Ce Analize Se Fac Pentru Schizofrenie?

Te-ai întrebat vreodată cum se simte să trăiești într-o lume dezorganizată, în care ideile delirante îți afectează fiecare gând și acțiune?

Cum este să fii pacientul care se confruntă cu simptome psihotice și negative, simțind că realitatea ta este distorsionată de percepții care par reale, dar sunt departe de adevăr?

Imaginează–ți  un RMN care dezvăluie secretele unei minți încâlcite.

Si dacă am spune că există speranță? Că tratamentul schizofreniei poate aduce lumină în această întuneric?

Alătură-te nouă în această călătorie de înțelegere a acestei boli misterioase și descoperă cum tratamentul poate fi cheia pentru a reda speranța pacienților.

Ce este schizofrenia?

Schizofrenia nu este o simplă tulburare, ci o afecțiune care afectează modul în care persoanele cu schizofrenie percep lumea.

Deși nu cunoaștem încă toate cauzele si factorii de risc ai schizofreniei, analizele pentru acestă afecțiune, cum ar fi analizele de sânge sau imagisticile CT sau RMN, pot oferi indicii valoroase.

În această călătorie, vei descoperi subtipuri de schizofrenie, precum schizofrenia dezorganizată, catatonică, reziduală sau paranoidă.

Fiecare subtip de schizofrenie prezintă simptome asemănătoare, dar și unice.

De la halucinații vizuale până la vorbirea care poate include punerea semnelor și simptomelor într-un context diferit, manifestarea schizofreniei este variată.

Deși această boală poate debuta în jurul vârstei de 20 de ani pentru bărbați și 25-30 de ani pentru femei, cu ajutorul tratamentului potrivit, viața pacientului poate fi îmbunătățită semnificativ.

Deci, când simptomele apar, este esențial ca pacientul să fie supus unei serii de analize de laborator și să primească tratamentul adecvat.

5 intrebari la care raspunde acest articol

1. Cum se poate diagnostica schizofrenia prin metode de imagistică?
2. Ce rol joacă testarea genetică în diagnosticarea și înțelegerea schizofreniei?
3. Care sunt simptomele tipice asociate cu schizofrenia?
4. Ce tipuri de teste neuropsihologice sunt utilizate frecvent pentru a evalua schizofrenia?
5. Care sunt beneficiile detectării și diagnosticării precoce în gestionarea schizofreniei?

Ideile principalele – Ce Analize Se Fac Pentru Schizofrenie?

• Diagnosticul schizofreniei implică o combinație de teste genetice, examinări fizice și evaluări psihologice.
• Imagistica cerebrală, cum ar fi rezonanța magnetică (MRI) și tomografia computerizată (CT), este utilă pentru a evidenția anomalii structurale ale creierului asociate cu schizofrenia și pentru a exclude alte afecțiuni neurologice.
• Testele neuropsihologice sunt instrumente esențiale pentru identificarea deficitelor cognitive asociate adesea cu schizofrenia.
• Detectarea și diagnosticarea precoce a schizofreniei pot duce la beneficii semnificative, inclusiv reducerea ratei de spitalizare, îmbunătățirea funcționării sociale și reducerea suferinței pacienților și a familiilor lor.

Înțelegerea schizofreniei: o prezentare generală

Pixabay

Să pătrundem în înțelegerea schizofreniei (1); nu este doar un tulburare mentală, ci este  mult mai complexă decât am tinde să credem.

Schizofrenia este o tulburare neuropsihiatrică cronică și severă caracterizată de perturbări ale proceselor de gândire, percepție, reactivitate emoțională și interacțiuni sociale.

Acest lucru nu se referă doar la halucinații sau deliruri; include și deficiențe cognitive care pot afecta semnificativ funcționarea zilnică.

Studiile (2) epidemiologice estimează că aproximativ 1% din populația globală suferă de această afecțiune.

Este larg acceptat printre profesioniștii medicali că schizofrenia apare dintr-o interacțiune complexă între predispoziții genetice și factori de mediu în timpul dezvoltării timpurii a creierului.

Cercetările clinice ne-au arătat că anomalii neurobiologice precum hiperactivitatea dopaminergică și hipofuncția glutamatergică contribuie la fiziopatologia acestei boli.

În plus, descoperirile imagistice ale creierului prezintă adesea anomalii structurale precum mărirea ventriculară și atrofia corticală la pacienții diagnosticați cu schizofrenie.

Rolul testării genetice în schizofrenie: factori de risc

Testarea genetică este o unealtă critică care permite clinicienilor să identifice markeri genetici asociați cu boala, oferind astfel o abordare inovatoare în detectarea și intervenția timpurie.

Schizofrenia nu este cauzată exclusiv de factori genetici; factorii de mediu joacă și ei un rol semnificativ.

Cercetările arată că anumite gene cresc predispoziția cuiva de a dezvolta acest complex de tulburări.

Prin testarea genetică, medicii pot prezice susceptibilitatea ta, lucru important pentru persoanele cu antecedente familiale de schizofrenie.

Progresele în tehnologia genomică au condus la descoperirea a peste 100 de locusuri legate de schizofrenie.

Prezența acestor variații genetice nu confirmă un diagnostic, dar indică un factor de risc crescut.

Aceste informații ajută clinicienii să personalizeze planurile de tratament pentru pacienți.

Cu toate acestea,  testarea genetică pentru tulburările psihiatrice rămâne controversată din cauza considerațiilor etice legate de stigmatizare și posibila utilizare abuzivă a informațiilor.

Prin urmare, ar trebui să iei în considerare consilierea înainte de a te supune unor astfel de teste.

Astfel, în timp ce testarea genetică nu poate oferi încă un diagnostic sau o predicție definitivă a debutului schizofreniei, valoarea sa constă în capacitatea de a ghida strategiile terapeutice și de a promova măsuri preventive timpurii.

Cauzele schizofreniei

Pixabay

Pe măsură ce te aventurezi în lumea complexă a schizofreniei, amintește-ți că aceasta nu este doar o boală sau o simplă tulburare.

Schizofrenia este o afecțiune profundă care afectează sistemul nervos central al persoanelor și modul în care ele percep lumea.

Deși cauzele exacte nu sunt pe deplin cunoscute, știm că există factori care pot contribui la declanșarea schizofreniei.

• Factori genetici:
  • Persoanele care au un membru de familie cu schizofrenie au un risc mai mare de a dezvolta boala.
• Dezechilibre chimice în creier:
  • Anomalii în neurotransmițători precum dopamina și serotonina pot contribui la schizofrenie.
• Structura creierului:
  • Anumite anomalii structurale ale creierului, identificate prin imagistică precum RMN, pot fi asociate cu schizofrenia.
• Factori de mediu și prenatali:
  • Expunerea la virusuri, malnutriția în timpul sarcinii, stresul prenatal sau complicațiile la naștere pot crește riscul de schizofrenie.
• Utilizarea de droguri:
  • Consumul de substanțe psihoactive, în special în adolescență și la adulții tineri, poate crește riscul de schizofrenie.
• Evenimente traumatice:
  • Traumele din copilărie sau evenimentele stresante din viață pot contribui la declanșarea sau exacerbarea simptomelor schizofrenice la persoanele predispuse.
• Complicații la naștere:
  • Hipoxia (lipsa de oxigen) în timpul nașterii sau complicații prenatale pot fi factori de risc pentru dezvoltarea schizofreniei mai târziu în viață.

Simptomele schizofreniei

Pixabay

Pacientul schizofrenic poate experimenta idei delirante, unde realitatea pare distorsionată și adesea înfricoșătoare.

Simptomele negative, precum retrasul sau emoțiile necongruente sau dezordonate., pot face comunicarea cu lumea exterioară o adevărată provocare.

Halucinațiile vizuale și vorbirea dezorganizată, unde cuvintele pot fi aranjate în moduri neobișnuite, sunt semne și simptome comune cu schizofrenia.

Dar, în ciuda acestor provocări, există speranță. Analizele de sânge și alte serie de analize pot ajuta la diagnosticarea corectă a schizofreniei și la demararea unui tratament adecvat.

Recunoașterea simptomelor și intervenția timpurie pot schimba durata vieții pacientului și pot aduce lumină în întunericul acestei afecțiuni.

Fiecare pas în cunoașterea schizofreniei implică speranță, determinare și un angajament de a face diferența în viețile celor afectați.

 Examinarea fizica a pacientului schizofrenic

Examinările fizice joacă un rol important în diagnosticarea schizofreniei, completând testele genetice şi evaluările psihologice.

Ele nu sunt doar simple controale de rutină; aceste examinări se concentrează pe identificarea oricăror anomalii neurologice sau alte afecţiuni de sănătate care pot cauza sau agrava simptomele schizofreniei.

Această tulburare complexă nu poate fi identificată printr-un singur test sau examen.

Profesioniştii clinici se uită după semne de consum de droguri, verifică semne vitale precum tensiunea arterială şi ritmul cardiac, şi efectuează teste neurologice pentru a evalua reflexele, forţa musculară, funcţia senzorială şi echilibrul.

Aceste evaluări ar putea dezvălui schimbări subtile în structura sau funcţia creierului care ar putea indica prezenţa schizofreniei.

De exemplu, anumite mişcări fizice asociate cu schizofrenia ar putea deveni evidente în timpul acestor evaluări.

Rezultatele examinărilor fizice sunt apoi corelate cu datele din teste genetice şi evaluări psihologice pentru a forma o imagine bazată pe dovezi ale stării tale de sănătate mentală.

Evaluările psihologice: cheia diagnosticului de schizofrenie

Pixabay

În diagnosticarea schizofreniei, evaluările psihologice (3) sunt un component cheie, furnizând informații critice despre starea mentală a unei persoane care nu pot fi obținute doar din teste genetice sau examinări fizice.

Aceste evaluări oferă insight-uri în gândurile, sentimentele și comportamentele pacientului, care sunt cruciale în stabilirea unui diagnostic.

Ia în considerare această tabelă care arată câteva componente ale unei evaluări psihologice tipice:

Convergența acestor rezultate cu alte proceduri diagnostice solidifică înțelegerea ta despre afecțiune.

Importanța neuroimagingului în schizofrenie

pixabay

Prin tehnici precum imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografia computerizată (CT scan), poți observa anomalii în structurile cerebrale asociate cu schizofrenia, cum ar fi ventriculele mărite sau volumele reduse de substanță cenușie.

Este demn de remarcat faptul că metodele de neuroimaging funcțional, inclusiv tomografia cu emisie de pozitroni (PET) și imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), permit vizualizarea modelelor de activitate cerebrală.

Aceste tehnici au arătat o funcționare redusă în zonele responsabile de procesarea informațiilor și de amintirea memoriei la persoanele diagnosticate cu schizofrenie.

Neuroimaging-ul ajută, de asemenea, la eliminarea altor afecțiuni neurologice care ar putea imita simptomele schizofreniei, făcând parte din evaluarea psihiatrică cuprinzătoare.

Cu toate acestea, deși neuroimaging-ul oferă informații valoroase despre corelații neuronale ale schizofreniei, nu este utilizat ca instrument diagnostic independent datorită limitărilor sale și naturii complexe a acestei tulburări mentale.

De asemenea, este important să se ia în considerare modul în care aceste schimbări neuroanatomice corespund cu manifestările clinice și evaluările psihologice.

Ce analize se fac pentru schizofrenie

Pixabay

Atunci când prezinți schimbări comportamentale sau tulburări cognitive, medicul tău adesea recomandă o evaluare completă a sângelui.

Aceasta nu este o testare pentru schizofrenie în sine; în schimb, este un instrument de investigare pentru a exclude posibile afecțiuni fizice care ar putea cauza simptomele tale

Există mai multe condiții care pot imita simptomele asemănătoare schizofreniei:

• Bolile tiroidiene: Hipotiroidismul și hipertiroidismul pot cauza schimbări de dispoziție și tulburări de gândire.
• Deficiențe nutritive: Lipsa anumitor nutrienți, cum ar fi vitamina B12, poate duce la tulburări psihologice.
• Bolile autoimune: Unele afecțiuni autoimune, cum ar fi lupusul, pot afecta creierul și pot declanșa simptome psihiatrice.
• Tulburări neurologice: Afecțiuni precum epilepsia sau tumori cerebrale pot produce simptome similare schizofreniei.
• Abuzul de substanțe: Anumite droguri sau alcool pot induce experiențe asemănătoare psihozei.

Medicul dumneavoastră va interpreta aceste rezultate luând în considerare istoricul clinic și evaluările psihologice.

Dacă toate cauzele fizice sunt excluse, atunci profesioniștii din domeniul sănătății mintale pot lua în considerare un diagnostic de schizofrenie.

Totuși, rețineți că doar profesioniștii calificați ar trebui să facă această determinare pe baza unor evaluri cuprinzătoare.

Explorarea utilizării electroencefalogramelor (EEG) în schizofrenie

După ce am discutat despre rolul analizelor de sânge în diagnosticul schizofreniei, să ne aplecăm acum asupra unei alte unelte diagnostice critice – Electroencefalograma (EEG).

EEG-ul este un test neinvaziv care înregistrează modelele electrice ale creierului, utilizat pe scară largă datorită capacității sale de a detecta anomalii legate de afecțiuni de sănătate mintală precum schizofrenia.

Acesta măsoară undele cerebrale prin intermediul unor discuri plate mici numite electrozi, plasați pe scalpul pacientului tău.

Modelele de unde sunt apoi interpretate de specialiști care pot identifica neregularități indicative ale tulburărilor mintale.

Cercetările au arătat diferențe semnificative între scanările EEG ale persoanelor cu schizofrenie și cele fără această afecțiune.

De exemplu, s-a observat o creștere a activității theta, un ritm alfa mai lent și o activitate beta diminuată la pacienții care suferă de această afecțiune.

Cu toate acestea, rețineți că, în timp ce descoperirile EEG pot susține un diagnostic de schizofrenie, ele nu sunt o dovadă definitivă per se.

Acestea ar trebui utilizate alături de alte evaluări  clinice pentru o înțelegere cuprinzătoare.

Această abordare asigură un diagnostic precis și un plan de tratament eficient – aspecte cheie ale gestionării oricărei afecțiuni medicale, inclusiv schizofrenia.

Înțelegerea rolului testelor neuropsihologice în schizofrenie

După ce am discutat despre rolul EEG în schizofrenie, este acum momentul să ne concentrăm asupra importanței testelor neuropsihologice în diagnosticarea și gestionarea acestui complex tulburare mentală.

Aceste evaluări sunt instrumente esențiale pentru clinicieni, deoarece ajută la identificarea deficitelor cognitive adesea asociate schizofreniei.

Testele neuropsihologice pot evalua o gamă largă de abilități cognitive, cum ar fi memoria, atenția, abilitățile de limbaj, funcțiile executive și viteza psihomotorie. Iată câteva teste neuropsihologice utilizate frecvent:

• Scara de inteligență pentru adulți Wechsler (WAIS): Măsoară capacitatea intelectuală generală.
• Testul de sortare a cărților Wisconsin (WCST): Evaluează funcția executivă și abilitățile de rezolvare a problemelor.
• Testul de realizare a traseului (TMT): Evaluează atenția vizuală și capacitatea de a trece de la o sarcină la alta.
• Testul de învățare verbală din California (CVLT): Testează învățarea verbală și memoria.
• Testul de performanță continuă (CPT): Măsoară atenția susținută și atenția selectivă.

Contribuția evaluării psihiatrice în schizofrenie

Pixabay

O evaluare psihiatrică cuprinzătoare include mai multe componente: istoricul medical, examenul stării mentale și examenul fizic.

Fiecare componentă contribuie cu date valoroase care ajută la formularea unui diagnostic clinic.

Iată o scurtă prezentare:

Utilizarea diagnosticului molecular în schizofrenie

Merită menționat că diagnosticul molecular a fost din ce în ce mai utilizat în schizofrenie, oferind potențial pentru detectarea mai timpurie și strategii personalizate de tratament.

Această abordare inovatoare se bazează pe cercetarea genetică a schizofreniei, identificând gene specifice care pot fi implicate în debutul acesteia.

Instrumentele de diagnostic molecular oferă informații critice:

• Studii de asociație genomice la scară largă (GWAS): Acestea sunt utilizate pentru identificarea variantelor genetice comune care ar putea crește riscul de dezvoltare a schizofreniei.
• Variații ale numărului de copii (CNVs): CNVs pot dezvălui modificări structurale în genom care ar putea fi legate de schizofrenie.
• Secvențierea de nouă generație (NGS): NGS oferă o imagine cuprinzătoare a datelor genomice, indicând orice mutații posibile asociate cu schizofrenia.
• Markeri epigenetici: Acești markeri oferă o înțelegere a modului în care factorii de mediu pot influența expresia genelor și, ulterior, contribuie la schizofrenie.
• Farmacogenomica: Acest instrument ajută la prevestirea modului în care ai putea răspunde la anumite medicamente antipsihotice la nivel genetic.

Utilizând aceste instrumente, clinicienii pot dezvolta o înțelegere mai detaliată a stării tale.

Aceștia pot proiecta intervenții țintite pe baza profilului tău genetic unic. În esență, diagnosticul molecular revoluționează abordarea noastră în gestionarea și tratarea schizofreniei – deschide căi pentru medicina de precizie, în care tratamentul este adaptat în mod specific ție.

Impactul detectării și diagnosticării precoce în gestionarea schizofreniei

Detectarea și diagnosticarea precoce în gestionarea schizofreniei poate schimba semnificativ evoluția bolii, făcând tratamentele personalizate mai eficiente.

Cercetările sugerează că intervenția în primul episod de psihoză poate preveni deteriorarea ulterioară a sănătății mintale.

Implementarea tratamentului medicamentos asociat cu intervențiile psihosociale în această etapă s-a dovedit a îmbunătăți rezultatele pe termen lung.

Este posibil să fii familiarizat cu utilizarea medicamentelor antipsihotice pentru ameliorarea simptomelor; totuși, este important  să se ia în considerare terapia cognitiv-comportamentală și psihologia educațională pentru pacienți și familiile lor.

Beneficiile potențiale ale detectării timpurii sunt imense – rate reduse de spitalizare, îmbunătățirea funcționării sociale și diminuarea suferinței atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora.

Prin abordarea proactivă a diagnosticului și intervenției timpurii în gestionarea schizofreniei, vei fi mai bine pregătit să modifici traiectoria acestui tulburări complexe și să îmbunătățești considerabil rezultatele pentru pacienți.

Întrebări frecvente

Ce simptome sunt asociate cu schizofrenia?

Schizofrenia se caracterizează prin prezența unor simptome precum gândire dezorganizată, afectare a funcțiilor emoționale și cognitive, halucinații auditive sau vizuale, deliruri și simptome negative cum ar fi lipsa de motivație sau expresia emoțională redusă.

 Care sunt principalele analize pentru schizofrenie?

Nu există o analiză specifică care să diagnosticheze schizofrenia. Diagnosticul este stabilit pe baza simptomelor raportate de pacient și prin evaluarea de către un specialist în sănătate mintală.

 Care este rolul analizelor în diagnosticarea unui pacient care sufera de schizofrenie?

Analizele de sânge și alte teste medicale sunt utilizate pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor experimentate de pacient și pentru a evalua starea generală de sănătate fizică a acestuia.

 Există teste genetice specifice pentru schizofrenie?

Nu există teste genetice specifice pentru diagnosticarea schizofreniei. Însă există o predispoziție genetică pentru apariția acestei tulburări, iar analizele genetice pot fi utilizate în cercetarea asocierilor genetice ale schizofreniei.

 Schizofrenia este o boală curabilă?

Schizofrenia este o boală cronică care necesită tratament pe termen lung. Cu toate acestea, tratamentul adecvat poate ajuta la controlul simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu schizofrenie.

 Ce alte boli psihice pot avea simptome asemănătoare cu cele ale schizofreniei?

Simptome similar cu cele ale schizofreniei pot apărea în alte boli psihice precum tulburarea afectivă bipolară, tulburările de personalitate sau tulburările de spectru autist.

 Analizele de sânge pot detecta schizofrenia?

Nu există analize de sânge care pot detecta direct prezența schizofreniei. Diagnosticul se bazează pe evaluarea simptomelor și pe evaluări psihologice și psihiatrice.

Există tratament pentru schizofrenie?

Da, schizofrenia este o tulburare psihică care necesită tratament adecvat. Medicamentele antipsihotice pot ajuta la controlul simptomelor și la menținerea stării de bine a pacientului.

 Cum poate fi afectată viața unei persoane cu schizofrenie?

Schizofrenia poate afecta aspecte importante ale vieții unei persoane, precum relațiile sociale, capacitatea de a munci sau de a-și menține un loc de muncă și starea generală de sănătate mentală și fizică.

 Câți oameni sunt diagnosticați cu schizofrenie?

Prevalența schizofreniei este în jur de 1% din populația generală. Adică, aproximativ 1 din 100 de persoane suferă de schizofrenie.

Resurse:

1.Jablensky A. The diagnostic concept of schizophrenia: its history, evolution, and future prospects. Dialogues Clin Neurosci. 2010;12(3):271-87. doi: 10.31887/DCNS.2010.12.3/ajablensky. PMID: 20954425; PMCID: PMC3181977.

2. Hany M, Rehman B, Azhar Y, et al. Schizophrenia. [Updated 2023 Mar 20]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539864/

3. Nuño L, Guilera G, Coenen M, Rojo E, Gómez-Benito J, Barrios M (2019) Functioning in schizophrenia from the perspective of psychologists: A worldwide study. PLoS ONE 14(6): e0217936. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0217936