Atac de panica
Redactat de Eugen Popa

I.Introducere:

Bun venit în lumea în care atacurile de panica nu trebuie să fie o sentință pe viata!

În acest articol vei descoperi cum să previi, să gestionezi și să depășești atacurile de panica.E timpul să iei controlul asupra vieții tale.

 Hai să începem călătoria spre vindecarea atacurilor de panică împreună.Sunt foarte încântat să împărtășesc cunoștințele mele despre acestă problema și să ajut oamenii să înțeleagă că atacurile de panică pot fi tratate și vindecate.

 

1.1Ce sunt atacurile de panică și cum apar

atacurile de panica

Atacul de panica este o reacție de luptă sau fugă a corpului în fața unei situații considerate periculoase, chiar dacă situația respectivă nu reprezintă o amenințare reală. Această reacție se manifestă prin simptome fizice și emoționale intense, cum ar fi palpitații, transpirații, tremurături, senzație de sufocare, frică de moarte, gânduri catastrofale etc.

Atacurile de panică sunt un tip de tulburare de anxietate. Conform studiilor, aproximativ 2-3% din populatie sufera de atacuri de panica in fiecare an. Panica apare în general fără un motiv aparent și pot dura de la câteva minute la câteva ore.

iconBooking
Suferi de Anxietate?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

1.2. Cauze ale atacurilor de panica

          Atacurile de panică pot avea drept cauze  o varietate de factori, inclusiv stresul, problemele de sănătate mintală, traumatismele din trecut și evenimentele de viață neplăcute.

Cauzele exacte ale atacurilor de panică nu sunt pe deplin cunoscute, dar cercetarile sugereaza ca o combinatie de factori genetici, biologici si de mediu poate juca un rol. Printre factorii care pot contribui la atacurile de panica se numara: stresul excesiv, traumele emotionale, predispozitia genetica si modificari ale nivelului de serotonina in creier (Roy-Byrne P, Craske MG, Stein MB. Panic disorder. Lancet. 2006;368(9540):1023-1032).

În cazul copiilor, atacurile de panica apar sub influența  schimbărilor hormonale, a  stresului legat de școală sau a problemelor familiale.

1.3. Efectele atacurilor de panică

Simptomele fizice ale atacurilor de panică includ palpitații ale inimii, transpirație excesivă, tremurul mâinilor, dificultăți de respirație, amețeli și senzație de sufocare. Acestea pot fi însoțite și de simptome mentale, cum ar fi frica, anxietatea și panica.

          Simptomele atacului de panica pot fi  mentale. Exista persoane  care au un nivel  intens de frică, anxietate și panica. Acestea pot fi declanșate de gânduri negative și pot duce la evitarea anumitor situații sau locuri.

II. Atacurile de panica se trateaza

2.1.    Panica in sine  poate varia de la persoana la persoană, în funcție de simptomele individuale și de factorii care le declanșează. Una dintre cele mai eficiente metode de tratament , cu efecte pe termen lung, este terapia cognitiv-comportamentală.

Iată 5 exemple de tehnici cognitive-comportamentale utilizate cu succes de  persoanele care au atacuri de panica:
  1. Tehnica de expunere în vivo – această tehnică implică expunerea pacientului la stimuli care provoacă anxietatea sau panica într-un mediu controlat. Scopul este de a-i ajuta să se obișnuiască treptat cu acești stimuli și să-și reducă anxietatea. De exemplu, omul care are atacuri de panică în locuri aglomerate poate fi expus treptat la astfel de situații într-un mod controlat și supervizat, pentru a se obișnui cu ele și a-și reduce teama.
  2. Tehnica de relaxare progresivă a mușchilor – această tehnică implică exerciții de respirație și relaxare musculară, care ajută la reducerea tensiunii musculare și a anxietății. Omul poate învăța să recunoască tensiunea musculară asociată cu atacurile de panică și să învețe cum să se relaxeze în mod conștient, ceea ce poate ajuta la reducerea simptomelor anxioase.
  3. Tehnica de restructurare cognitivă – această tehnică implică identificarea și schimbarea gândurilor negative sau distorsionate care contribuie la anxietate și panică, prin înlocuirea lor cu gânduri mai pozitive și realiste. Omul învăță să identifice gândurile care declanșează atacurile de panică și să le înlocuiască treptat cu gânduri mai raționale și echilibrate, ceea ce poate contribui la reducerea anxietății.
  4. Tehnica de rescriere a evenimentelor traumatice – această tehnică implică explorarea și reinterpretarea evenimentelor traumatice din trecut, pentru a-i ajuta pe pacienți să-și schimbe percepția și să-și reducă anxietatea. Aceasta poate fi utilă în cazurile în care atacurile de panică sunt legate de evenimente traumatice din trecut și poate ajuta omul să-și elaboreze și să-și restructureze experiențele traumatice într-un mod mai sănătos.
  5. Tehnica de meditație și mindfulness – această tehnică implică antrenarea omului să fie conștient de propriile sale gânduri și emoții în prezent, pentru a-l ajuta să-și reducă anxietatea și să-și dezvolte o atitudine mai pozitivă și mai tolerantă față de sine și față de experiențele sale. Prin practicarea meditației și a mindfulness-ului, acesta poate învăța să-și regleze emoțiile și să-și dezvolte o atitudine mai prezentă și mai calmă față de anxietatea și atacurile de panică.
Citește și  Amintirile și modul în care ni le readucem aminte

2.2.  Exercițiile de respirație și relaxare sunt o altă metodă utilă de tratare a atacurilor de panică.

 Un exemplu de tehnică de respirație este respirația diafragmatică, care implică respirația profundă în abdomen.

2.3.  Pentru panica sau tulburarea de panica  severă se recomandă si tratament medicamentos cu anxiolitice sau antidepresive, administrate sub supravegherea unui medic. Nu sunt întotdeauna necesare!

III. Atacul de panică la copii se vindecă

Deși atacurile de panica la copii sunt mai rare decât la adulți ele  nu trebuie ignorate sau lăsate netratate. Ele ar putea  reprezenta un pericol atunci când sunt ignorate.

3.1. Simptomele atacurilor de panica la copii

 În timpul atacurilor de panica copiii se manifesta prin simptome similare adulților: palpitații, transpirații, tremurături și senzația de sufocare sau de greutate pe piept.Ei pot prezenta și simptome specifice, cum ar fi frica de a fi separați de părinți sau de a fi în locuri agglomerate sau simptome somatice, cum ar fi dureri de burtă sau de cap, care pot fi confundate cu alte afecțiuni fizice. Durata și frecvența acestora în timpul unui atac de panica variază în functie de forma și natura psiho-emoțională a fiecărei persoane.

Iată cele 10 cele mai frecvente simptome ale atacurilor de panică la copii, în ordinea frecvenței atunci când vorbim de diagnosticul de tulburare de panica:

1.     Palpitații

2.     Transpirații

3.     Tremurături

4.     Senzația de sufocare sau de greutate pe piept

5.     Frica de a fi separați de părinți

6.     Frica de a fi în locuri aglomerate

7.     Dureri de burtă

8.     Dureri de cap

9.     Simptome somatice care pot fi confundate cu alte afecțiuni fizice

10.   Alte simptome fizice sau emoționale specifice copiilor în timpul atacurilor de panică.

Simptomele tulburarii de panica  pot varia de la un copil la altul și pot apărea în combinații diferite în timpul unei tulburari de panica. Este important să consultăm un specialist în sănătate mentală pentrua evalua cauza și a diagnostica corect  copiii care prezintă probleme de tipul atacuri de panică.

 

3.2. Cum se tratează atacurile de panică la copii sau optiuni de tratament

Atacurile de panică la copii pot fi tratate într-o serie de moduri, în funcție de severitatea și frecvența acestora, precum și de vârsta și nevoile individuale ale copilului. Iată 10 moduri în care se poate aborda tratamentul atacurilor de panică la copii:

  1.     .  Un psihoterapeut sau un psiholog specializat  poate oferi o evaluare și un plan terapeutic adecvat, adaptat nevoilor copilului tău.   a)  Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o abordare terapeutică frecvent utilizată în tratarea atacurilor de panică la copii. Aceasta se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor negative sau distorsionate care pot contribui la apariția atacurilor de panică, precum și pe modificarea comportamentelor de evitare sau siguranță care pot întreține ciclul atacurilor de panică. Prin TCC, copiii învață să recunoască și să schimbe modelele de gândire și comportament disfuncționale și să dezvolte abilități de gestionare a anxietății și a atacurilor de panică.    b)Terapia expozițională și desensibilizarea (TED). Aceasta implică expunerea graduală a copilului la situațiile sau obiectele care provoacă  panică, într-un mod controlat și susținut, pentru a reduce treptat frica și evitarea acestora. În timpul terapiei expoziționale, copilul învață să facă față emoțiilor și simptomelor anxioase, să-și dezvolte abilități de reglare emoțională și să-și dobândească încredere în propriile capacități de gestionare a situațiilor anxiogene.
  2.             Exercițiile de respirație și relaxare: Copiii pot învăța tehnici de respirație și relaxare care să-i ajute să se calmeze în timpul unui atac de panică. Aceste tehnici pot include respirație abdominală, relaxarea musculară progresivă sau vizualizarea ghidată.

3.     Exercițiile fizice regulate: Activitatea fizică regulată poate ajuta la reducerea anxietății și la gestionarea stresului, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra atacurilor de panică la copii. Activitățile fizice pot varia de la plimbări în aer liber, jocuri în parc, până la activități sportive sau exerciții fizice structurate.

4.     Reducerea expunerii la factorii de stres: Identificarea și reducerea factorilor de stres care pot contribui la declanșarea atacurilor de panică la copii poate fi un pas important în tratarea acestora. Aceasta poate implica identificarea și evitarea situațiilor sau locurilor care declanșează anxietatea copilului, precum și gestionarea stresului familial, școlar sau social.

5.     Educația despre anxietate și atacurile de panică: Informarea copilului cu privire la natura anxietății și a atacurilor de panică, precum și furnizarea de informații corecte și adecvate despre simptomele și procesul de tratament poate contribui la reducerea anxietății legate de acestea și la creșterea încrederii în propria capacitate de a le gestiona.

6.     Suportul social: A avea un sistem de suport social solid poate fi benefic în tratarea tulburarii de panică la copii. Acesta poate include membrii familiei, prieteni de încredere sau profesioniști în sănătatea mentală care să ofere sprijin emoțional, încurajare și resurse adecvate pentru gestionarea anxietății și atacurilor de panică.

7.     Medicamentație: În anumite cazuri, medicamentația poate fi recomandată pentru tratarea atacurilor de panică la copii. Aceasta poate include antidepresive, anxiolitice sau alte medicamente prescrise de către un medic psihiatru sau pediatru, în funcție de evaluarea individuală a copilului și de recomandările medicului.

8.     Tehnici de gestionare a gândurilor și emoțiilor: Copiii pot învăța tehnici de gestionare a gândurilor și emoțiilor negative asociate cu atacurile de panică, precum tehnica gândirii pozitive, restructurarea cognitivă sau tehnici de acceptare și toleranță emoțională.

9.     Managementul somnului: Un somn adecvat și regulat poate juca un rol important în reducerea anxietății și a atacurilor de panică la copii. Crearea unui program de somn regulat, evitarea stimulanților înainte de culcare și stabilirea unui mediu de somn confortabil pot contribui la îmbunătățirea calității somnului și la reducerea anxietății.

10.    Consilierea familială: Implicarea familiei în procesul de tratament poate fi benefică în tratarea atacurilor de panică la copii. Consilierea familială poate ajuta la identificarea și gestionarea factorilor de stres familiali, la îmbunătățirea comunicării și relației dintre membrii familiei și la dezvoltarea unui mediu de sprijin sănătos pentru copil.

Este important de menționat că tratamentul atacurilor de panică la copii trebuie să fie individualizat și să fie adaptat nevoilor și particularităților fiecărui copil. O abordare multidisciplinară, implicând profesioniști din domeniul sănătății mentale, precum psihologi, psihiatri și pediatri, poate fi necesară pentru a asigura un tratament adecvat și eficient pentru copilul afectat de atacurile de panică.

3.3. Cum poți ajuta un copil care are atacuri de panică

Dacă ai un copil care are atacuri de panică, este esențial să-i oferi suport și să-l încurajezi să-și exprime sentimentele. Copiii pot avea dificultăți în a înțelege și a gestiona emoțiile asociate cu atacurile de panică, așa că este important să fii răbdător și să-i oferi sprijin emoțional.

Un aspect important în abordarea atacurilor de panică la copii este evitarea criticilor sau judecăților. Copiii pot fi sensibili și pot simți o presiune suplimentară în momentele de oboseală, așa că este important să fii empatic și să-i oferi susținere fără a-i critica sau a-i judeca. 

Ascultă-i îngrijorările și temerile și încurajează-i să-și exprime emoțiile fără frică de critică.

Ajută copilul să-și dezvolte abilități de relaxare.  Poți învăța împreună cu copilul diferite tehnici de respirație, cum ar fi respirația diafragmatică sau respirația adâncă, care pot ajuta la reducerea panicii. 

De asemenea, yoga poate fi o modalitate excelentă de a învăța copilul să-și gestioneze anxietatea și să-și calmeze mintea și corpul în momentele de criză.

Pe lângă suportul emoțional și dezvoltarea de abilități de relaxare, este important să ceri ajutorul unui specialist în sănătatea mentală în cazul în care simptomele atacurilor de panică ale copilului sunt severe.

Un psihoterapeut sau un psiholog specializat  poate oferi o evaluare și un plan terapeutic adecvat, adaptat nevoilor copilului tău. Iată două cele mai folosite terapii :

a) Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o abordare terapeutică frecvent utilizată în tratarea atacurilor de panică la copii. Aceasta se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor negative sau distorsionate care pot contribui la apariția atacurilor de panică, precum și pe modificarea comportamentelor de evitare sau siguranță care pot întreține ciclul atacurilor de panică. Prin TCC, copiii învață să recunoască și să schimbe modelele de gândire și comportament disfuncționale și să dezvolte abilități de gestionare a anxietății și a atacurilor de panică.

b)Terapia expozițională și desensibilizarea (TED). Aceasta implică expunerea graduală a copilului la situațiile sau obiectele care provoacă  panică, într-un mod controlat și susținut, pentru a reduce treptat frica și evitarea acestora. În timpul terapiei expoziționale, copilul învață să facă față emoțiilor și simptomelor anxioase, să-și dezvolte abilități de reglare emoțională și să-și dobândească încredere în propriile capacități de gestionare a situațiilor anxiogene.

Pe lângă intervenția terapeutică și farmacologică, există și câteva practici specifice pe care le poți implementa acasă pentru a sprijini copilul în gestionarea atacurilor de panică. Iată câteva exemple:

1.     Educație și informare: Explică copilului ce înseamnă atacurile de panică și cum se manifestă. Ajută-l să înțeleagă că acestea sunt reacții normale ale corpului său la anxietate și că nu sunt periculoase sau neobișnuite.

 

2.     Comunicare deschisă: Încurajează copilul să vorbească despre experiențele sale și să-și exprime emoțiile și temerile legate de atacurile de panică. Ascultă-l cu atenție și încurajează-l să pună întrebări sau să-și împărtășească gândurile.

3.     Tehnici de relaxare: Învață împreună cu copilul tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația sau imaginarea ghidată. Aceste tehnici pot ajuta la reducerea anxietății și la calmarea sistemului nervos în timpul unui atac de panică.

 

4.     Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică poate avea un efect benefic asupra sănătății mintale și poate ajuta la reducerea anxietății și stresului. Encurajează copilul să facă exerciții fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, ciclismul sau alte activități fizice preferate.

 

5.     Stabilirea unui program regulat de somn: Un somn adecvat poate contribui la reducerea stresului și anxietății. Ajută copilul să aibă un program regulat de somn, cu ore de culcare și de trezire constante și să promoveze un mediu de somn liniștit și confortabil.

6.     Limitarea expunerii la factorii de stres: Fii atent la factorii care pot provoca atacuri de panică la copilul tău și încearcă să limitezi expunerea la aceștia în măsura posibilului. De exemplu, dacă anumite locuri sau situații declanșează atacuri de panică, încercați să le evitați sau să le reduceți impactul.

 

7.     Evitarea criticilor și judecăților: Fii atent să nu critici sau să judeci copilul pentru simptomele sale de atacuri de panică pe care le experimentează. Arată înțelegere și susținere, și oferă-i un mediu sigur în care să-și exprime sentimentele și să-și împărtășească experiențele fără teama de a fi judecat.

 

8.     Modelarea unui comportament calm: Copiii învață multe din comportamentul adulților din jurul lor. Prin urmare, încearcă să fii un model de comportament calm și relaxat pentru copilul tău. Gestionează-ți propriile emoții într-un mod sănătos și demonstrează cum să faci față situațiilor de stres într-un mod pozitiv.

 

 

9.     Sprijinul emoțional și social: Oferă copilului tău sprijin emoțional și social. Afișează empatie și răbdare, ascultă-l activ și arată-i că ești acolo pentru el. De asemenea, încurajează interacțiunea socială sănătoasă, cum ar fi petrecerea timpului cu prietenii și participarea la activități care îi plac.

 

10.          Colaborarea cu un specialist în sănătatea mentală: În cazul în care simptomele atacurilor de panică ale copilului tău sunt severe sau persistente, este important să consulți un specialist în sănătatea mentală. Un psiholog sau psihiatru specializat în copii și adolescenți poate oferi evaluare și intervenție adecvată pentru a ajuta copilul să gestioneze atacurile de panică și să-și îmbunătățească  sănătatea mentală.

Copilul tău poate învăța să  gestioneze și să-și dezvolte abilități de reglare emoțională. Fiind empatic și răbdător, oferindu-i suport și încurajându-l să-și exprime sentimentele, precum și implementând practici specifice de relaxare și gestionare a stresului, poți ajuta copilul tău să facă față atacurilor de panică și să aibă o sănătate mentală mai bună. În cazul în care simptomele sunt severe, este important să  ceri ajutorul unui specialist în sănătatea mentală pentru o evaluare și intervenție adecvată. Prin colaborarea cu un specialist, copilul tău poate primi suportul necesar în gestionarea atacurilor de panică și poate dezvolta abilități de reglare emoțională pe termen lung.

Un exemplu practic de implementare a acestor sfaturi poate fi o rutină zilnică de relaxare, în care copilul tău să învețe și să practice exerciții de respirație sau yoga. Aceste tehnici pot ajuta copilul să se calmeze și să-și regleze panica în momentele de criză.

Poți să-i oferi copilului tău un spațiu sigur în care să se exprime și să-și împărtășească sentimentele și gândurile fără teama de a fi judecat. Poți să-l asculți activ și să-l ajuți să înțeleagă că anxietatea și atacurile de panică sunt reacții normale ale corpului și că nu este singur în această experiență.

În loc să critici comportamentul anxios al copilului, poți să-i exprimi înțelegerea și să-l asiguri că ești acolo pentru a-l sprijini în această experiență dificilă. Aceasta îi poate oferi copilului un sentiment de siguranță și acceptare, care poate contribui la scăderea anxietății și la creșterea încrederii în sine.

Este important să fii atent la factorii de stres care pot declanșa atacuri de panică la copilul tău și să-i oferi sprijin în evitarea acestora în măsura posibilului. De exemplu, dacă copilul tău se simte anxios în mulțimi, poți să eviți locurile aglomerate sau să-i oferi strategii de gestionare a anxietății în astfel de situații.

În plus, sprijinul emoțional și social joacă un rol important în gestionarea atacurilor de panică ale copilului. Oferă-i copilului tău un mediu sigur și plin de înțelegere în care să se exprime și să își împărtășească experiențele. Poți să-l încurajezi să petreacă timp cu prietenii și să participe la activități care îi plac, ceea ce poate contribui la reducerea anxietății și la creșterea stimei de sine.

Menționez că nu există o abordare unică care să se potrivească tuturor copiilor, deoarece fiecare copil este unic și poate răspunde diferit la diverse tehnici și strategii. Prin urmare, este esențial să fii răbdător și să testezi diferite abordări până când găsești ce funcționează cel mai bine pentru copilul tău.

Oferta de sprijin emoțional, comunicarea empatică, încurajarea abilităților de relaxare și implicarea unui specialist în sănătatea mentală pot fi resurse valoroase în gestionarea atacurilor de panică la copil. Cu o abordare caldă, răbdătoare și personalizată, copilul tău poate dobândi abilități de reglare emoțională și poate avea o mai bună calitate a vieții în timp ce învață să facă față anxietății și atacurilor de panică.

 

IV: Cum poți preveni atacurile de panică

portrait of a fitness woman screaming over black background SBI 301026216

4.1. Identificarea și gestionarea stresului

Atacul de panica apare în situații de stres mare.

Este important să identifici sursele de stres din viața ta și să găsești modalități de a le gestiona. 

Poti încerca metode de relaxare precum meditația ,yoga sau  exerciții fizice regulate. Exercițiile fizice pot reduce nivelul de cortizol (hormonul stresului) din corp și pot stimula producerea de endorfine (hormonii fericirii), ceea ce poate ajuta la vindecarea atacurilor de panică.

4.2. Îmbunătățirea stilului de viață

Un stil de viață sănătos,  o  alimentație echilibrată, odihna adecvată și renunțarea la fumat și consumul excesiv de alcool pot  ajuta în mare masura la prevenirea atacurilor de panică.

De asemenea, evitarea cafeinei și a altor stimulente sau droguri poate ajuta la reducerea anxietății și la prevenirea atacurilor de panică.

Un alt aspect important în gestionarea tulburărilor de panică este sprijinul social. A avea persoane de încredere alături, precum familie, prieteni sau terapeuți, poate oferi susținere emoțională și încurajare în momentele dificile. Comunicarea deschisă și sinceră cu persoanele apropiate despre experiențele și nevoile tale poate ajuta la eliberarea tensiunii și la reducerea stigmatului asociat tulburărilor de panică.

Educația și informarea corectă despre această tulburare, înțelegerea fiziologiei și mecanismelor psihologice implicate în atacurile de panică poate ajuta la reducerea fricii și a anxietății asociate cu acestea. 

Numeroase studii au arătat că utilizarea tehnicilor de coping poate fi eficientă în prevenirea și tratarea anxietății și în tulburarea de panica.

 Respirația profundă, în special, poate ajuta la reducerea anxietății și a simptomelor fizice ale atacului de panică, precum palpitațiile sau senzația de sufocare. Prin respirație profundă, poți să îți reglezi ritmul cardiac și să îți relaxezi corpul, contribuind la reducerea anxietății.

 Meditația, de exemplu, a fost demonstrată că are un efect benefic asupra stării de sănătate mintală. Meditația mindfulness, în special, poate ajuta la conștientizarea și acceptarea senzațiilor, emoțiilor și gândurilor fără a le judeca sau a te agăța de ele. Aceasta poate reduce anxietatea și stresul și poate îmbunătăți capacitatea de a face față situațiilor dificile, inclusiv atacurilor de panică. 

De exemplu, cercetători de la Universitatea din București au investigat eficacitatea terapiei de acceptare și angajament (ACT) asupra pacienților cu tulburări anxioase.Rezultetele au indicat o reducere semnificativă a simptomelor de anxietate.

V: Cum poți preveni atacurile de panică la copii

5.1. Identificarea și gestionarea stresului

Atacurile de panică pot afecta și copiii, iar prevenirea lor implică identificarea și gestionarea adecvată a stresului în viața lor. Este important să fii atent la nevoile și emoțiile copiilor și să aplici măsuri eficiente pentru a reduce riscul de apariție a atacurilor de panică.

Un prim fapt în prevenirea atacurilor de panică la copii este identificarea cauzelor stresului la aceștia. Fiecare copil poate avea cauze specifice care declanșează anxietatea și atacurile de panică. Acestea pot varia de la presiuni școlare, probleme în relații interpersonale, schimbări în viața lor, sau factori de mediu stresanți, boala sau legatura familiala.

 Poți să încurajezi comunicarea deschisă cu copiii, să îi ajuți să exprime ce simt și să găsiți împreună soluții pentru a face față situațiilor stresante.

Gestionarea stresului este un alt aspect esențial în prevenirea atacurilor de panică la copii. Copiii pot fi expuși la stres în diferite contexte, cum ar fi școala, relațiile cu colegii sau evenimente de viață dificile.

Să îi învățăm pe copii tehnici și strategii de gestionare a stresului care să li se potrivească și să le aplici împreună cu ei. Acestea pot include exerciții de respirație, activități recreative, jocuri sau tehnici de relaxare adaptate vârstei lor pentru a-i ajuta să își reducă nivelul de stres și să își mențină echilibrul emoțional.

5.2. Îmbunătățirea stilului de viață

Un  aspect important în prevenirea tulburarii de panica la copii este să le fim alături și să îi susținem să își cunoască limitele și să evite suprasolicitarea fizică și mentală. Activitățile școlare, extracurriculare sau sociale pot genera presiune și stres asupra copiilor ceea ce declanseaza aparitia atacurilor de panica.

Este important să îi încurajăm să își organizeze timpul și să își facă priorități, să le oferim sprijin în gestionarea sarcinilor și să le permitem să aibă timp de odihnă și relaxare.

Putem să îi încurajăm să își dezvolte abilități de rezolvare a conflictelor, să își dezvolte un cerc de prieteni de încredere și să se simtă susținuți în ceea ce fac.

În plus, asigură-te că copiii au un stil de viață sănătos, care să includă o alimentație echilibrată, somn adecvat și activități fizice regulate, deoarece acestea pot contribui la reducerea stresului și la întărirea sistemului lor imunitar.

VI:  Atacul  de panică vs atacul de cord

De-a lungul timpului, au existat speculații și cercetări cu privire la posibila legătură dintre atacurile de panică și riscul de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi atacul de cord. Cu toate acestea, până în prezent, legătura exactă dintre aceste două afecțiuni rămâne un subiect de cercetare și dezbatere în comunitatea medicală.

Unii cercetători susțin că atacurile de panică pot avea un impact asupra sănătății inimii prin intermediul factorilor de risc cardiovasculari. De exemplu, stresul cronic asociat cu atacurile de panică poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, la creșterea nivelului de colesterol în sânge și la afectarea funcției vasculare, ceea ce poate crește riscul de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare pe termen lung.

Pe de altă parte, există cercetări care susțin  legătura dintre cele două afecțiuni, prin factorii de risc comuni, cum ar fi predispoziția genetică, stilul de viață, alimentația și alți factori de mediu.

De exemplu, persoanele care au un istoric familial de boli cardiovasculare sau care au un stil de viață nesănătos, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația bogată în grăsimi și zaharuri, sedentarismul etc., pot avea un risc crescut atât de a dezvolta atacuri de panică, cât și de a suferi un atac de cord.

Cu toate acestea, este important să subliniem că legătura dintre atacurile de panică și riscul de a dezvolta atac de cord nu este încă pe deplin înțeleasă și necesită cercetări suplimentare pentru a se ajunge la o concluzie clară.

Chiar dacă nu există încă o concluzie clară cu privire la această legătură, este important să ai grijă de sănătatea ta în ansamblu.

Este important să consulți un medic specialist pentru a obține informații adecvate și să beneficiezi de evaluare medicală și management adecvat, în cazul în care ai simptome de atacuri de panică sau afecțiuni cardiovasculare.

VII.Concluzie: Panica se vindeca !

Felicitări! Ai învățat că deși o tulburare de panica pot fi înfricoșătoare ,  există modalități eficiente de a le preveni și de a le trata. Ai aflat despre factorii de stres care pot contribui la declanșarea atacurilor de panică și cum să-i gestionezi, despre îmbunătățirea stilului de viață prin exerciții fizice, o dietă echilibrată și somn adecvat și despre tehnici de coping, cum ar fi meditația sau respirația profundă, care pot ajuta la reducerea anxietății și a atacurilor de panică.

iconBooking
Suferi de Anxietate?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Acum știi că există modalități eficiente de a gestiona tulburările de panică și de a le depăși.Acum  ai la dispoziție o serie de opțiuni, cum ar fi schimbarea stilului de viață, terapia cognitiv-comportamentală și medicamentele, care pot contribui la ameliorarea simptomelor și la prevenirea recurenței acestora.

Psihoterapia, terapia cognitiv-comportamentală sau medicamentele sunt  utile în gestionarea acestor probleme.

Important în tratarea tulburărilor de panică este acționarea la timp și căutarea ajutorului. Cu cât recunoști și abordezi mai devreme simptomele de panică, cu atât vei avea șanse mai mari de recuperare și de prevenire a recurenței atacurilor.

 Este important să cauți un profesionist specializat în sănătatea mintală, precum un psiholog sau un psihiatru, pentru a primi evaluare și îndrumare adecvată. Acești profesioniști pot dezvolta un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor și resurselor tale, și te pot ghida pe parcursul procesului de vindecare.

Acționarea la timp și căutarea ajutorului pot face o diferență semnificativă în  prevenirea și gestionarea  atacurilor de panica!

În procesul de vindecare a tulburărilor de panică este importantă atitudinea pozitivă și perseverența. Înțelegerea că tulburarea de panică poate fi tratată și depășită, și că există resurse și profesioniști disponibili pentru a oferi ajutor, poate aduce un sentiment de speranță și optimism. Încrederea în propriile tale capacități de a depăși această tulburare și angajarea într-un proces de vindecare activ și continuu reprezinta calea spre vindecare.

Pe măsură ce progresezi în procesul de tratament, vei observa cum simptomele de panica se diminuează treptat, iar calitatea vieții tale se îmbunătățește. Vei fi capabil să gestionezi mai eficient situațiile stresante și să te bucuri de activitățile zilnice fără a fi îngrijorat de apariția unui atac de panică. Cu răbdare, determinare și sprijin adecvat, poți recăpăta controlul asupra vieții tale și poți să te bucuri din nou de o viață plină de satisfacții și realizări.

Sper că aceste informații ți-au fost de folos! Dacă dorești să citești mai multe despre acest subiect, îți recomand articolul “Panic Disorder in Children and Adolescents: Symptoms, Causes, and Treatment” publicat în jurnalul de specialitate Journal of Child and Adolescent Psychopharmacology în 2018.

 

 

Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge...

Articole publicate: 266

Vezi pagina autorului
Publicat în categoria Psihoterapie pe de .

Despre Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge într-un mediu în care informațiile erau extrem de limitate.

De-a lungul anilor, am practicat yoga și alte practici orientale și asta, împreună cu cele mai recente descoperiri din lumea psihologiei, dar și tehnologia, au contribuit la modelarea persoanei care sunt astăzi.

 

Există o constantă în viața mea: tot timpul sunt curios de cele mai recente descoperiri, studii și cercetări în domeniile psihologiei, neurologiei, comunicării, hipnozei, iar asta mă ajută să cresc și să evoluez atât pe plan personal, cât și pe plan profesional.

Am vrut să învăț de la cei mai buni profesioniști din fiecare domeniu în parte, iar asta a însemnat să caut cei mai buni profesori și cele mai bune cursuri din întreaga lume. Studiile mele se întind de la cursuri de psihologie la Harvard și cursuri de hipnoză și NLP, la Retreat-uri de yoga și multe altele.

Primul meu curs de hipnoză a fost cu regretatul Gerald Kein de la Omni Hypnosis și apoi am continuat cu Ron Eslinger, Gordon Emmerson, Edwin Yager și mulți alții. În 2012 am devenit Certified Hypnosis Trainer cu NGH și mai târziu, tot în acel an am devenit și OMNI Hypnosis Trainer.

De-a lungul anilor am crescut pentru a-mi crea propriul curriculum de hipnoză și am predat diferite terapii și cursuri de auto-dezvoltare în toată lumea (Brazilia, SUA, Marea Britanie, Europa, Asia).

 

Certificări

    • Trainer certificat în Terapiea Resurselor și Terapie avansată a stării eului

      2015 

    • Trainer certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2015 

    • Trainer certificat în terapie subliminală sau Terapia Yageriană

      2014

    • Consultant certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2014 

    • Trainer certificat în terapia părților

      2013

    • Trainer certificat de hipnoză OMNI

      2012 

    • Trainer certificat de hipnoză NGH

      2012 

    • Practician de hipnoză cu certificat OMNI Hypnosis NGH

      2009

 

Acreditări și certificări

    • Trainer Terapia Resurselor Eugen Popa 8211
    • Trainer OMNI Hypnosis Eugen Popa
    • Trainer NGH Eugen Popa 8211
    • Eugen Popa Hinoterapeut certificat NGH
    • Eugen Popa Hipnotizator certificat NGH 8211

Inscrie-te si TU la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale!

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și exemple de lucru
  • Certificări Internaționale
  • > Inscrie-te Acum <

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *