De ce continuăm să credem ceea ce se dovedește ulterior a fi fals?

Biblioteca ta mentală este un refugiu de fapte precise și bine informate sau există greșeli ascunse pe rafturi?

Este firesc să presupunem că ne actualizăm convingerile în conformitate cu cele mai recente și bine stabilite dovezi.

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Dar ce se întâmplă cu adevărat cu părerile noastre atunci când o celebritate acceptă un produs care devine discreditat de știință sau când un ziar publică o poveste care este retrasă mai târziu?

O lucrare recentă din Journal of Consumer Psychology prezintă o abordare inedită asupra acestui subiect, cercetând efectul de influență continuă.

Studiul 1

În primul studiu, participanții au citit un scenariu în care un personaj bolnav ia medicamente care nu reușesc să-l vindece.

În timp ce un grup a fost informat că medicamentația a fost ineficientă deoarece personajul a luat-o la momentul nepotrivit, celălalt grup nu a primit nicio explicație.

Ambelor grupuri li s-a spus că personajul a luat medicamentele cu un pahar de limonadă și au fost informați că medicamentul este ineficient dacă este consumat cu băuturi pe bază de citrice.

Ulterior, toți participanții au fost anunțați că acest ultim fapt a fost fals.

O zi mai târziu, participanților li s-a cerut să-și amintească de ce medicamentul a fost ineficient.

Cei care nu au primit nicio explicație pentru eșecul medicamentului în anecdota inițială au avut mai multe probabilități să se refere în mod incorect la băutura de limonadă ca fiind motivul pentru care medicația nu a funcționat – chiar dacă majoritatea și-au amintit că aceste informații au fost retrase mai târziu.

Acest lucru sugerează că informațiile pe care ulterior le descoperim ca fiind false sunt mai greu de ignorat atunci când umplu un „gol” explicativ dintr-o poveste.

Studiul 2

Această idee a fost susținută în continuare de un al doilea studiu, în care participanții au citit următorul extras al unui jucător de poker de succes: „Mă aplec și scot sticla de kombucha pe care îmi place să o beau la meciurile de poker. Iau o gură mare. Și am claritatea minții.”

Un grup de participanți a fost informat că kombucha susține performanța mentală, în timp ce unui alt grup i s-a spus că băutura crește funcția musculară.

Acest lucru le-a permis celor din grupul de performanță mentală să deducă o legătură între consumul de kombucha și succesul de poker, în timp ce grupul de performanță musculară nu a putut.

Ulterior, tuturor indivizilor li s-a spus că legătura dintre kombucha și performanța mentală sau funcția musculară nu este adevărată.

Participanții care au citit că kombucha este legată de performanța mentală, au avut mai multe șanse să reamintească informațiile false ca fiind adevărate și mai probabil să o atribuie câștigului jucătorului de poker.

Atunci când i s-a oferit o selecție de băuturi pentru a bea după experiment, acest grup a fost, de asemenea, mai probabil să selecteze kombucha.

Din nou, se pare că, atunci când informațiile ne sprijină înțelegerea structurii cauzelor și efectelor unei povești, aceasta este în special „lipicioasă”, chiar și atunci când ni se spune că nu este adevărată.

Concluzii – De ce continuăm să credem ceea ce se dovedește ulterior a fi fals?

În ansamblu, se pare că avem o înclinație spre crearea unei imagini mentale complete a unui eveniment, mai degrabă decât una exactă, dar care nu are o explicație cauză-efect.

Cu toate acestea, cercetătorii indică, de asemenea, că această prejudecată poate fi depășită atunci când recunoaștem că prioritizarea exactității asupra completitudinii ne va ajuta în viitor.

Astfel de cercetări ne fac să fim mai conștienți de aspectele din armura noastră mentală și mai bine echipați pentru a le apăra.

Întrebări pentru tine

1. Te-ai regăsit și tu cândva într-o situație similară?
2. Ai dat importanță evenimentului pentru a putea pe viitor să nu te mai lași influențat/ă de știrea falsă?

Scrie răspunsurile tale în comentariu mai jos