Tipuri de Dementa
Redactat de Eugen Popa

Demența este un puzzle complicat care distorsionează amintirile noastre într-un mod tulburător.

Pentru cei care dezvoltă această condiție medicală, fiecare zi este o provocare, o luptă.

Sunt momente dificile atât pentru cei cei care suferă de aceste simptome cât și pentru prietenii și familiile lor.

Cum putem să fim sprijinul de care cei dragi au nevoie?

Cum putem să transformăm frustrarea în compasiune și să le îmbunătățim viața?

Învățând despre această condiție medicală, vei putea să fi sprijin, ghid pentru cei care se confruntă cu această condiție medicală dificilă.

Ce este demența

Demența (1) este un termen folosit pentru a descrie o serie de simptome care afectează abilitățile cognitive (cum ar fi gândirea, memoria și capacitatea de a lua decizii) ale unei persoane într-un mod care interferează cu activitățile lor zilnice și calitatea vieții.

Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase ale creierului, iar această deteriorare interferează cu capacitatea celulelor creierului de a comunica între ele.

Atunci când celulele creierului nu pot comunica în mod normal, gândirea, comportamentul și sentimentele pot fi afectate.

5 Idei Principale ale Acestui Articol

  1. Există mai multe tipuri distincte de demență, fiecare cu caracteristici specifice și cauze particulare.
  2. Boala Alzheimer reprezintă cel mai frecvent tip de demență, afectând memoria și funcțiile cognitive.
  3. Demența vasculară apare ca urmare a problemelor în fluxul de sânge către creier.
  4. Demența cu corpi Lewy implică acumularea anormală de proteine în creier, generând simptome variate.
  5. Diagnosticul corect și îngrijirea adecvată depind de identificarea tipului specific de demență.

5 Întrebări la Care Răspunde Acest Articol

  1. Care sunt principalele tipuri de demență și cum se diferențiază între ele?
  2. Cum afectează boala Alzheimer funcțiile cognitive și ce o diferențiază de alte forme de demență?
  3. Ce cauzează demența vasculară și care sunt simptomele sale caracteristice?
  4. Care sunt simptomele distinctive ale demenței cu corpi Lewy și ce o deosebește de alte forme de demență?
  5. De ce este esențial să se identifice tipul specific de demență pentru un diagnostic corect și o îngrijire adecvată?
Citește și  Ochlofobia: Frica de Multimi

Factori de Risc

Există mai mulți factori de risc care cresc probabilitatea dezvoltării demenței.

Factori de risc în apariția demenței:

  1. Vârsta înaintată: Riscul de a dezvolta demență crește odată cu înaintarea în vârstă. Majoritatea persoanelor cu demență au vârste cuprinse între 50-60 de ani sau peste 65 de ani.
  2. Istoric familial: Unele forme de demență au o componentă genetică puternică, cum ar fi boala Alzheimer. Dacă un membru al familiei a avut demență, riscul poate fi crescut.
  3. Boala cardiovasculară: Factorii de risc cardiovasculari (hipertensiunea arterială, diabetul și nivelurile ridicate de colesterol) pot crește șansele dezvoltării demenței.
  4. Fumatul și consumul excesiv de alcool: Aceste obiceiuri cresc riscul apariției demenței și pot afecta sănătatea generală a creierului.
  5. Obezitatea: Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta demență în comparație cu cele cu o greutate sănătoasă.
  6. Sedentarismul: Lipsa activității fizice regulate poate fi un factor de risc pentru demență.
  7. Traumatismele craniene repetate: Traumele cerebrale repetate, cum ar fi cele suferite în sporturi de contact, cresc riscul de demență.
  8. Depresia și stresul cronic: Aceste probleme de sănătate mentală contribuie la dezvoltarea demenței.
  9. Anumite condiții medicale: Boli precum HIV, Parkinson, boala lui Huntington, boala lui Pick, accident vascular cerebral și altele cresc riscul de demență.
  10. Izolarea socială și lipsa activității cognitive: Lipsa interacțiunii sociale și a stimulării cognitive poate fi un factor de risc.

Tipuri de Dementa

Semne și Simptome ale Demenței

Demența poate provoca simptome variate, complexe și cu impact asupra calității vieții.

Semnele și simptomele demenței pot varia în funcție de tipul specific de demență și de stadiul bolii.

Există un grup de simptome și semne comune care pot indica prezența acestei afecțiuni.

Semne și simptome de demență:

  1. Pierderea Memoriei: Memoria pe termen scurt este afectată. Dificultatea în a-și aminti evenimente recente sau detalii  din viața de zi cu zi este un semn frecvent al demenței.
  2. Confuzie și Dezorientare: Persoanele cu demență pot fi dezorientate în timp, loc. Uită unde se află, cum să ajungă acasă sau ce zi a săptămânii este.
  3. Dificultăți în Comunicare: Cei care suferă de demență au probleme în găsirea cuvintelor potrivite sau în exprimarea ideilor. Înțelegerea limbajului altora poate deveni problematică.
  4. Schimbări ale Comportamentului și Personalității: Persoanele cu demență au schimbări de comportament: anxietatea, agitația, depresia sau agresivitatea. Personalitatea lor poate să se schimbe.
  5. Dificultăți în Gândire și Raționament: Abilitățile de rezolvare a problemelor și gândirea logică pot fi afectate. Persoanele au dificultăți în luarea de decizii.
  6. Probleme cu Activitățile Cotidiene: În cazurile de demență, activități precum gătitul, curățenia, îmbrăcatul sau baia pot devin dificile sau uitate.
  7. Pierderea Inițiativei și Motivației: Persoanele cu demență își pierd interesul pentru activitățile pe care le făceau în mod obișnuit și au dificultăți în inițierea unor activități noi.
  8. Dificultăți în Navigare și Coordonare Motorie: Declinul accelerat al mobilității și coordonării apare în stadiile avansate ale demenței.
  9. Probleme cu Igiena Personală: Dificultăți în menținerea igienei personale: spălatul, periatul dințiilor sau îmbrăcatul.
  10. Stări de Agitație sau Agresivitate: În majoritatea cazurilor de demență, persoanele pprezintă comportamente agitate, neliniștite sau chiar agresive, în special în situații de confuzie sau frustrare.
Citește și  Aritmofobia - Frica De Numere

Diagnosticarea Demenței – Criterii de Diagnosticare

Diagnosticarea demenței implică o evaluare cuprinzătoare realizată de către profesioniști medicali specializați, cum ar fi medicii neurologi, psihiatri sau neuropsihologi.

Procesul de diagnosticare implică următoarele etape:

  1. Istoric Medical Detaliat: Medicul discută cu clientul și/sau cu membrii familiei despre: simptomele prezentate, istoricul medical, istoricul familial și eventualele afecțiuni preexistente. Informațiile despre simptomele și comportamentul persoanei sunt necesare.
  2. Examen Clinic: Evaluare fizică detaliată pentru a exclude alte condiții medicale care ar putea cauza simptome similare cu cele ale demenței.
  3. Evaluare a Funcțiilor Cognitive: Teste cognitive specifice care evaluează funcțiile creierului: memoria, gândirea, abilitățile de comunicare și abilitățile de rezolvare a problemelor.
  4. Evaluare a Funcțiilor Emoționale și Comportamentale: Psihiatrii sau psihologii evaluează starea emoțională a pacientului și comportamentele asociate cu demența.
  5. Analize de Sânge și Imagistică Medicală: Investigațiile sunt utilizate pentru a exclude alte cauze ale simptomelor, precum deficiențe de vitamine, tulburări ale glandei tiroide sau leziuni cerebrale.
  6. Evaluare a Funcției Sociale și a Capacității de Autogrijă: Se evaluează capacitatea pacientului de a gestiona activitățile zilnice: îmbrăcatul, hrănirea și igiena personală.
  7. Consultări Specializate: Pot fi utile consultări suplimentare cu specialiști neuropsihiatri sau neuropsihologi.
  8. Teste Genetice și Imagistică a Creierului: Sunt utilizate când se suspectează o cauză genetică specifică sau pentru a exclude alte condiții neurologice.

Tipuri de Demență: Boala Alzheimer, Demența Vasculară, Demența cu Corpi Lewy, Demența Fronto-Temporală

Diferitele tipuri de demență au caracteristici și cauze specifice, unele având simptome asociate.

Tipurile de demență sunt:

  1. Boala Alzheimer:

Cel mai frecvent tip de demență este Boala Alzheimer (2).

Se caracterizează prin acumularea plăcilor de beta-amiloid și a încâlciturilor neurofibrilare în creier.

Simptomele includ pierderea memoriei, confuzie, dificultăți în gândire și luarea de decizii, schimbări de personalitate și comportament.

  1. Demența vasculară:

Este cauzată de probleme ale fluxului de sânge către creier, care pot fi provocate de accidente vasculare cerebrale sau alte probleme vasculare.

Simptomele variază în funcție de zonele afectate ale creierului, și pot include dificultăți în gândire, probleme de concentrare și dificultăți în vorbire.

  1. Demența cu corpi Lewy:

Este cauzată de acumularea anormală a proteinelor numite corpi Lewy (3) în creier.

Simptomele demenței cu corpi Lewy sunt: halucinații, rigiditate, tremor, confuzie fluctuantă, tulburări de somn și dificultăți de coordonare.

  1. Demența frontotemporală:

Afectează în special lobii frontali și temporali ale creierului.

Citește și  Terapia prin teatru- tratarea dezechilibrului emotional alt fel

Se caracterizează prin: schimbări de personalitate, comportament impulsiv, dificultăți în limbaj și probleme în gândirea abstractă.

Demența vs. Boala Parkinson

Boala Alzheimer și demența sunt două afecțiuni care afectează funcțiile cognitive, dar există asemănări și diferențe între ele.

Asemănările între Parkinson și demență constau în impactul asupra calității vieții, caracterul progresiv al ambelor condiții și afectarea funcțiilor cognitive.

Diferențele se referă la cauza primară și modul în care se manifestă.

Boala Alzheimer este determinată de acumularea plăcilor de beta-amiloid și a încâlciturilor neurofibrilare în creier.

Demența este un termen general cauzat de diverse afecțiuni cerebrale, inclusiv boala Alzheimer, demența vasculară și altele.

În ceea ce privește ereditatea, Boala Alzheimer are o componentă ereditară, mai ales în cazurile de debut precoce, dar poate apărea și sporadic.

Demența are forme ereditare, dar există și forme sporadice care nu au legătură directă cu genetica familiei.

Simptome caracteristice ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei recente, confuzie, dificultăți în gândire și luarea de decizii, schimbări de personalitate și comportament.

În cazul demenței, simptomele pot varia în funcție de tipul specific și includ pierderea memoriei, confuzie, dificultăți în gândire și luarea de decizii, schimbări de personalitate, dificultăți în comunicare și îndeplinirea activităților zilnice.

Diagnosticul și tratamentul diferențiază în mod clar aceste două condiții.

Demența vs. Boala Huntington

Boala Huntington și demența sunt două afecțiuni care afectează funcțiile cognitive ale unei persoane, dar au origini și caracteristici distincte.

Boala Huntington (4) este cauzată de o mutație genetică ereditară și se transmite în mod autosomal dominant.

Acestă afecțiune se manifestă prin mișcări involuntare (coree), schimbări de personalitate, probleme cognitive și dificultăți în vorbire și coordonarea mișcărilor.

Demența este un termen umbrelă care descrie o varietate de afecțiuni cognitive, incluzând boala Alzheimer, demența vasculară și altele. Aceasta poate avea cauze diverse și poate fi ereditară sau sporadică.

Ambele condiții au un impact asupra calității vieții persoanelor afectate și a familiilor lor.

Ele sunt progresive, înrăutățindu-se pe măsură ce boala avansează.

Procesul de diagnostic și tratament diferă.

Diagnosticul bolii Huntington se bazează pe istoricul familial, evaluarea simptomelor și teste genetice, în timp ce diagnosticul demenței implică evaluarea clinică, teste cognitive și, uneori, imagistică.

În prezent, nu există un remediu pentru niciuna dintre aceste afecțiuni, dar tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacientului.

Fiecare persoană afectată de aceste condiții necesită abordare personalizată și sprijin din partea unei echipe medicale specializate pentru a face față provocărilor specifice pe care le implică boala.

Demența vs Boala Creutzfeldt-jakob

Tipuri de Dementa

Boala Creutzfeldt-Jakob (5) (BCJ) și demența sunt două afecțiuni neurologice care afectează funcțiile cognitive ale unei persoane, însă au caracteristici și evoluții distincte.

Asemănări: Deteriorarea funcțiilor cognitive se regăsește la boala Creutzfeldt-Jakob și demență afectând memoria, gândirea și abilitățile de luare a deciziilor.

Citește și  Fobia De Gandaci (Katsaridafobia): Simptome Si Tratament

Ambele au un impact asupra calității vieții pacienților și a familiilor lor. Atât boala Creutzfeldt-Jakob, cât și anumite forme de demență, duc la schimbări comportamentale și emoționale și la probleme de coordonare a mișcărilor.

Diferențe: Cauza fundamentală a diferenței dintre cele două condiții rezidă în natura lor.

Boala Creutzfeldt-Jakob este o boală neurodegenerativă rară, cauzată de proteine anormale care determină distrugerea rapidă a celulelor cerebrale. Apare în mod spontan sau poate fi moștenită ereditar.

Impactul Demenței Asupra Vieții de Zi cu Zi

Demența are un impact asupra vieții de zi cu zi a persoanelor afectate și a familiilor lor.

Acest impact poate varia în funcție de stadiul și severitatea afecțiunii, și include următoarele aspecte:

  1. Pierderea Independenței: O persoană cu demență are dificultăți în a-și gestiona activitățile zilnice obișnuite, cum ar fi îmbrăcatul, baia, gătitul și curățenia.Acest lucru poate duce la pierderea independenței și la necesitatea de a avea asistență suplimentară.
  2. Probleme cu Comunicarea: Persoanele cu demență au dificultăți în a găsi cuvinte potrivite, în a-și exprima ideile sau în a înțelege ce li se spune. Aceasta poate duce la frustrare și izolare socială.
  3. Probleme cu Memoria și Gândirea: Pierderi de memorie pe termen scurt și lung fac dificilă păstrarea evenimentelor recente sau a informațiilor.Gândirea logică și abilitățile de rezolvare a problemelor pot deveni mai dificile.
  4. Schimbări de Comportament și Personalitate: Demența duce la schimbări în comportament: anxietatea, agitația, depresia sau agresivitatea.Personalitatea poate să se schimbe, ceea ce poate fi dificil pentru pacient și pentru cei din jur.
  5. Dificultăți în Mobilitate și Coordonare Motorie: Alterarea mobilității fizice duce la probleme ale echilibrului și coordonării mișcărilor.
  6. Impact Financiar: Costurile asociate cu îngrijirea unei persoane cu demență pot fi ridicate. Acestea includ costuri medicale, de îngrijire la domiciliu sau de internare într-un centru specializat.
  7. Impact Asupra Familiilor și Îngrijitorilor: Persoanele care îngrijesc un membru de familie cu demență pot resimți o presiune și o povară emoțională considerabilă.Este posibil să fie nevoie de sprijin suplimentar sau de resurse pentru a face față acestor provocări.
  8. Izolare Socială: Persoanele cu demență pot deveni izolate social din cauza dificultăților în comunicare și a schimbărilor comportamentale. Acest lucru poate duce la sentimente de singurătate și izolare.

Opțiuni de Tratament Pentru Diferite Tipuri de Demență

Înțelegerea tipului specific de demență ajută pentru luarea în calcul a diferitelor opțiuni de tratament care ar putea ajuta la gestionarea simptomelor.

Deși momentan nu există un remediu pentru demență, există modalități de a reduce impactul simptomelor și de a îmbunătăți calitatea vieții.

Opțiuni de tratament:

  • Medicație: Anumite medicamente ajută la încetinirea declinului cognitiv în unele tipuri de demență.
  • Terapie: Terapia ocupațională sau terapia de vorbire ajută la gestionarea unor simptome.
  • Schimbări ale stilului: Exercițiile regulate, o dietă sănătoasă și activitățile mentale ajută la încetinirea progresului.
  • Sprijin: Participarea la un grup de suport poate oferi asistență emoțională.
  • Îngrijire la domiciliu sau într-un cămin: Îngrijitorii profesioniști ajută cu sarcinile zilnice și pot asigura siguranță.
Citește și  Mituri și Adevăruri despre Insomnii

Întrebări Frecvente Despre Demență

Cum afectează demența sănătatea emoțională a persoanei și a familiei lor?

Demența afectează profund sănătatea emoțională a persoanei și a familiei. Persoanele afectate simt frustrare, confuzie, depresie și anxietate.

Membrii familiei resimt stres, doliu și epuizare. Relațiile suferă modificări, iar sentimente de vinovăție sau frustrare pot apărea.

Care este costul îngrijirii unei persoane cu demență și acoperă asigurarea aceste costuri?

Costul îngrijirii unei persoane cu demență variază semnificativ, inclusiv cheltuieli cu medicamente, vizite medicale, asistență la domiciliu sau îngrijire într-o instituție specializată.

Asigurările de sănătate acoperă o parte din costuri, dar e nevoie de resurse financiare suplimentare și planificare adecvată pentru a gestiona eficient îngrijirea persoanei afectate.

Există grupuri de suport sau resurse disponibile pentru familiile care se confruntă cu demența?

Există resurse valoroase pentru familiile afectate de demență. Organizații și grupurile de suport oferă sprijin, educație și resurse utile.

Grupurile de suport locale permit schimbul de experiențe și sfaturi între cei care se confruntă cu aceeași situație. Comunitățile online oferă un spațiu pentru a împărtăși și a căuta sprijin.

Cum au îmbunătățit progresele în tehnologia medicală diagnosticarea și tratarea demenței?

Progresele în tehnologia medicală au adus îmbunătățiri în diagnosticarea și tratarea demenței. Imagistica cerebrală avansată (RMN-ul și PET-ul) permit detectarea precoce a modificărilor cerebrale.

Dezvoltarea medicamentelor și terapiilor inovatoare oferă opțiuni mai bune de tratament, îmbunătățind calitatea vieții pacienților.

Poate o persoană cu demență să continue să lucreze sau să conducă? Dacă nu, când ar trebui să se oprească?

Capacitatea unei persoane cu demență de a lucra sau de a conduce depinde de stadiul și severitatea bolii.

În stadiile incipiente, unele persoane pot continua să lucreze sau să conducă, dar acest lucru poate deveni periculos pe măsură ce boala progresează.

Când capacitatea cognitivă afectată pune în pericol siguranța proprie și a altora, este momentul să se oprească.

Referințe

  1. Arvanitakis, Z., & Bennett, D. A. (2019). What is dementia?. Jama322(17), 1728-1728.
  2. Kumar, A., Sidhu, J., Goyal, A., & Tsao, J. W. (2018). Alzheimer disease.
  3. Yamada, M., Komatsu, J., Nakamura, K., Sakai, K., Samuraki-Yokohama, M., Nakajima, K., & Yoshita, M. (2020). Diagnostic criteria for dementia with Lewy bodies: updates and future directions. Journal of Movement Disorders13(1), 1.
  4. Ajitkumar, A., & De Jesus, O. (2023). Huntington disease. In StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing.
  5. Kojima, G., Tatsuno, B. K., Inaba, M., Velligas, S., Masaki, K., & Liow, K. K. (2013). Creutzfeldt-Jakob disease: a case report and differential diagnoses. Hawai’i Journal of Medicine & Public Health72(4), 136.

Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge...

Articole publicate: 266

Vezi pagina autorului
Publicat în categoria Psihoterapie pe de .

Despre Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge într-un mediu în care informațiile erau extrem de limitate.

De-a lungul anilor, am practicat yoga și alte practici orientale și asta, împreună cu cele mai recente descoperiri din lumea psihologiei, dar și tehnologia, au contribuit la modelarea persoanei care sunt astăzi.

 

Există o constantă în viața mea: tot timpul sunt curios de cele mai recente descoperiri, studii și cercetări în domeniile psihologiei, neurologiei, comunicării, hipnozei, iar asta mă ajută să cresc și să evoluez atât pe plan personal, cât și pe plan profesional.

Am vrut să învăț de la cei mai buni profesioniști din fiecare domeniu în parte, iar asta a însemnat să caut cei mai buni profesori și cele mai bune cursuri din întreaga lume. Studiile mele se întind de la cursuri de psihologie la Harvard și cursuri de hipnoză și NLP, la Retreat-uri de yoga și multe altele.

Primul meu curs de hipnoză a fost cu regretatul Gerald Kein de la Omni Hypnosis și apoi am continuat cu Ron Eslinger, Gordon Emmerson, Edwin Yager și mulți alții. În 2012 am devenit Certified Hypnosis Trainer cu NGH și mai târziu, tot în acel an am devenit și OMNI Hypnosis Trainer.

De-a lungul anilor am crescut pentru a-mi crea propriul curriculum de hipnoză și am predat diferite terapii și cursuri de auto-dezvoltare în toată lumea (Brazilia, SUA, Marea Britanie, Europa, Asia).

 

Certificări

    • Trainer certificat în Terapiea Resurselor și Terapie avansată a stării eului

      2015 

    • Trainer certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2015 

    • Trainer certificat în terapie subliminală sau Terapia Yageriană

      2014

    • Consultant certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2014 

    • Trainer certificat în terapia părților

      2013

    • Trainer certificat de hipnoză OMNI

      2012 

    • Trainer certificat de hipnoză NGH

      2012 

    • Practician de hipnoză cu certificat OMNI Hypnosis NGH

      2009

 

Acreditări și certificări

    • Trainer Terapia Resurselor Eugen Popa 8211
    • Trainer OMNI Hypnosis Eugen Popa
    • Trainer NGH Eugen Popa 8211
    • Eugen Popa Hinoterapeut certificat NGH
    • Eugen Popa Hipnotizator certificat NGH 8211

Inscrie-te si TU la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale!

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și exemple de lucru
  • Certificări Internaționale
  • > Inscrie-te Acum <

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *