Bolile psihice afectează gândirea, emoțiile și comportamentul unei persoane. Acestea pot fi destul de dificil de identificat și recunoscut, iar simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta. În plus, stigmatul asociat cu bolile psihice poate face ca oamenii să evite să vorbească despre problemele lor de sănătate mintală și să nu ceară ajutor.
Bolile psihice pot afecta calitatea vieții persoanelor afectate și a celor din jurul lor. Prin înțelegerea simptomelor și a cauzelor acestor boli, putem să fim mai empatici și să oferim sprijin adecvat. De asemenea, cunoașterea acestor boli poate ajuta la prevenirea și tratamentul lor într-un stadiu incipient, ceea ce poate duce la o recuperare mai rapidă și mai eficientă.
În următoarele părți ale acestui articol, vom explora diferite tipuri de boli psihice și simptomele lor specifice, precum și metodele de tratament și prevenire. Îți recomand să citești acest articol cu atenție și să încurajezi și pe alții să facă același lucru. Împreună putem schimba atitudinea față de sănătatea mintală și putem ajuta oamenii să trăiască o viață mai fericită și mai sănătoasă.
Sănătatea mentală. Ce este normal și ce este anormal
Sănătatea mentală reprezintă bunăstarea generală a modului în care gândești, îți reglezi sentimentele și a modului în care te comporți. Pe parcursul vieții se poate ca uneori să experimentezi o perturbare semnificativă a funcționării mentale. Vorbim de tulburare mentală atunci când modelele sau schimbările în gândire, sentimente sau comportament provoacă disconfort sau perturbă capacitatea unei persoane de a funcționa. O tulburare de sănătate mintală ține de cât de bine menții relațiile personale sau familiale, de cum te descurci în medii sociale, performezi la locul de muncă sau la școală, înveți conform vârstei și inteligenței tale, de cât de bine participi la alte activități importante.
Normele culturale și așteptările sociale joacă și ele un rol în definirea tulburărilor de sănătate mintală, iar dacă un comportament este normal sau când devine disruptiv, depinde de la o cultură la alta. Ceea ce ar putea fi normal într-o societate poate fi motiv de îngrijorare în alta.
Extrapolând la mediul de lucru, redau pentru tine câteva idei conturate de Lita, Stefan. (2006), asupra cărora te invit să reflectezi:
- ”Dacă un angajat normal va funcţiona într-un mediu profesional patologic, atunci există riscul ca acesta să dezvolte comportamente disfuncţionale.
- Dacă un angajat bolnav va funcţiona într-un mediu profesional normal, atunci există riscul ca ceilalţi să dezvolte comportamente disfuncţionale.
- Dacă un angajat bolnav va funcţiona într-un mediu profesional patologic, atunci există riscul ca toate comportamentele disfuncţionale să fie considerate normale.”
Cum sunt definite tulburările de sănătate mentală?
Manualul Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale ( DSM) este un ghid care explică semnele și simptomele a sute de afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv anxietatea, depresia, tulburările alimentare, tulburarea de stres posttraumatic și schizofrenia. DSM oferă criterii pentru a face un diagnostic bazat pe natura, durata și impactul semnelor și simptomelor. De asemenea, descrie cursul tipic al tulburării, factorii de risc și condițiile frecvente asociate. Un alt ghid diagnostic frecvent utilizat este ICD– Clasificarea Internațională a Bolilor de la Organizația Mondială a Sănătății.
Concepte. Care este diferența dintre boli psihice și tulburări psihice? De ce este important să înțelegi și să recunoști aceste afecțiuni?
În primul rând, hai să clarificăm diferența dintre boli psihice și tulburări psihice. “Boala” psihică sau mintală este un termen folosit pentru a descrie afecțiuni mentale severe, precum schizofrenia sau tulburarea bipolară, care afectează gândirea, percepția, emoțiile și comportamentul.
Pe de altă parte, termenul de “tulburări psihice” se referă la o gamă mai largă de probleme mentale, inclusiv anxietate, depresie și tulburări alimentare.
Așa cu explică Lăzărescu, M., structura normală, functional- adaptativă este perturbată, iar forma rigidă a anxietăţii, depresiei, stării maniacale, a îndoielii obsesive sau a convingerilor aberante ajung să acopere existenţa persoanei. ”Orice disponibilitate de rapoarte contextuale e anulată, existenţa se reduce, e dominată de aceste trăiri, care nu sunt la locul lor; şi în loc să fie instrumentele care servesc individul pentru adaptare şi creaţie, devin tirani ce-l rup de viaţa comunitară, de funcţionarea în roluri, de împlinire, bucurii, adâncindu-l în suferinţă şi pericol.”
Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie (ARPP) definește tulburarea mentală ca fiind atunci când individul ”nu se mai acceptă pe sine însuși sau pe alții, când are o preocupare excesivă pentru propriul corp și propria persoană, când pierde contactul cu realitatea retrăgându-se în propria lume și nu se mai poate adapta normelor sociale, ocupaționale și culturale”.
Conform DSM, tulburările mentale sunt împărțite în cele “organice” (cauzate de factori fizici) versus cele “non-organice” (legate exclusiv de minte; numite și “funcționale” sau “psihogene”).
Să înțelegi diferența dintre cele două, te poate ajuta să identifici și să tratezi corect problemele de sănătate mintală. De exemplu, o persoană care suferă de anxietate poate să nu aibă o boală psihică, dar ar putea beneficia de terapie și/sau medicamente pentru a-și îmbunătăți starea mentală.
De aceea, este important să recunoaștem și să acceptăm că problemele de sănătate mintală sunt la fel de reale și importante ca și problemele fizice și să încurajăm o abordare pozitivă și empatică față de persoanele care suferă de aceste afecțiuni. De multe ori, persoanele care suferă de boli psihice sunt stigmatizate și discriminate, ceea ce poate duce la izolare și excludere socială. Dar, gândește-te că oricare dintre noi, în funcție de tendințele psihologice cu care ne naștem, atunci când factorii de mediu ne sunt potrivnici, putem dezvolta o tulburare psihică. O înțelegere mai bună a bolilor psihice poate duce la creșterea acceptării și a toleranței în societate și poate ajuta la îmbunătățirea vieții persoanelor afectate. Așa că, hai să fim empatici, să fim deschiși și să luptăm împotriva stigmatizării și discriminării în ceea ce privește problemele de sănătate mintală. Să înțelegem, să sprijinim și să direcționăm correct persoanele dragi către ajutorul de specialitate!
Bolile mintale comune: Anxietatea, Depresia, Tulburarea Bipolară și cea de Personalitate
Cele mai comune boli psihice cu care se confruntă oamenii sunt: tulburările de anxietate, depresia, tulburările bipolare, schizofrenia și tulburările de personalitate. Fiecare dintre acestea poate avea un impact semnificativ asupra vieții și sănătății mentale a unei persoane, astfel încât este important să le înțelegi și să le recunoști simptomele.
Cauze
Anxietatea modifică unele zone și substanțe din creier ,iar stresul potențează anxietatea stresul și anxietatea.
Persoanele non-clinice cu anxietate mare au deja modificări ale substanței albe în circuitul talamus-cortical și unele zone legate de emoții care au fost raportate pe scară largă în tulburările legate de anxietate. Substanța albă alterată poate fi un marker de vulnerabilitate la persoanele cu risc crescut de anxietate clinică. Aceste descoperiri ne pot aprofunda înțelegerea mecanismului patologic al anxietății și pot susține în continuare nevoia de intervenții preventive la persoanele cu anxietate ridicată.
Depresia
este o altă boală comună, caracterizată prin sentimente de tristețe, lipsa de motivație și de interes în activitățile obișnuite. Aceasta poate fi declanșată de o gamă largă de factori, inclusiv dezechilibre chimice în creier și experiențe de viață traumatizante. Simptomele depresiei includ tristețe persistentă, pierdere de energie și deplasare, dificultăți de concentrare și insomnie sau hipersomnie. Tratamentele disponibile pentru depresie includ terapia psihologică, medicația sau o combinație a acestora.
Tulburările bipolare
sunt o altă categorie de boli psihice comune. Acestea se caracterizează prin perioade de schimbări drastice de dispoziție, de la stări de manie sau euforie la stări de depresie severă. Aceste schimbări pot avea loc în mod imprevizibil și pot afecta semnificativ capacitatea unei persoane de a funcționa în activitățile de zi cu zi.
H3. Schizofrenia este o boală psihică cronică gravă, care afectează gândirea, emoțiile și comportamentul unei persoane. Printre simptomele comune se numără halucinațiile, delirul și dezorganizarea gândirii. Această boală poate avea un impact semnificativ asupra capacității unei persoane de a-și îndeplini responsabilitățile de zi cu zi și poate fi o provocare pentru cei din jurul său. Poate fi declanșată de factori genetici și poate fi tratată cu medicație și terapie psihologică
Tulburările de personalitate
sunt caracterizate prin comportamente și trăsături de personalitate rigide și maladaptative, durabile de gândire, comportament și relaționare care cauzează disconfort și dificultăți în viața de zi cu zi. Aceste modele pot fi inflexibile și pot avea efecte negative asupra relațiilor interpersonale și a altor aspecte ale vieții. Această categorie include tulburarea borderline de personalitate, tulburarea de personalitate narcisistă și tulburarea de personalitate antisocială. Dacă exista motive de îngrijorare, încearcă să intervii asupra acestei tulburări cât mai devreme posibil, ca să poți accesa tratamentul adecvat.
Boli psihice care afectează discernământul: Demența și Schizofrenia
Din păcate, există boli psihice care afectează discernământul și capacitatea de gândire a unei persoane. Aceste afecțiuni pot afecta în mod semnificativ calitatea vieții și capacitatea de a lua decizii importante. În acest capitol, vom discuta despre trei astfel de boli psihice: demența, Alzheimer și schizofrenia.
Demența
este o boală progresivă care afectează capacitatea de a gândi, de a comunica și de a efectua activități zilnice. Această boală poate fi cauzată de mai multe afecțiuni, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson sau leziuni cerebrale. Într-un stadiu avansat, demența poate duce la pierderea totală a discernământului și la nevoie de îngrijire constantă. Este important să înțelegi că demența nu este o parte normală a îmbătrânirii și că există tratamente și terapii care pot ajuta la gestionarea simptomelor.
Alzheimer
este cea mai frecventă formă de demență și afectează aproximativ 60-70% dintre persoanele cu demență. Boala începe de obicei cu pierderea memoriei pe termen scurt, urmată de probleme cu comunicarea și capacitatea de a gândi logic. În stadiile avansate ale bolii, persoanele cu Alzheimer pot deveni confuze și dezorientate, iar abilitatea lor de a lua decizii importante poate fi afectată. În prezent, nu există niciun remediu pentru Alzheimer, dar există tratamente care pot ajuta la îmbunătățirea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii.
Schizofrenia
este o boală mentală cronică care afectează gândirea, comportamentul și emoțiile unei persoane. Persoanele cu schizofrenie pot avea halucinații și deliruri, iar capacitatea lor de a lua decizii poate fi afectată. Tratamentul pentru schizofrenie implică adesea o combinație de terapie psihologică și medicamente antipsihotice. Cu toate acestea, este important să înțelegi că fiecare persoană cu schizofrenie are nevoi și experiențe individuale, iar tratamentul trebuie să fie personalizat în consecință.
Tulburări psihice la copii: ADHD, Autism, Tulburări de comportament
Această secțiune se concentrează asupra bolilor psihice care pot afecta copiii, inclusiv ADHD, autism și tulburările de comportament.
ADHD, sau tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție.
Conform unui articol publicat de American Academy of Pediatrics, ADHD este una dintre cele mai comune tulburări psihiatrice la copiii și adolescenții din Statele Unite. Această tulburare se caracterizează prin simptome cum ar fi impulsivitate, hiperactivitate și probleme de atenție. Copiii cu ADHD pot fi foarte dificil de gestionat și pot întâmpina probleme în școală și în relațiile sociale.
Autismul
Tulburarea de spectru autist (ASD) nu este o boală, ci o tulburare neurodevelopmentală definită prin deficit persistent în comunicarea și interacțiunea socială, însoțită de modele restrictive și repetitive de comportament, interese sau activități. Cu alte cuvinte, afectează comportamentul, comunicarea și interacțiunea socială a copiilor.
În DSM-5, termenul ASD a înlocuit termenul de Tulburări Pervazive de Dezvoltare( PDD). Astfel, toate persoanele care îndeplinesc criteriile de diagnostic vor fi incluse într-un singur spectru al autismului. Această schimbare a fost făcută deoarece cercetările indică faptul că tulburările care erau sub PDD nu puteau fi distinse în mod fiabil. Așadar, categoriile de tulburare autistă, tulburare Asperger și PDD-NOS nu vor mai fi utilizate și se va folosi, în schimb, diagnosticul de ASD.
Un specialist cu experiență poate diagnostica TSA la copiii mai mici de 18-24 de luni, dar diagnosticul oficial este pus abia la vârsta de 3 ani sau mai târziu, ceea ce întârzie mult intervenția și șansele de recuperare. Din punct de vedere al neuroplasticităţii creierului, s-a demonstrat că intervenţia intensivă poate înlesni recuperarea, funcţiile zonelor afectate ale creierului putând fi preluate de celelalte şi dezvoltându-se noi conexiuni neuronale atunci când interveţia are loc cât mai devreme. De aceea, atunci când există cel mai mic dubiu privind nivelul de dezvoltare al copilului mic, este indicată intervenţia specializată a unui psiholog sau psihopedagog.
American Academy of Pediatrics recomandă ca toți copiii să fie testați pentru TSA la vârsta de 18- 24 de luni.
Iată principalele semne de îngrijorare la copilul mic cu TSA :
-
Comunicare socială:
nu folosește sau folosește prea puțin gesturile de a arăta cu degetul, a da, salutul, a face da/nu din cap, ia mâna adultului și o pune pe obiectul pe care îl dorește. Vorbește târziu sau deloc, ori pierde cuvintele pe care le spunea, dacă vorbește se referă la sine cu pronumele ”tu” în loc de ”eu”, lipsa reciprocității, sunete sau ton neobișnuit, nu imită și nu are jocul symbolic.
-
Interacțiune socială:
Nu se uită direct la oameni sau este dificil să îi faci să se uite la tine, pare că nu împărtășește bucuria cu tine sau cu alții, nu răspunde la nume-pare că nu aude, nu îți atrage atenția spre lucrurile care îl interesează,
-
Comportamente Repetitive și Interese limitate
Mișcări neobișnuite ale mâinilor, degetelor sau întregului corp, are ritualuri, aliniază obiectele sau repetă unele acțiuni de nenumărate ori, este foarte concentrat, extrem de interesat sau atașat de obiecte neobișnuite, cum ar fi bucăți de material, roțile mașinuțelor, geamul de la mașina de spălat rufe, obiecte care se învârt, închiderea și deschiderea ușilor. Acțiunile sau activitățile particulare interferează cu interacțiunea socială, are interese senzoriale neobișnuite, cum ar fi mirosirea obiectelor sau privirea din colțul ochiului, are reacții exagerate sau insuficiente la anumite sunete, texturi sau alți stimuli senzoriali, poate avea un prag de durere mai ridicat sau mai scăzut decât cel obişnuit, inflexibilitate în schimbarea ordinii obiectelor, activităţilor sau al traseelor etc.
Tulburările de comportament
sunt o altă categorie de tulburări psihice care pot afecta copiii.
Tulburările de comportament sunt un grup de tulburări mentale care afectează comportamentul, emoțiile și capacitatea de a funcționa în mod corespunzător în activitățile zilnice. Acestea includ tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție (ADHD), tulburarea de opoziție provocatoare (ODD), tulburarea de conduită și tulburările de comportament disruptiv nediferențiate. Simptomele comune ale acestor tulburări includ comportament agresiv, neascultare, iritabilitate, impulsivitate, dificultăți de concentrare și probleme de relaționare socială.
Tulburarea de opoziționism provocator (ODD)este asociată cu caracteristici temperamentale și comportamentale / emoționale specifice, independente de ADHD. Rezultatele unui studiu din 2010 susțin că tulburarea co-ocurentă de ADHD și ODD are niveluri diferite de dificultăți comportamentale și emoționale. Această tulburare este caracterizata de un tipar de comportament negativ, opozant, nesupus si ostil față de figurile de autoritate și una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintala în timpul copilăriei și adolescenței.Trebuie tratată la timp pentru că are morbiditate și disfuncție ridicate, dar și implicații importante grave pentru viitor (López-Villalobos, J. A., at al., 2014)
Simptome și semne ale bolilor psihice
În această secțiune vei afla mai multe despre simptomele și semnele care pot indica prezența unei boli psihice
Modificări ale stării de spirit sunt unul dintre cele mai frecvente semne ale unei tulburări psihice. Acestea pot include schimbări bruște ale dispoziției, de la tristețe și anxietate la agitație și iritabilitate. Pot apărea, de asemenea, și episoade de manie sau euforie excesivă. Este important să fii atent la aceste modificări și să iei în considerare că pot fi semne ale unor tulburări precum depresia, tulburarea bipolară sau schizofrenia.
La copii, urmărește schimbările de comportament. Acestea pot include: comportament agresiv, comportament regresiv, retragere socială, pierderea interesului în activitățile obișnuite și dificultăți în a se concentra sau a sta locului. Astfel de comportamente pot fi asociate cu tulburări precum ADHD, tulburarea de anxietate socială sau tulburarea de stres posttraumatic.sunt un alt indicator important al unei boli psihice.
Problemele de concentrare pot include dificultăți în a se concentra, probleme cu memoria și tulburări de atenție. Aceste probleme pot fi asociate cu tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție (ADHD), tulburarea de anxietate generalizată sau tulburarea obsesiv-compulsivă.
Tulburările de somn
pot fi, de asemenea, un semn al unei boli psihice la copii. Acestea pot include dificultăți în a adormi sau a rămâne adormit, somn agitat și coșmaruri. Aceste probleme pot fi asociate cu tulburarea de anxietate de separare, depresia sau tulburarea de stres posttraumatic.
Modificările stării de spirit, schimbările de comportament, problemele de concentrare și tulburările de somn sunt simptome comune ale bolilor psihice la adulți. Aceste simptome pot fi cauzate de o varietate de afecțiuni psihice, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea bipolară sau schizofrenia.
Printre simptomele depresiei se numără tristețea sau sentimentul de dezinteres, pierderea plăcerii și interesului pentru activități, scăderea energiei, problemele de concentrare, problemele de somn și schimbările apetitului. Anxietatea se manifestă prin simptome precum frica sau îngrijorarea excesivă, iritabilitatea, probleme de concentrare, tensiune musculară și probleme de somn. Tulburarea bipolară poate cauza schimbări bruște și extreme în starea de spirit, de la episoade maniacale la depresie profundă. Simptomele schizofreniei includ halucinații, deliruri, gândire dezorganizată și comportament bizar.
Importanța recunoașterii și tratamentul bolilor psihice. Între 0,25% și 10% din populație au o problema legată de tulburări psihice
Tulburarea de anxietate
Depresie
La nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății, se estimează că 5% dintre adulți suferă de depresie, femeile fiind mai prediscpuse decât bărbații.
În lume, aproximativ 280 de milioane de oameni suferă de depresie.La nivel mondial, mai mult de 10% dintre femeile gravide și femeile care tocmai au născut suferă de depresie. Mai mult de 700.000 de oameni mor din cauza sinuciderii în fiecare an. Sinuciderea este a patra cauză principală de deces la persoanele cu vârsta între 15 și 29 de ani.
Deși există tratamente eficiente pentru tulburările mentale, mai mult de 75% dintre persoanele din țările cu venituri scăzute și medii nu primesc niciun fel de tratament. Tratamentele eficiente sunt cauzate de lipsa investițiilor în îngrijirea sănătății mintale, lipsa furnizorilor de îngrijire medicală instruiți și stigmatul social asociat cu tulburările mentale.
Tulburarea bipolară
Din datele publicate de NIMH pentru anii 2001-2003, s-a estimat că 4,4% dintre adulții din SUA au experimentat tulburare bipolară la un moment dat în viața lor, iar 82,9%au avut o formă gravă de boală.
Schizofrenia
Prevalența schizofreniei Estimările precise ale prevalenței schizofreniei sunt dificil de obținut din cauza complexității diagnosticului schizofreniei și a faptului că aceasta se suprapune cu alte tulburări.Datele de care dispune National Institute of Mental Health în arată că schizofrenia și tulburările psihotice înrudite în SUA variază între 0,25% și 0,64%. La nivel international, printre persoanele neinstituționalizate, schizofrenia variază între 0,33% și 0,75%. Schizofrenia este asociată cu probleme semnificative de sănătate, sociale și economice și este una dintre cele 15 cauze principale de dizabilitate la nivel mondial. Persoanele cu schizofrenie au un risc crescut de mortalitate prematură (deces la o vârstă mai mică decât populația general, iar durata de viață medie potențială estimată pentru persoanele cu schizofrenie în SUA este de 28,5 ani.
Tulburările de personalitate
NIMH arată că prevalența oricărei tulburări de personalitate a fost de 9,1%, iar tulburarea de personalitate borderline a fost de 1,4%. Sexul și rasa nu au fost asociate cu prevalența tulburărilor de personalitate.
Autismul
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, datele OMS publicate în aprilie 2017, estimează că la nivel mondial 1 din 160 de copii suferă de o formă de TSA (Tulburări din Spectrul Autist), Prevalența TSA în multe țări cu venituri mici și medii necunoscută.Pe baza studiilor epidemiologice efectuate în ultimii 50 de ani, prevalența TSA pare să crească la nivel global. Autismul afectează aproximativ unu la sută dintre europeni, care reprezintă peste cinci milioane de persoane în UE, iar în ultimii 30 de ani, numărul cazurilor raportate de autism a crescut rapid în toate țările în care s-au efectuat studii de prevalență.
Cum putem ajuta pe cineva cu probleme psihice?Cauzele pot fi diverse, dar când apar simptomele de boala, cere sprijin și tratament adecvat
Cum putem recunoaște semnele bolilor psihice la cei dragi Top of Form
Semnele și simptomele bolnavului psihic sunt:
Recunoașterea semnelor bolilor psihice la cei dragi poate fi o provocare, dar este important să fii atent la orice schimbare în comportamentul lor și să acționezi rapid dacă observi semne îngrijorătoare. Unele semne ale bolilor psihice pot include modificări ale stării de spirit, schimbări de comportament, probleme de concentrare și tulburări de somn. În plus, persoana afectată poate prezenta simptome fizice, cum ar fi dureri de cap sau stomac, dureri în general sau oboseală constantă.
Pentru a recunoaște semnele bolilor psihice la cei dragi, este important să fii atent la:
· Schimbările de comportament: observă dacă persoana își schimbă comportamentul sau obiceiurile. Acest lucru poate include evitarea activităților pe care în mod normal le-ar face, evitarea interacțiunii sociale sau schimbări în stilul de viață.
· Modificările stării de spirit: observă dacă persoana este mai tristă sau mai iritată decât în mod normal. Acest lucru poate include tristețe, anxietate sau îngrijorare excesivă.
· Problemele de concentrare: observă dacă persoana are probleme de concentrare sau nu își poate menține atenția. Acest lucru poate fi indicativ pentru ADHD sau alte probleme de sănătate mintală.
· Tulburările de somn: observă dacă persoana are probleme cu somnul, cum ar fi insomnie sau somn excesiv. Aceste probleme pot indica tulburări de anxietate sau depresie.
- În privinţa autismului, iată aici un Chestionar de depistare precoce a autismului , care a fost pus la dispoziţia medicilor de familie şi pe care îl poţi completa şi tu foarte uşor.
Așadar, cele mai evidente semne pe care le poți observa la cei dragi, atunci când sunt afectați de una din tulburările descrise mai sus sunt: schimbări rapide și dramatice de dispoziție, evitarea activităților care în trecut aduceau plăcere, repetarea obsesivă a unor acțiuni sau sarcini deja îndeplinite, teamă excesivă față de anumite evenimente, retragerea socială, scăderea capacității de memorare, gândire, concentrare sau de vorbire, sensibilitate crescută la sunete, mirosuri sau atingeri, convingeri exagerate despre propriile capacități, comportament inexplicabil, modificări ale obiceiurilor alimentare și de somn, dureri vagi fără o cauză evidentă, dificultăți în perceperea realității, consumul de substanțe nocive și de alcool, tremur al mâinilor sau al întregului corp, gânduri de sinucidere. Aceste simptome pot fi manifestate de persoanele care suferă de diverse tulburări psihice și pot afecta negativ calitatea vieții și relațiile interpersonale ale acestora.
Este important să fii deschis cu cei dragi și să le oferi sprijin în timpul acestor momente dificile. Poți să le oferi o ureche ascultătoare sau să le oferi informații despre ajutorul disponibil, cum ar fi terapia sau medicamentele. Este important să nu judeci persoana afectată și să îi acorzi suportul de care au nevoie pentru a se vindeca.
Cum putem ajuta pe cineva care suferă de probleme psihice? Ce forme de tratament avem?
Este esențial să recunoaștem importanța tratamentului pentru bolile psihice. Conform Organizația Mondială a Sănătății, problemele de sănătate mintală sunt una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale secolului XXI.
Tratamentul adecvat poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților cu boli psihice. În cazul tulburărilor de anxietate, de exemplu, terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta la reducerea simptomelor și la îmbunătățirea funcționării sociale și profesionale a pacienților. În cazul tulburărilor de depresie, terapia prin medicație și psihoterapie poate fi eficientă în reducerea simptomelor și prevenirea recurențelor.
Analiza Comportamentală Aplicată (ABA) este o formă de intervenție comportamentală evidence-based, care este folosită îndeosebi pentru copii cu TSA și alte tulburări, dar care s-a dovedit eficientă și în tulburări ale persoanelor adulte, cum ar fi: demență, abuz de substanțe, tulburări alimentare, comportamente dependente, probleme de furie, Tulburare de personalitate borderline, Tulburări de anxietate (atacuri de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă, fobii).
ABA este o abordare științifică în care tactici derivate din principiile comportamentului sunt aplicate pentru a îmbunătăți comportamentul cu semnificație socială; experimentarea este folosită pentru a descoperi variabilele responsabile pentru îmbunătățirea comportamentului și, deci pentru a dezvolta tehnici de modificare comportamentală. Această intervenție implică identificarea comportamentelor problematice și învățarea unor comportamente noi prin intermediul tehnicilor de recompensare și încurajare a comportamentelor pozitive. Este singura abordare dovedită științific privind recuperarea copiilor cu autism, iar ca exemplu, menționăm studiul lui Lovaas, O.I. (1987), în urma căruia 47% dintre copiii incluși au fost recuperați, în sensul că nu au mai putut fi deosebiți de covârstnicii lor, copii neurotipici, alți 40 % având doar retard ușor cu întârzieri de limbaj, iar doar 10 % au rămas cu retard grav. De asemenea, numeroasele replici ale studiului său și-au dovedit eficiența. Meseria de Analist Comportamental a fost recunoscută și în România, țara noastră bucurându-se deja de numeroși specialiști formați în ABA (vezi UVT-Programul de studii postuniversitare ”ABA.Intervenție în TSA”) .
Printre alte terapii folosite pentru copiii cu TSA și cu alte afecțiuni, se numără: integrarea senzorială, terapia ocupațională, kinetoterapia, ludo-terapia, terapie prin muzică și dans, logopedie, terapia cognitive-comportamentală etc.
Top of Form
Recunoașterea semnelor de probleme psihice la cei dragi este primul pas pentru a putea ajuta. Iată cum poți ajuta pe cineva cu probleme psihice:
• Ascultă cu atenție: Fii un ascultător empatic și oferă sprijin emoțional prin simpla prezență și prin încurajarea persoanei să vorbească despre problemele sale.
• Încurajează-i să caute ajutor: Ajută persoana să găsească ajutor profesional, fie prin consultarea unui psiholog, psihiatru sau terapeut, fie prin a recomanda grupuri de suport.
• Fii un susținător: Fii disponibil și susține persoana în a face schimbările necesare pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate mentală.
• Evita să judeci: Nu face judecăți de valoare și evita să critici sau să minimizezi problemele persoanei.
• Încurajează-i să ia măsuri de auto-îngrijire: Fii un model de sănătate mentală și încurajează persoana să ia măsuri de auto-îngrijire, cum ar fi exerciții fizice, meditație sau activități care îi plac.
• Fii răbdător și încurajează-i să își ia timpul: Îmbunătățirea stării de sănătate mentală poate fi un proces îndelungat și uneori poate fi dificil. Fii răbdător și încurajează-i să ia timpul necesar.
Este important să înțelegi că ajutorul oferit de cei din jur poate face o mare diferență în procesul de recuperare. Încurajarea de a cere ajutor profesionist și sprijinul emoțional oferit pot ajuta pe cineva cu probleme psihice să se simtă susținut și motivat să își îmbunătățească starea de sănătate mentală.
· Apelarea la specialist. Diagnosticare și tratament
Cum este diagnosticată tulburarea mintală
Un diagnostic al unei afecțiuni de sănătate mentală poate fi stabilit de un psihiatru, psiholog sau alt profesionist în domeniul sănătății mintale. Diagnosticul poate fi realizat pe baza unei istorii medicale complete, a unei examinări fizice pentru a identifica sau exclude o afecțiune fizică care ar putea cauza simptome, a unor chestionare sau teste formale, a unui istoric al evenimentelor din viața ta și a unor întrebări despre utilizarea de alcool și droguri. De asemenea, chestionarele sau interviurile pot fi completate de cineva care te cunoaște bine, cum ar fi un părinte sau un soț.
Când este necesară o evaluare sau un tratament?
Fiecare afecțiune de sănătate mintală are propriile semne și simptome, dar în general este nevoie de ajutor profesional dacă există schimbări semnificative în personalitate, modele alimentare sau de somn, incapacitatea de a face față problemelor sau activităților zilnice, sentimentul de deconectare sau retragere de la activitățile normale, gândire neobișnuită sau “magică”, anxietate excesivă, tristețe, depresie sau apatie prelungite, gânduri sau declarații despre sinucidere sau rănirea altora, abuz de substanțe, schimbări extreme de dispoziție, furie excesivă, ostilitate sau comportament violent. Este menționat că mulți oameni care suferă de tulburări de sănătate mentală consideră semnele și simptomele lor o parte normală a vieții sau evită tratamentul din rușine sau frică, dar este important să solicitați sfaturi dacă sunteți îngrijorat de sănătatea dumneavoastră mentală.
Pentru aceasta, poți să te consulți cu medicul tău de familie sau să faceți o programare cu un psihiatru, psiholog sau alt specialist în sănătatea mintală. Este important să găsiți un profesionist care cunoaște care înțelege contextul social și cultural relevant pentru experiențele și povestea ta de viață. Cu sprijinul adecvat, poți identifica afecțiunile de sănătate mentală și puteți primi tratament adecvat, precum medicamente sau consigliere.
Concluzii
• Recapitulare a informațiilor cheie: În acest articol, ai aflat că bolile psihice sunt comune și pot avea un impact semnificativ asupra vieții cuiva. Ai învățat cum să recunoști semnele de probleme psihice, importanța recunoașterii și tratamentului bolilor psihice și cum poți ajuta pe cineva care suferă de astfel de probleme.
• Îndemnul de a cere ajutor și a încuraja recunoașterea și tratamentul bolilor psihice: Este important să nu ignori semnele de probleme psihice și să cauți ajutor când ai nevoie. Dacă tu sau cineva din familia sau prietenii tăi are simptome de probleme psihice, încurajează recunoașterea și tratamentul acestora. Psihoterapia și medicamentele pot fi foarte eficiente în tratarea bolilor psihice, dar este important să începi cu o vizită la un medic specialist înainte de a alege o formă de tratament.
• Citare: “Bolile mintale sunt un lucru obișnuit și se poate întâmpla oricui. Nu trebuie să te simți singur sau să nu ceri ajutor. Tratamentul poate fi foarte eficient și îți poate schimba viața în bine.” – Harvard Health Publishing
Încheiem acest articol cu încurajarea de a fi conștienți de starea ta mentală și de a căuta ajutor atunci când este necesar. Nu trebuie să te simți singur sau să te îngrijorezi că nu vei fi înțeles. Sănătatea mentală este importantă și poate fi tratată.
Resurse:
- “ADHD: Clinical Practice Guideline for the Diagnosis, Evaluation, and Treatment of Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder in Children and Adolescents” publicat de Asociația Medicală Americană în anul 2019.
- American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). Washington, D.C: American Psychiatric Association.
- Andreescu, A. & Lita, Stefan. (2006). Managementul stresului profesional: ghid pentru personalul din domeniul ordinii si sigurantei publice.
- Analiza-de-situatie-Autism-2019.pdf, https://insp.gov.ro/download/analiza-de-situatie-autism-2019-pdf/.
- Kim, H. W., Cho, S. C., Kim, B. N., Kim, J. W., Shin, M. S., & Yeo, J. Y. (2010). Does oppositional defiant disorder have temperament and psychopathological profiles independent of attention deficit/hyperactivity disorder?. Comprehensive psychiatry, 51(4), 412–418. https://doi.org/10.1016/j.comppsych.2009.09.002.
- Lu, M., Yang, C., Chu, T., & Wu, S. (2018). Cerebral White Matter Changes in Young Healthy Individuals With High Trait Anxiety: A Tract-Based Spatial Statistics Study. Frontiers in neurology, 9, 704.
