Selfie-urile și Depresia

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Un studiu publicat recent în revista Sex Roles aduce o  lumină nouă asupra relației dintre auto-fotografiere ( selfie), auto-obiectivarea și simptomele depresive la femei.

Datorită faptului că femeile primesc adesea apprecieri din partea celorlalți mai ales pentru aspectul lor fizic și și se pune mare preț pe atractivitatea lor fizică, cercetătorii au fost interesați să exploreze modul în care auto-obiectivarea a fost legată de comportamentele online.

„Colaborez cu Mindy Erchull pe probleme legate de teoria obiectivării de câțiva ani. De asemenea, am început să fiu interesat de efectele presiunii sociale asupra experiențelor oamenilor”, a explicat autorul principal al studiului, Miriam Liss, profesor de științe psihologice la Universitatea Mary Washington.

„Am fost interesați să vedem modul în care obiectivarea se referă la experiențele din social media – în special Instagram, care este o platformă care se bazează pe postarea de imagini vizuale. Alte studii asupra acestui subiect au analizat în mare măsură modul în care sentimentele de auto-obiectivare pot fi consecința social media.

Am vrut să analizăm modul în care auto-obiectivarea poate schimba modul în care oamenii se comportă când postează selfie-uri.”

Studiul despre legătura dintre Selfie-uri și Depresie

Pentru acest studiu, cercetătorii au examinat 164 de studenți de la o universitate  Statelor Unite. Sondajul a evaluat manipularea fotografiei, numărul mediu de selfie-uri, percepțiile eronate din social media și simptomele depresive.

Majoritatea participanților au raportat că au realizat între 2 și 5 selfie-uri înainte de a posta selfie-ul câștigător pe Instagram, în timp ce aproximativ 5% au raportat că au făcut, în medie, mai mult de 20.

Cercetătorii au descoperit că femeile care au făcut mai multe de selfieuri înainte de a alege unul pentru a posta pe Instagram aveau în medie un nivel mai ridicat de percepție auto-critică despre corpul lor și mai multe simptome de depresie.

„Multe femei tind să își vadă corpul din perspectiva unui observator. Aceasta este cunoscută sub numele de supraveghere corporală, care este considerată o manifestare a auto-obiectivării.

Am descoperit că acest lucru este în strânsă legătură cu modul în care se folosește de social media ”, a spus Liss pentru PsyPost.

„Mai exact, femeile care se sunt foarte atente la corpul lor au mai multe șanse să folosească instrumente de manipulare foto pe Instagram și sunt mai susceptibile să facă un număr mare de selfie-uri înainte de a selecta unul pentru a posta. La rândul lor, aceste comportamente sunt legate de simptomele depresiei. ”

 

Filtrele Instagram pentru Selfieuri

În plus, tendința de manipulare a fotografiei – cum ar fi utilizarea unui filtru pentru a schimba aspectul general al fotografiei, editarea pentru a ascunde cusururile și a face ca anumite părți ale corpului să pară mai mari sau să pară mai mici – au fost, de asemenea, legate de simptome depresive.

„Manipularea fotografiei pare să influențeze simptomele depresive prin sentimentul că o persoană se prezintă online într-un mod înșelător”, a spus Liss.

„Observăm că acest lucru creează un cerc vicios. Pe de-o parte femeile doresc să se prezinte pe sine pe rețelele de socializare folosind cea mai bună imagine posibilă, dar în același timp, acest lucru le poate face de fapt să se simtă mai rău față de ele însele.

Acest lucru se poate datora fi parțial faptului că pot avea un sentiment că nu sunt oneste cu privire la modul în care se prezintă. De fapt, primul tău selfie ar putea fi foarte bine cel mai bun selfie al tău! ”, a spus Liss.

Dar studiul – ca toate cercetările – include unele limitări.

„Acesta a fost un studiu corelațional, deci nu putem face concluzii cauzale. Femeile care sunt deprimate pot avea o mai mare tendință în a manipula fotografia sau să facă un număr mare de fotografii înainte de a posta și sunt, de asemenea, mai predispuse către supravegherea corpului. Cel mai probabil ne învârtim în cerc, mai degrabă decât să avem o linie dreaptă către o țintă bine definită a cauzalității ”, a explicat Liss.

„De asemenea, cred că întrebarea despre cum se simte un om autentic în legătură cu prezentarea sa  online ar trebui analizată în alte contexte. Oamenii s-ar putea simți aiurea nu doar în privința imaginilor pe care le postează, ci și despre modul în care își prezintă viața.”

Există multe persoane care prezintă o versiune foarte “curată” a vieții lor pe rețelele de socializare și nu le place să posteze despre greutățile și dificultățile lor. “

„Desigur, acest lucru dă impresia că nimeni altcineva nu se luptă, ceea ce poate face ca oamenii care se luptă să se simtă mai singuri. Dar cred că ar putea afecta în mod negativ și persoanele care nu postează într-un mod autentic. Pe de altă parte, în anumite contexte, pot exista unele avantaje pentru a prezenta cel mai bun self online. Cred că acesta este un subiect care merită investigat în continuare ”, a adăugat Liss.

Întrebări pentru tine:

1. Folosești Instagram?
2. Îți faci selfiuri?
3. Le retușezi?
4. Folosești filtre pentru Instagram?

Scrie răspunsul tău mai jos în comentariu :)

Studiul „Picture Perfect: The Relationship between Selfie Behaviors, Self-Objectification, and Depressive Symptoms”, a fost scris de Sophia J. Lamp, Alyssa Cugle, Aimee L. Silverman, M. Tené Thomas, Miriam Liss și Mindy J. Erchull.