Disocierea Si Tulburari Disociative
Redactat de Eugen Popa
Te-ai simțit vreodată ca și cum ai fi uitat cine ești, unde ești sau ce se întâmplă în jurul tău? Ai avut momente când realitatea părea să se evaporeze, iar tu să rămâi captiv în propriile gânduri sau senzații? Ce se întâmplă în mintea ta în acele clipe de deconectare și cum afectează ele viața de zi cu zi?

Ce este disocierea?

Disocierea este un proces psihologic în care elemente ale conștiinței, ale identității, ale memoriei sau ale experienței unei persoane sunt separate sau izolate de ea în mod temporar sau permanent. Disocierea poate fi un mecanism de apărare al psihicului în fața experiențelor traumatice sau stresante.

5 Idei principale ale acestui articol

  1. Disocierea este un proces psihologic.
  2. Simptomele pot include depersonalizarea, derealizarea, amneziea, anxietatea și altele, iar ele variază de la o persoană la alta.
  3. Traumele, în special cele din copilărie sau cele legate de stresul excesiv, pot provoca disocierea ca mecanism de apărare.
  4. Există mai multe tipuri de tulburări disociative.
  5. Terapia, cum ar fi cea de stabilizare și cea focalizată pe traumă, poate ajuta la gestionarea simptomelor și la recuperare.

5 Întrebări la care răspunde acest articol

  1. Ce este disocierea și cum poate fi definită?
  2. Care sunt simptomele și tipurile de tulburări disociative?
  3. Care sunt cauzele disocierii și cum poate fi legată de traume sau stres?
  4. Cum se pot manifesta simptomele disocierii în viața de zi cu zi?
  5. Ce opțiuni de tratament sunt disponibile pentru persoanele care suferă de disociere psihică?
Citește și  Tulburare Borderline - Simptome și Tratament pentru Tulburarea de Personalitate

Tipuri de Tulburări Disociative

DisociereaOmid Armin – Unsplash
  1. Tulburarea de identitate disociativă (1): Cunoscută și sub numele de tulburare de personalitate multiplă, TID este caracterizată prin prezența a două sau mai multe identități distincte, cunoscute sub numele de “alteruri”. Aceste alteruri pot avea personalități, amintiri și comportamente diferite. TID este adesea asociată cu traume grave din copilărie.
  2. Tulburarea disociativă de somn: Această tulburare implică disociația care apare în timpul somnului. Persoanele cu această tulburare pot experimenta disociereatunci când se trezesc sau când sunt trezite în timpul somnului.
  3. Amnezie disociativă: Persoanele cu această tulburare experimentează pierderea amintirilor sau amnezia pentru evenimente personale importante sau pentru un interval de timp. Aceste perioade de amnezie pot fi legate de traume sau evenimente stresante.
  4. Depersonalizare-derealizare disociativă (2): Această tulburare implică simptome de depersonalizare, în care persoana se simte deconectată de propria persoană sau corp, și simptome de derealizare, în care mediul înconjurător pare nereal sau străin.
  5. Tulburări disociative nespecificate: Aceasta este o categorie care include tulburări disociative care nu îndeplinesc criteriile specifice pentru celelalte tipuri de tulburări disociative. Persoanele cu TDN pot experimenta simptome disociative mai puțin severe sau mai variate.

Simptomele Disocierii și cum se simte aceasta

Experiențele de disociere variază de la o persoană la alta și pot fi influențate de tipul și gravitatea tulburării disociative pe care o experimentează. Persoanele pot descrie disocierea ca pe o senzație de detașare de propriul corp, experimentând goluri de memorie și un sentiment de irealitate sau că se pot privi din exterior. Acestea pot dura ore sau zile și pot fi dificil de gestionat. Disociereaian dooley – Unsplash

Când cineva disociază, pot apărea o serie de simptome și senzații, cum ar fi:

A. Simptome cognitive:
  1. Depersonalizarea (3): Persoana se simte deconectată de sine însăși sau de propriul corp. Pot apărea senzații de înstrăinare față de propriul corp sau senzații de visare.
  2. Derealizarea: Persoana percepe lumea exterioară ca fiind ireală, distantă sau distorsionată. Totul pare lipsit de consistență sau senzația de realitate este diminuată.
  3. Amnezia disociativă: Persoana poate avea perioade de amnezie în care nu își amintește evenimente sau informații importante din trecut sau din prezent. Aceste perioade pot varia în durată.
  4. Confuzie cognitivă: Gândirea și raționamentul pot deveni confuze sau fragmentate, iar persoana poate avea dificultăți în menținerea coerenței mentale.
Citește și  Mișcarea Fizică îmbunătățeste Starea de Spirit
B. Simptome emoționale:
  1. Anxietate: Persoana poate experimenta anxietate severă sau atașarea de o stare de anxietate în timpul episoadelor de disociere.
  2. Frică: Pot apărea sentimente intense de frică sau panică în timpul sau în legătură cu disocierea.
  3. Depresie: Disocierea poate fi asociată cu episoade de tristețe sau depresie, mai ales în contextul tulburării de identitate disociativă (DID).
  4. Frustrare: Persoana poate deveni frustrată din cauza incapacității de a controla sau înțelege disocierea sa.
  5. Rușine sau vinovăție: Unii oameni se pot simți rușinați sau vinovați pentru disocierea lor sau pentru consecințele acesteia.
C. Simptome comportamentale:
  1. Comportamente evitative: Persoana poate evita situațiile sau amintirile care declanșează disocierea.
  2. Automutilare: Unele persoane pot recurge la comportamente de automutilare ca modalitate de a face față disocierii sau a se anestezia în timpul acesteia.
  3. Comportamente periculoase: În timpul disocierii, persoana poate avea impulsuri de a se angaja în comportamente periculoase sau autodistructive.
  4. Comportamente întrerupte: Persoana poate să întrerupă activități curente sau conversații și să pară dezorientată sau distanțată în timpul disocierii.
D. Simptome somatice:
  1. Senzații somatice inusuale: Persoana poate simți senzații somatice ciudate sau neobișnuite în timpul disocierii, cum ar fi furnicături, amorțeală sau senzația de a fi în afara corpului.
  2. Tulburări de somn: Disocierea poate afecta calitatea somnului și poate duce la insomnie sau coșmaruri frecvente.
  3. Tulburări gastro-intestinale: Stresul asociat disocierii poate contribui la probleme gastro-intestinale, cum ar fi dureri abdominale sau disconfort.

Cauzele Disocierii și impactul traumei

DisociereaZachary Kadolph – Unsplash
  1. Traumele severe: Trauma fizică, emoțională sau sexuală din copilărie sau din viața adultă poate fi una dintre cele mai comune cauze ale disocierii. Disociația poate apărea ca o modalitate de a face față eevenimentului traumatic și de a proteja psihicul împotriva durerii și anxietății asociate cu acestea.
  2. Tulburare de stres posttraumatic (TSPT): Persoanele care au suferit traume majore pot dezvolta tulburări de stres posttraumatic, care pot include simptome de disociere, cum ar fi amintiri traumatice recurente, flash-uri sau pierderea contactului cu realitatea în anumite situații.
  3. Tulburare de identitate disociativă: Cunoscută și sub numele de personalitate multiplă, este o tulburare disociativă specifică în care o persoană dezvoltă identități multiple sau alterne. Această tulburare este adesea asociată cu traume grave din copilărie și este considerată un mecanism de adaptare pentru a face față acestor traume.
  4. Stresul excesiv: Stresul cronic sau situațiile stresante frecvente pot declanșa episoade de disociere. Persoanele care au fost supuse la niveluri ridicate de stres pot simți că mintea lor “se deconectează” pentru a face față presiunii excesive.
  5. Consumul de substanțe: Abuzul sau dependența de droguri sau alcool pot provoca, de asemenea, simptome de disociere. Substanțele psihedelice, în special, pot provoca experiențe intense de disociere.
  6. Tulburări mintale: Anumite tulburări psihice, cum ar fi tulburarea depersonalizării/derealizării, pot include simptome de disociere. De asemenea, tulburările de personalitate, precum tulburarea de personalitate borderline de personalitate, pot fi însoțite de disociere.
  7. Factori genetici și biologici: Există unele dovezi că predispoziția genetică și diferențele în funcționarea creierului pot juca un rol în susceptibilitatea unei persoane la disociere.
  8. Sarcinile sau schimbările hormonale: La unele persoane, sarcina, menopauza sau alte schimbări hormonale pot declanșa simptome de disociere.
Citește și  Medicamentele Opioide de Reducere a Durerii pot Prelungi Durerea

Cum se produce Detașarea de Realitate?

DisociereaMay – Unsplash
  1. Implicarea amigdalei: Amigdala este o structură cerebrală cheie asociată cu gestionarea emoțiilor și a răspunsurilor de luptă sau fugă în fața pericolelor. În timpul disocierii, amigdala poate fi suprasolicitată, ceea ce poate duce la apariția simptomelor de disociere.
  2. Schimbările în funcționarea rețelelor cerebrale: Cercetătorii au observat că în timpul episoadelor de disociere, se pot produce schimbări în modul în care diferitele părți ale creierului comunică între ele. De exemplu, rețelele cerebrale responsabile de conștiență și cele pentru procesarea emoțiilor pot fi afectate în timpul disocierii.
  3. Rolul cortexului prefrontal: Cortexul prefrontal este implicat în controlul executiv, luarea deciziilor și reglarea emoțiilor. În timpul disocierii, acesta poate deveni mai puțin activ sau mai puțin eficient în funcționare, ceea ce poate contribui la pierderea controlului și la simptomele de disociere.

Opțiuni de tratament pentru Disociere Psihică

DisociereaJamie Brown – Unsplash
Tratament Impact emoțional
Psihoterapia de stabilizare  Pentru persoanele cu disociere severă, terapia de stabilizare se concentrează pe dezvoltarea unor abilități de gestionare a stresului și a simptomelor de disociere.
Psihoterapia focalizată pe traumă Dacă disocierea are legătură cu traume din trecut, terapia focalizată pe traume poate fi utilă. Această terapie se concentrează pe explorarea și procesarea experiențelor traumatice și poate ajuta la reducerea simptomelor disocierii asociate cu traumele.
Psihoteapia dialectică comportamentală TDC este o formă de terapie care se concentrează pe dezvoltarea abilităților de reglare a emoțiilor și de gestionare a conflictelor interioare. Aceasta poate fi utilă pentru persoanele care experimentează disociere în contextul tulburării borderline de personalitate sau a altor tulburări legate de reglarea emoțională.
Psihoterapia de conștientizare Tehnicile de mindfulness pot ajuta persoana să devină mai conștientă de senzațiile, gândurile și emoțiile sale în momentul prezent. Acest lucru poate contribui la reducerea simptomelor de disociere și la dezvoltarea unei conștiențe mai profunde a propriei experiențe.
Terapie de integrare a identității În cazul tulburării de identitate disociativă, terapia se concentrează în mod specific pe integrarea identităților separate.
Citește și  Copilul Tau Interior Este Ranit

Care sunt simptomele comune ale tulburarilor de disociere si tulburarilor narcisice de personalitate?

Simptomele comune ale tulburărilor de disociere și tulburărilor narcisice de personalitate pot varia, dar Narcisistic Personality Disorder (NPD) este asociat cu trăsături precum dorința excesivă de atenție, lipsa empatiei și sentimentul de superioritate. Aceste persoane pot manifesta un comportament grandios, își pot supraevalua propriile abilități și pot fi obsedate de propriul aspect fizic sau succes.

Întrebări frecvente

Ce este Disocierea?

Disocierea este o deconectare de sine sau o separare a experiențelor, gândurilor, emoțiilor și comportamentelor unei persoane. Disocierea este un mecanism de apărare al minții care apare ca răspuns la stres sau la evenimente traumatizante.

Cum apare Disocierea?

Disocierea apare în momente de stres intens sau după experiențe traumatizante. Este o modalitate prin care mintea se deconectează de la emoțiile și amintirile traumatice, pentru a supraviețui și a face față la o situație traumatică.

Care sunt simptomele de Disociere?

Simptomele de disociere pot varia de la stări de depersonalizare (sentimentul de a fi deconectat de propriul corp sau de realitate) la derealizare (sentimentul de a trăi într-un vis sau într-o lume ireală). Alte simptome pot include amnezie pentru evenimente traumatice, depășirea emoțională sau sentimentul de a avea mai multe identități sau personalități.

Cum poate fi diagnosticată o Tulburare Disociativă?

Diagnosticul unei tulburări disociative poate fi dificil, deoarece simptomele pot fi similare cu alte tulburări psihologice. Un psiholog sau psihiatru poate evalua simptomele și istoricul personal al persoanei pentru a face un diagnostic corect.

Ce tipuri de Tulburări Disociative există?

Există mai multe tipuri de tulburări disociative, cum ar fi tulburarea de identitate disociativă (cunoscută și sub numele de personalitate multiplă), tulburarea de depersonalizare (sentimentul de a fi deconectat de sine) și tulburarea de derealizare (simțirea lumii ca fiind ireală sau nereală).
Citește și  Un nou Tratament pentru Boli Autoimune si Alergii

Ce poate provoca Disocierea?

Disocierea poate fi provocată de o gamă largă de evenimente traumatizante, cum ar fi abuzul fizic sau sexual, dezastre naturale, accidente grave sau pierderea unei persoane dragi. Fiecare persoană poate avea o sensibilitate diferită la disociere, iar anumite situații pot provoca mai ușor acest mecanism de apărare.

Ce este EMDR și cum poate ajuta în tratamentul Tulburărilor Disociative?

EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing) este o terapie utilizată în tratamentul tulburărilor disociative și a traumelor. Aceasta implică utilizarea mișcărilor oculare sau a altor stimulente senzoriale pentru a ajuta pacientul să proceseze și să integreze mai bine amintirile traumatice și emoțiile asociate cu acestea.

Cum poate Disocierea să devină o problemă?

Disocierea devine o problemă atunci când interferează cu funcționarea normală a unei persoane în viața de zi cu zi. Aceasta poate afecta relațiile interpersonale, performanța școlară sau profesională, sănătatea mentală și bunăstarea generală.

Cum pot face față simptomelor de Disociere?

Este important să cauți ajutor specializat de la un psiholog sau psihiatru care să îți poată oferi suport și soluții adecvate. Terapia individuală și terapia de grup pot fi eficiente în gestionarea simptomelor de disociere și în dezvoltarea unor mecanisme de adaptare sănătoase.

Pot fi vindecat de Tulburarea Disociativă?

Cu ajutorul tratamentului adecvat, mulți oameni se recuperează de tulburările disociative și își reiau o viață normală și sănătoasă. Procesul de vindecare poate dura diferit pentru fiecare persoană și implică în mod obișnuit terapie pe termen lung și suport continuu.

Referințe

  1. Gillig, P. M. (2009). Dissociative identity disorder: A controversial diagnosis. Psychiatry (Edgmont)6(3), 24.
  2. Yang, J., Millman, L. M., David, A. S., & Hunter, E. C. (2023). The prevalence of depersonalization-derealization disorder: a systematic review. Journal of Trauma & Dissociation24(1), 8-41.
  3. Senior, C., Hunter, E., Lambert, M. V., Medford, N., Sierra-Siegert, M., Phillips, M. L., & David, A. S. (2001). Depersonalisation. Psychologist14(3), 128-132.
   

Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge...

Articole publicate: 266

Vezi pagina autorului
Publicat în categoria Psihoterapie pe de .

Despre Eugen Popa

Salut, sunt Eugen Popa și de la o vârstă fragedă m-au pasionat tainele minții și a inimii. Acest lucru m-a determinat să studiez tot ce puteam ca să pot ajunge într-un mediu în care informațiile erau extrem de limitate.

De-a lungul anilor, am practicat yoga și alte practici orientale și asta, împreună cu cele mai recente descoperiri din lumea psihologiei, dar și tehnologia, au contribuit la modelarea persoanei care sunt astăzi.

 

Există o constantă în viața mea: tot timpul sunt curios de cele mai recente descoperiri, studii și cercetări în domeniile psihologiei, neurologiei, comunicării, hipnozei, iar asta mă ajută să cresc și să evoluez atât pe plan personal, cât și pe plan profesional.

Am vrut să învăț de la cei mai buni profesioniști din fiecare domeniu în parte, iar asta a însemnat să caut cei mai buni profesori și cele mai bune cursuri din întreaga lume. Studiile mele se întind de la cursuri de psihologie la Harvard și cursuri de hipnoză și NLP, la Retreat-uri de yoga și multe altele.

Primul meu curs de hipnoză a fost cu regretatul Gerald Kein de la Omni Hypnosis și apoi am continuat cu Ron Eslinger, Gordon Emmerson, Edwin Yager și mulți alții. În 2012 am devenit Certified Hypnosis Trainer cu NGH și mai târziu, tot în acel an am devenit și OMNI Hypnosis Trainer.

De-a lungul anilor am crescut pentru a-mi crea propriul curriculum de hipnoză și am predat diferite terapii și cursuri de auto-dezvoltare în toată lumea (Brazilia, SUA, Marea Britanie, Europa, Asia).

 

Certificări

    • Trainer certificat în Terapiea Resurselor și Terapie avansată a stării eului

      2015 

    • Trainer certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2015 

    • Trainer certificat în terapie subliminală sau Terapia Yageriană

      2014

    • Consultant certificat Goulding SleepTalk pentru copii

      2014 

    • Trainer certificat în terapia părților

      2013

    • Trainer certificat de hipnoză OMNI

      2012 

    • Trainer certificat de hipnoză NGH

      2012 

    • Practician de hipnoză cu certificat OMNI Hypnosis NGH

      2009

 

Acreditări și certificări

    • Trainer Terapia Resurselor Eugen Popa 8211
    • Trainer OMNI Hypnosis Eugen Popa
    • Trainer NGH Eugen Popa 8211
    • Eugen Popa Hinoterapeut certificat NGH
    • Eugen Popa Hipnotizator certificat NGH 8211

Inscrie-te si TU la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale!

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și exemple de lucru
  • Certificări Internaționale
  • > Inscrie-te Acum <

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *