atacul-de-panica-agorafobie
Redactat de Leonard

Ai avut ocazia să vezi pe cineva în timpul unui atac de panică? Sau poate chiar tu ai trecut printr-un astfel de moment?

Atunci știi cât de dramatic e acel episod, cum te stoarce de energie și cât de greu te restabilești…Și ce faci atunci când ele se repetă sau știi că se vor repeta în curând și evident… se vor produce în cel mai nepotrivit moment?

Un atac de panică e ca atunci când te trezești dintr-o dată prins într-un carusel al fricilor care se învârte cu o viteză amețitoare și în mod necontrolat, într-un parc cu distracții… înspăimântătoare.

Iată așadar că avem în față o problemă serioasă pe care o vom dezbate în articolul de față.

Vom explora împreună simptomele comune ale atacurilor de panică și vom afla ce opțiuni de tratament există pentru a ne recâștiga din nou liniștea interioară.

Capitole Articol

Idei principale

1. Atacurile de panică sunt episoade intense de frică și anxietate.

2. Tratamentul medicamentos pentru atacurile de panică include mai multe categorii de substanșe dintre care se remarcă antidepresivele.

3. Antidepresivele, cum ar fi ISRS-urile și IRSN-urile acționează prin creșterea biodisponibilității neurotransmițătorilor responsabili de reglarea stării de spirit.

4. Tratamentul cu antidepresive este însoțit de o gamă largă de efecte secundare dar și de o serie de riscuri și precauții.

5. Tratamentul medicamentos poate fi combinat cu succes cu psihoterapia pentru gestionarea cât mai eficientă a simptomelor de anxietate.

Întrebări la care răspunde articolul

1. Ce sunt atacurile de panică?

2. Ce tipuri de antidepresive se folosesc pentru combaterea atacurilor de panică?

3. Care este mecanismul de acțiune a antidepresivelor?

4. Care sunt efectele secundare ale administrării antidepresivelor?

5. Care sunt riscurile și precauțiile specifice tartamentului cu antidepresive?

Ce sunt atacurile de panica?

Z

Te întrebi probabil ce sunt atacurile de panică și cum le poți recunoaște.

Atacurile de panică sunt episoade de anxietate cu apariție neașteptată, bruscă, caracterizate printr-o senzație intensă de frică și disconfort fizic. Ele se produc în absența acțiunii unui factor declanșator cum ar fi un pericol real, iminent.

Atacurile de panică nu sunt simple manifestări ale stării de frică sau de anxietate;  specifică este senzația dominantă este de pierdere a  controlului asupra propriei persoane, cât și aceea de posibilă apariție a unui atac de cord sau chiar producerea decesului.

Apariția repetată a atacului de panica afectează calitatea vieții în mod considerabil deci necesită intervenții în cel mai rapid mod cu putință.

Citește și  Timiditatea: Cunoaste-te pe tine insuti

Simptomele comune ale atacurilor de panica

9k=

Cum se simte cineva în timpul unui atac de panică? Este greu de controlat un astfel de episod? Poți reveni la normalitate într-un timp scurt?

Răspunsurile le vei găsi singur după ce vei citi umătoarea listă de simptome fizice asociate cu atacurile de panică:

1. Palpitații ale inimii

2. Respirație sacadată și senzația de sufocare

3. Transpirație excesivă

4. Tremurături puternice

5. Greață și dureri de stomac

6. Senzația de deconectare față de realitate

La cele prezentate mai sus se pot adăuga și alte simptome de anxietate care pot varia de la o persoană la alta și pot fi mai intense sau mai reduse în timpul unui atac de panica.

Ele sunt reacții involuntare ale corpului la stres. Și dacă iei în considerare și permanenta stare de îngrijorare legată de apariția următorului atac, vei avea tabloul complet al unei tulburari de panică.

Ți-ai dat seama că nu este vorba de mici disconforturi ci de o problemă serioasă mai ales dacă ai constatat că accesele de panică se repetă.

Tipuri de medicamente pentru atacuri de panica

2Q==

Te întrebi acum ce poți face pentru a reduce din severitatea atacurilor de panică sau chiar a scăpa de ele definitiv!

Ei bine, o primă variantă de acțiune este tratamentul atacurilor de panică pe cale medicamentoasă.

Se înțelege că medicamentele pentru atacurile de panică se pot lua numai pe bază de recomandarea medicului psihiatru care prescrie substanțele, schema de tratament și dozele care vor fi administrate.

Motivele pentru care este obligatorie consultarea medicului sunt următoarele:

  • numeroase efecte adverse posibile
  • interactiuni uneori periculoase cu alte substanțe
  • necesitatea de adaptare a lor la tipul de anxietate sau atac de panica
  • reacția individuală a fiecărui organism

În practică, principalele categorii de medicamente pentru atacuri de panică sunt acestea:

  • Antidepresive: Medicamente utilizate pentru reducerea anxietatii si depresiei (sertralina, fluoxetina, duloxetina, escitalopram)   
  • Anxiolitice: Benzidiazepinele sunt indicate pentru a preveni aparitia atacurilor de panica  și ajuta la reducerea simptomelor prin efectul lor sedativ/hipnotic, anticonvulsivant și miorelaxant. Ele sunt indicate pentru tratamentul   diferitelor tulburari anxioase, insomniilor, sevrajului alcoolic (lorazepam, alprazolam)
  • Beta-blocante: Ele ajută la reducerea simptomelor fizice precum bătăile rapide și neregulate ale inimii (propranolol).

Tipuri de Antidepresive utilizate în tratamentul pentru atacuri de panica

Z

Am amintit mai sus că în cadrul tratamentului medicamentos, antidepresivele sunt cele mai utilizate pentru combaterea tulburărilor anxioase.

Îți vom prezenta acum o listă a principalelor substanțe din această clasă care au efecte dovedite și în cazul atacurilor de panică.
Este bine să știi cât mai multe despre ele pentru a le folosi în cunoștință de cauză.

Însă trebuie să ții cont că toate informațiile despre medicamente pe care le prezentam aici sunt cu titlu informativ și nu pot fi folosite pentru a-ți concepe singur tratamentul.

1. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) (1) precum Fluoxetina (Prozac), Fluvoxamina (Fevarin), Sertralina (Zoloft), Paroxetina (Seroxat), Citalopram (Cipramil), Escitalopram (Ciprale), Reboxetina (Edronax) reprezintă prima linie de tratament în cazul atacurilor de panică.

Ele acționează prin creșterea nivelului de serotonină, un neurotransmițător din creier care este implicat în reglarea stării de spirit, reducerea simptomelor de anxietate dar și a frecventei si intensitatii atacurilor de panica chiar pana la disparitia acestora.

2. Inhibitori de recaptare a serotoninei și norepinefrinei (IRSN) (2) precum Venlafaxina, Duloxetina (Cymbalta), Milnacipran determină creșterea nivelului atât al serotoninei cât și al norepinefrinei, neurotransmițători implicați în reglarea stării de spirit, a atenței, memoriei, și a excitabilității nervoase.

3. Antidepresivele triciclice (ATC) (3) precum Imipramina, Clomipramina, Amitriptilina sunt folosite în tulburarea de panica într-o proporție mai mică decât ISRS datorita efectelor secundare mai frecvente.

4. Inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO) precum Selegilina, Moclobemida, Tranilcipromina, Isocarboxazida, Fenelzina sunt  o optiune de tratament atunci cand toate celelalte medicamente nu au succes datorită faptului că se impun restrictii alimentare și sunt afectate condițiile de administrare în sigurantă a medicamentelor.

Citește și  Mecanisme De Apărare Ale Eului

Cum funcționează antidepresivele?

9eyXIffgJk++GkbU0sB2vUTR6H2XTyH+c2GyWJlkesdU8SHFQum609y6Wi4HEDe4nRwr7iCpsd9po8T4lH+O8nzztZAAAA==

Aceasta este întrebarea cel mai frecvent pusă medicului de pacientul care are de urmat un tratament de acest gen.

Explicația este foarte simplă și ușor de înțeles: aceste medicamente acționează asupra neurotransmițătorilor din creier – în special serotonina și norepinefrina  – și determină  creșterea biodisponibilității lor.

Acționând astfel, antidepresivele contribuie la reducerea simptomelor de anxietate, a severității atacurilor de panică și îmbunătățirea stării generale de spirit.

Iată principalelele mecanisme prin care funcționează antidepresivele:

  • blochează reabsorbția neurotransmițătorilor în neuroni, aceștia rămând disponibili la nivelul creierului, ceeace îmbunătățește starea de spirit.
  • previn descompunerea neurotransmițătorilor de către enzime, crescând disponibilitatea lor.
  • stimulează producerea de neuroni noi (neurogeneză), în special în hipocampus, o parte a creierului implicată în reglarea stării de spirit.

Eficiența antidepresivelor în cazul atacurilor de panică

9k=

Chiar dacă ai putea fi încă sceptic, antidepresivele reprezintă un tratament eficient în reducerea frecventei si intensitatii atacurilor de panică.

Efectele acestor medicamente nu sunt instantanee. De obicei, primele efecte devin vizibile după cel puțin 2 săptămâni de tratament dar poate dura chiar și 2-4 săptâmâni pentru a a începe să te simți mai bine.
În cazul în care nu se constată îmbunătățiri, prospectele recomandă insistent să “discutați cu medicul dumneavoastră”.

Asta înseamnă că trebuie consultat obligatoriu medicul care poate prescrie continuarea tratamentului și/sau schimbarea dozelor pentru a preîntâmpina revenirea atacurilor de panică.

În general, durata unui tratament cu antidepresive este de 6-9 luni, dar in cazuri mai grave poate dura chiar și 1-2 ani.

La fel ca și în cazul altor afecțiuni, nu se produce o transformare peste noapte a stării tale de sănătate ci o îmbunătățire graduală, ceeace este de fapt și scopul nostru.

De asemenea trebuie avut în vedere că oprirea tratamentului nu se face brusc ci gradat, numai cu acordul și sub supravegherea medicului psihiatru.

Efectele secundare ale tratamentului cu antidepresive

fbL6WmJAb02suGRhu0QdWftehwTV7CgUKEJNRzA7+CgKSoApFnvdrVkqXi39lCk94AAAAA==

Deși acum consideri antidepresivele ca fiind benefice trebuie să iei în considerare și efectele secundare potențiale pe care aceste medicamente le pot avea.

Cele mai frecvente efecte adverse (4) ale antidepresivelor:

– anxietate crescută

– gânduri de sinucidere (pot fi reduse prin combinarea medicamentului cu benzodiazepine)

– greață și dureri de stomac (pot fi reduse prin administrarea medicamentului împreună cu alimente)

– creșterea sau reducerea apetitului

– uscăciunea mucoasei bucale

– insomnie/somnolență

– oboseală

– urinare dureroasă

– scăderea libidoului sau dificultatea în atingerea orgasmului

– dureri de cap

– dificultăți în concentrare, senzatia de incetinire a proceselor gandirii

– tulburări de vedere

– tinitus (țiuituri în ureche)

– amețeală (vertij), leșin, senzație de lipsă de energie, tremor, senzație de amorțeală sau înțepături la nivelul pielii

– erupții cutanate

– dureri musculare

– cresterea tensiunii arteriale.

Nu toată lumea experimentează aceste efecte secundare. Intensitatea efectelor adverse tinde în general să scadă în timp, pe măsură ce corpul se adaptează la medicament dar pot persista la anumiti pacienți.

În cazul în care  efectele secundare sunt persistente sau severe, este necesară de asemenea consultarea medicului. Acesta va monitoriza răspunsul la medicament, va ajusta dozajul sau va schimba tratamentul dacă este necesar.

Cand tratamentul cu un ISRS este intrerupt brusc pot să apară simptome de sevraj: anxietate, iritabilitate, simptome similare gripei (mialgii, guturai, greata, voma, diaree), senzație de amețeală frecvent accentuată de mișcare, senzația de nesiguranță asupra echilibrului sau a poziției în spațiu.

Riscuri și precauții în administrarea antidepresivelor în atacuri de panică

9k=

Oricine poate urma un tratament cu antidepresive? Categoric, nu! Te vei convinge imediat că trebuie luate în calcul anumite atenționări pentru administrarea medicamentului în siguranță.

Anumite persoane pot prezenta un risc mai mare atunci când iau antidepresive.
Este vorba despre  persoanele alergice, cele cu antecedente de boli de inimă, de ficat sau renale, cele care au avut crize convulsive, cele suferinde de manie, tulburare bipolară sau glaucom.

Antidepresivele nu pot fi luate în combinație cu alte medicamente contra depresiei care cresc nivelul de serotonină, cu anumite antibiotice utilizate pentru tratamentul unor infecții, cu preparate pe bază de sunătoare sau cu anticoagulante deoarece pot produce reacții adverse grave care pun viața în pericol.

Citește și  Tipuri de Dementa

De asemenea nu se recomandă administrarea lor împreună cu alcool, barbiturice, opioide, antihistaminice sau cu antiacide care reduc absorbția la nivelul intestinului.

Femeile însărcinate au contraindicații la acest tip de tratament deoarece există riscul de apariție a malformațiilor congenitale, risc de naștere prematură sau apariția la nou născuți a unor simptome imediat după naștere precumslăbiciune musculară, tremor, agitație, dificultăți de alimentare, la respirație sau convulsii.

În ceeace privește benzodiazepinele, este destul de cunoscut faptul că principalul risc este apariția dependenței adică necesitatea de consum constant, în special în condițiile în care se realizează creșterea dozei și a duratei de tratament.

Antidepresivele vs. alte remedii pentru atacurile de panică

Deși medicația este principalul mijloc de combatere a atacurilor de panică, se recomandă conceperea unui plan de tratament în care medicația să fie combinată și cu alte remedii pentru a ajuta la gestionarea simptomelor de anxietate și panică cu eficiență sporită.

  • Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Această metodă te ajută să-ți identifici și să-ți schimbi tiparele de gândire distructive, generatoare de anxietate, să lucrezi cu emoțiie negative, să-ți rezolvi conflictele interne și să adopți comportamente sănătoase.
  • Terapia prin expunere: Confruntarea controlată și graduală cu obiecte, situații sau gânduri care provoacă anxietate sau frică pentru a dezvolta o toleranță crescută la acestea și fără a dezvolta răspunsuri excesive de teamă sau evitare.
  • Schimbările de stil de viață: mișcarea regulată, o dietă sănătoasă, somnul de calitate și evitarea cafeinei și alcoolului în exces pot contribui la reducerea atacurilor de panică.
  • Ceaiuri de plante: Unele ceaiuri (mentă, mușețel, sunătoare) pot avea un efect calmant și pot ajuta la gestionarea simptomelor de anxietate și panică.
  • Suplimente alimentare: Acizii grași omega-3, magneziul, vitamina B6, complexele cu seleniu și zinc dar și o serie de aminoacizi specifici creierului au rolul de a proteja și hrăni celulele nervoase, de a contribui la buna lor funcționare și de preveni degradarea lor.
  • Tehnicile de relaxare și conștientizare: Practici precum yoga, meditația, mindfulness și exercitii de respiratie profundă pot ajuta la gestionarea nivelului de stres, la reducerea anxietății și a frecvenței atacurilor de panică.

Experiențe personale cu antidepresive pentru atacuri de panica

Îți vom prezenta acum o experiență personală legată de tratamentul cu antidepresive a tulburarii de panica din care vei înțelege că este posibilă vindecarea și revenirea la normalitate.

Acest studiu de caz are rolul de a-ți arăta că și alte persoane s-au confruntat cu această problemă, au recurs la ajutor specializat și au reușit să-și recâștige calitatea vietii.

Mulți descriu experiența de vindecare ca fiind o adevărată resetare emoțională, o liniștire în centrul furtunii, o recăpătare a controlului asupra propriei vieți; ei pot acum să-și desfășoare activitățile zilnice având o stare de spirit bună, fără a manifesta proverbiala teamă față de atacul de panică iminent.

Studiu de caz: Atacurile de panică: Tratamentul face diferența

Alex este un tânăr care lucrează într-o companie de succes. Este unul dintre cei mai buni angajați: activ, energic, cu multe inițiative. Muncește foarte mult, dar asta i-a plăcut cel mai mult când s-a angajat.

După câtiva ani jobul a devenit extrem de solicitant, cu multe responsabilități. Starea de stres s-a accentuat și a venit la pachet cu o nouă problemă de sănătate: atacurile de panică.

Deseori Alex se trezește că rulează pe pilot automat tot felul de gânduri catastrofale legate de job, bineînțeles. Și se întâmplă că în acele momente apar din senin palpitații, tremurături și transpirație excesivă.

La aceseta se adaugă o permanentă stare de încordare care se exteriorizează ca o senzație de amețeală.

El observă că  aceste simptome pot apărea oriunde și oricând adică devin necontrolabile. Oricum ele sunt declanșate de starea de stres.

Citește și  Meditatie Ghidata pentru vindecarea Copilului Interior

La gândul că ar putea suferi un atac de panică în timpul unei reuniuni de lucru sau în trafic anxietatea crește și mai mult și are senzația că se află într-un cerc vicios din care nu are scăpare.

În ultimul timp a devenit din ce în ce mai apatic, se simte obosit și descurajat. În fața colegilor trebuie să facă eforturi pentru a-și masca starea de rău.

Dându-și seama că are o problemă importantă s-a dus la medicul de familie care i-a dat urgent trimitere la o consultație la medicul psihiatru.

Încă din primele discuții, medicul specialist i-a pus diagnosticul de tulburare anxioasă cu atacuri de panică și i-a recomandat o schemă de tratament formată dintr-un antidepresiv (duloxetina), piracetam și xanax.

În scop de susținere a  sistemului nervos i-a prescris suplimente nutritive cu aminoacizi speciali pentru creier, magneziu și complexul de vitamine B.

L-a avertizat asupra principalelor efecte secundare ale antidepresivului (gânduri de sinucidere, tulburări ale vederii, amețeală) și l-a sfătuit să nu întrerupă tratamentul indiferent cât de rău i-ar putea fi.

I-a spus că primele efecte benefice se pot observa în circa 10 zile și că ar trebui să ia medicamentul cel puțin 6 luni. În caz contrar simptomele ar putea reveni și totul ar trebui luat de la capăt.

Alex a început să ia tratamentul, a rezistat tuturor efectelor secundare și după 2 săptămâni a constatat o primă îmbunătățire a stării psihice generale.

În fiecare lună el a mai avut reveniri la cabinet în care i-a prezentat medicului evoluția stării sale de sănătate și a purtat o serie de discuții  în care medicul l-a încurajat să facă o revizie a gândurilor și emoțiilor predominante care ar putea fi generatoare de anxietate.

Pe măsură ce și-a mai revenit cu nivelul de energie și starea de spirit, a început să facă mai mult sport, chiar a participat la câteva ședințe de yoga cu un instructor autozitat.

Toate acestea cumulate l-au ajutat pe Alex să facă progrese vizibile în recăpătarea calmului interior.

După câteva luni de tratament, atacurile de panică au devenit cu mult mai rare și mult mai ușor de depășit. Alex are acum speranțe precum că ar putea chiar scăpa în totalitate de ele.

Acest caz ilustrează puterea tratamentului combinat care include antidepresive și psihoterapie  în lupta împotriva atacurilor de panică.

Prin urmare, te încurajez să apelezi la medicul psihiatru pentru a beneficia de cea mai bună opțiune de tratament medicamentos potrivit nevoilor tale.

El este singurul care are cunoștințele și experiența necesare pentru a te ajuta în această perioadă dificilă.

Iată câteva sfaturi utile:

  • nu încerca nici un tratament fără prescripția medicului ținând cont că te expui la riscuri și efecte secundare deloc neglijabile
  • prezintă medicului simptomele pe care le manifești
  • discută orice îngrijorări ai în legătură cu posibilele efecte secundare
  •  menționează orice alte tratamente pe care le faci inclusiv terapia sau remedii naturale
  • fii deschis la sfaturile pe care ți le dă și aplică tehnicile de psihoterapie pe care ți le recomandă
  • respectă întocmai tratamentul și mergi periodic la control.

Întrebări frecvente

Ce sunt atacurile de panică?

Atacurile de panica reprezinta un episod de anxietate severă instalat brusc și pe neașteptate însoțit de o serie de simptome fizice generatoare de disconfort accentuat.

Ce sunt antidepresivele?

Antidepresivele sunt medicamente prescrise pentru  a trata atacurile de panică dar și alte afecțiuni psihice. Acestea pot ajuta la reducerea simptomelor de panica si anxietate și prevenirea atacurilor.

Cum functionează antidepresivele pentru atacurile de panica?

Există mai multe categorii de antidepresive. Dintre aceștia, unii, precum ar fi și inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS), ajută la reducerea anxietății și la tratarea atacurilor de panică.
Aceste medicamente actionează prin creșterea disponibilității serotoninei în creier, un neurotransmițător care joacă un rol important în reglarea stării de spirit.

Antidepresivele sunt singurul tratament pentru atacurile de panica?

Antidepresivele nu sunt singurul tratament pentru tulburarile de panica.
Există și alte metode de tratament care pot ajuta la reducerea unora din simptomele tulburarii de panica, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și tehnici de relaxare, care pot fi folosite în combinație cu medicamentele pentru a trata tulburarea de panica.

Citește și  De ce continuăm să Credem ceea ce se dovedește ulterior a fi Fals?

Cum pot scapa de atacurile de panica?

Pentru a scapa de atacurile de panica, este important să discutați cu medicul. El poate recomanda un tratament adecvat care să includă antidepresivele și/sau alte metode de tratament, în funcție de nevoile tale.

Cat timp durează până cand antidepresivele încep să își facă efectul?

Timpul necesar pentru ca antidepresivele să își facă efectul variază de la persoană la persoană.

Unele persoane pot observa o îmbunătățire a simptomelor după câteva săptămâni de tratament, în timp ce altele pot avea nevoie de mai mult timp. Este important să ai rabdare și să urmezi întocmai recomandările medicului.

Pot opri brusc administrarea antidepresivelor?

Nu ar trebui să oprești brusc administrarea antidepresivelor fără acordul medicului. Aceasta poate provoca simptome de sevraj extrem de neplăcute.

Pot lua antidepresive dacă sufar doar de atacuri de panica, fără depresie?

Da, antidepresivele sunt prescrise pentru tratarea anxietatii si depresiei. Ele se pot folosi doar pentru prevenirea și tratarea atacurilor de panica, chiar dacă persoana respectiva nu suferă de depresie.

Pot lua antidepresive fără să consult un psiholog?

Este recomandat să consulți un medic specialist, precum un psiholog sau un psihiatru, înainte de a lua antidepresive. Aceștia îți pot stabili dacă te confrunți într-adevăr cu atacul de panica și pot recomanda tratamentul adecvat în functie de situația ta specifică.

Care sunt posibilele efecte secundare ale antidepresivelor?

Antidepresivele pot avea numeroase efecte secundare precum greața, uscăciunea gurii, insomnia sau somnolența, creșterea sau scăderea în greutate. Trebuie să discuți cu medicul în legătură cu apariția și intensitatea acestor simptome.

Pot modificările de stil de viață să crească eficacitatea antidepresivelor în tratarea atacurilor de panică?

Da, schimbările de stil de viață pot consolida eficacitatea antidepresivelor pentru atacurile de panică.

Exercițiile regulate, o dietă sănătoasă, somn adecvat contribuie la reducerea stresului, la o stare de bine mentală și pot îmbunătăți răspunsul la medicamente.

Există posibilitatea de a dezvolta o dependență de antidepresivele folosite pentru atacurile de panică?

Da, există șanse să dezvolți o dependență față de antidepresivele folosite pentru atacurile de panică. Este important să respecți în totalitate indicațiile medicului.

Există și alte remedii la antidepresive pentru gestionarea atacurilor de panică?

Da, există astfel alternative la antidepresive pentru gestionarea atacurilor de panică. Ai putea aplica tehnici de meditație și de relaxare precum meditația, yoga, mindfulness sau suplimentele pe bază de plante.

Cum interacționează antidepresivele cu alte medicamente sau substanțe, cum ar fi alcoolul sau drogurile recreaționale?

Atunci când combini antidepresivele cu alte medicamente, alcool sau droguri, joci un joc periculos. În anumite situatii interacțiunile pot cauza efecte secundare severe sau pot reduce eficacitatea  medicamentului. Consultă întotdeauna medicul tău înainte de a lua în același timp diverse substanțe.

 Pot sa iau antidepresive în timpul sarcinii sau alăptării?

Inainte de a lua orice medicament, inclusiv antidepresive, în timpul sarcinii sau alăptării, este important să discuți cu medicul despre aceasta. În general antidepresivele nu sunt recomadate a fi luate în timpul sarcinii și alăptării.

Referințe

1. Ferguson JM. SSRI Antidepressant Medications: Adverse Effects and Tolerability. Prim Care Companion J Clin Psychiatry. 2001;3(1):22-27. doi:10.4088/pcc.v03n0105

 2. Stahl, S. M., Grady, M. M., Moret, C., & Briley, M. (2005). SNRIs: The Pharmacology, Clinical Efficacy, and Tolerability in Comparison with Other Classes of Antidepressants. CNS Spectrums, 10(9), 732–747. https://doi.org/10.1017/s1092852900019726

3. Bakker, A., Van Balkom, A., & Spinhoven, P. (2002). SSRIs vs. TCAs in the treatment of panic disorder: a meta-analysis. Acta Psychiatrica Scandinavica, 106(3), 163–167. https://doi.org/10.1034/j.1600-0447.2002.02255.x

 4. Adverse effects associated with selective serotonin reuptake inhibitors and tricyclic antidepressants: a meta-analysis. (1998, November 17). PubMed. 

Leonard

Articole publicate: 144

Vezi pagina autorului

Inscrie-te si TU la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale!

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și exemple de lucru
  • Certificări Internaționale
  • > Inscrie-te Acum <

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *