se concentrează pe frica de a coborî scprile.
• Aceasta implică o anxietate specifică legată de acțiunea de a coborî scări, indiferent de înălțimea scărilor.
• Mulți oameni cu bathmofobie au acrofobie.

c) Teama de pante și înclinări poate să apară alături de aerofobie.

• Teamă de pante sau înclinări este numită “catafobie” sau “cleithrophobia”.
• Aceasta reprezintă o frică irațională și persistentă de pantă abruptă sau înclinare, ceea ce poate provoca anxietate sau panică atunci când persoana se află într-o situație care implică astfel de caracteristici geografice.

d) Unii oameni cu acrofobie se tem de aeroporturi.

• Dacă s-ar putea să-ți fie frică de aeroporturi, află că teama de aeroporturi este numită “aviatofobie” sau “pteromerhanofobie.”
• Această fobie reprezintă frica irațională de aeroporturi și de călătoria cu avionul.
• Persoanele care au frică de aeroporturi și de înățlimi pot avea o reacție puternică de anxietate legată de faptul că se află la înălțime în timpul unui zbor, ceea ce face călătoria cu avionul o experiență și mai dificilă și înfricoșătoare pentru ei.

Legătura dintre frica de inaltime și panică

Acrofobia, sau frica de înălțime, poate fi asociată cu atacuri de panică, deoarece situațiile de înălțime pot declanșa reacții puternice de anxietate și frică la persoanele care suferă de această fobie.

Întrebări frecvente asociate cu acrofobia

Există anumite demografii mai predispuse la dezvoltarea acrofobiei?

Studiile nu indică demografii specifice.

Oricine, indiferent de vârstă, rasă sau sex, poate experimenta acest lucru.

Poate fi vindecată complet acrofobia sau doar gestionată?

În timp ce variază în funcție de individ, mulți găsesc alinare prin terapie și tehnici de expunere.

Unii pot să nu scape de ea complet, dar pot reduce semnificativ simptomele.

Există personalități faimoase care și-au împărtășit public lupta cu acrofobia?

Multe celebrități, precum Megan Fox și Whoopi Goldberg, au discutat deschis despre acrofobie.

Cum se compară sau se diferențiază Acrofobia față de alte fobii?

Ca și alte fobii, este bazată pe frică, dar este unică în focalizarea sa asupra înălțimilor,

Nu este mai ușor sau mai dificil de depășit, însă declanșatoarele – clădiri înalte, poduri, munți – pot fi mai mult sau mai puțin evitabile.

Există culturi sau regiuni specifice în lume în care acrofobia este mai răspândită?

Nu există date specifice care să indice acest lucru.

De obicei, este influențată de experiențele individuale, mai degrabă decât de factorii culturali sau regionali.

Frica fiecăruia este unică.

Resurse:

1.Arroll, B., Wallace, H. B., Mount, V., Humm, S. P., & Kingsford, D. W. (2017). A systematic review and meta‐analysis of treatments for acrophobia. Medical Journal of Australia, 206(6), 263-267.

2. Kapfhammer, H. P., Huppert, D., Grill, E., Fitz, W., & Brandt, T. (2015). Visual height intolerance and acrophobia: clinical characteristics and comorbidity patterns. European archives of psychiatry and clinical neuroscience, 265, 375-385.

3. Coelho, C. M., Waters, A. M., Hine, T. J., & Wallis, G. (2009). The use of virtual reality in acrophobia research and treatment. Journal of Anxiety disorders, 23(5), 563-574.

4. Donker, T., Cornelisz, I., Van Klaveren, C., Van Straten, A., Carlbring, P., Cuijpers, P., & Van Gelder, J. L. (2019). Effectiveness of self-guided app-based virtual reality cognitive behavior therapy for acrophobia: a randomized clinical trial. JAMA psychiatry, 76(7), 682-690.

5. Coelho, C. M., & Wallis, G. (2010). Deconstructing acrophobia: physiological and psychological precursors to developing a fear of heights. Depression and anxiety, 27(9), 864-870.