Boala Parkinson. Remedii pentru stoparea bolii Parkinson

Într-un univers vast al descoperirilor medicale, în care cercetarea și inovația înfruntă cele mai complexe provocări, se conturează o rază de speranță în lupta împotriva unei afecțiuni tulburătoare: Boala Parkinson.

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă, caracterizată prin simptome motorii (tremor și pierderea echilibrului), reprezintă un impediment la adresa libertății de mișcare a persoanelor.

În ciuda provocărilor pe care le aduce boala Parkinson și simptomele sale, progresul în cercetarea medicală și abordările terapeutice au evoluat semnificativ.

Există o fărâmă de speranță care izvorăște din fiecare descoperire, fiecare inovație, fiecare avans către un viitor mai bun pentru cei afectați de această boală.

Boala Parkinson nu trebuie să te sperie! Învață despre simptomele bolii Parkinson și metodele de tratament prin care acestea pot să fie stopate!

5 Idei Principale ale Acestui Articol

1. Boala Parkinson afectează sistemul nervos central, determinând simptome motorii și cognitive.
2. Cauzele bolii nu sunt complet cunoscute, dar includ factori genetici și expunere la toxine.
3. Evoluția bolii variază de la simptome ușoare la stadii avansate debilitante.
4. Diagnosarea corectă implică evaluare medicală detaliată și teste specifice pentru confirmare.
5. Tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor și poate include terapie fizică, medicamente și intervenții chirurgicale.

5 Întrebări la Care Răspunde Acest Articol

1. Ce este boala Parkinson și cum afectează sistemul nervos central?
2. Care sunt cauzele cunoscute ale bolii Parkinson și factorii de risc implicați?
3. Cum variază stadiile bolii Parkinson și cum pot acestea afecta calitatea vieții pacientului?
4. Cum se realizează diagnosticul corect al bolii Parkinson și ce teste suplimentare pot fi necesare?
5. Ce metode și intervenții sunt disponibile pentru gestionarea și tratarea simptomelor bolii Parkinson?

Ce este Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune cronică a sistemului nervos central care afectează o parte a creierului care este responsabilă de mișcările corpului dar și de procese cognitive. Se dezvoltă când anumite celule nervoase (neuroni) din creier nu mai produc suficientă cantitate de un neurotransmițător numit dopamină.

Dopamina are rol în coordonarea mișcărilor și controlul tonusului muscular. Când nivelul dopaminei scade, apar probleme în funcționarea normală a sistemului motor al organismului într-o anumită parte a corpului.

Cauzele bolii Parkinson nu sunt în totalitate cunoscute. Dezvoltarea bolii presupune existența unor factori de risc: predispoziția genetică, expunerea la anumiți agenți toxici și vârsta înaintată.

Stadiile bolii parkinson variază de la stadii incipiente cu simptome ușoare la stadii avansate, care pot afecta calitatea vieții pacientului.

În stadiul avansat al bolii Parkinson, simptomele devin severe și au un impact puternic asupra calității vieții. Pacienții simt o rigiditate și o dificultate crescută în mișcare, iar tremorul poate fi persistent. Instabilitatea posturală și dificultățile în menținerea echilibrului pot fi mai accentuate, crescând riscul de căderi.

O diagnosticare corectă a  bolii Parkinson implică evaluarea simptomelor și istoricului medical al pacientului. Medicul specialist în neurologie realizează un examen fizic detaliat, concentrându-se pe semnele distinctive ale bolii (tremorul, rigiditatea musculară și bradicinezia – mișcări lente). Sunt utile teste suplimentare (analize de sânge și imagistică cerebrală), pentru a exclude alte condiții cu simptome similare. Evaluarea neurologică include teste specifice – testele de coordonare și de echilibru.

Un tratament pentru boala Parkinson se concentrează pe gestionarea simptomelor, iar terapiile fizice și medicamentele joacă rol în încetinirea progresiei bolii.

Cazurile de Parkinson se gestionează individualizat, în funcție de trăsăturile fiecărei persoane în parte. Chiar dacă boala are impact puternic, poate fi gestionată cu succes prin intervenții adecvate și tratament stabilit de echipe medicale specializate.

Simptome ale Bolii Parkinson

Boala Parkinson (1)este o tulburare neurodegenerativă progresivă care afectează sistemul nervos central, neuronii.

Principalele simptome ale bolii Parkinson:

1. Tremur: Încă din primele stadii ale bolii, apare un tremur involuntar, de obicei în mâini, degete sau bărbie.
2. Bradicinezie: Persoanele cu boala Parkinson au dificultăți în a începe sau a opri mișcările.
3. Rigiditate musculară: Mușchii devin rigizi sau tensionați, ceea ce poate face dificilă mișcarea în stadiile incipiente ale bolii.
4. Postură înclinată: Persoanele cu boala Parkinson pot adopta o postură înclinată sau curbarea înainte.
5. Pierderea echilibrului și coordonarei: Boala progresează și apar dificultăți în mers, crește riscul de căderi la pacienți cu Parkinson.
6. Modificări ale vorbirii: Persoanele cu Parkinson au adesea o vorbire îngreunată, monotonă sau dificultăți în articulare.
7. Tulburări ale somnului: Insomnia, tulburările de somn REM și somnolența diurnă excesivă pot fi prezente.
8. Probleme cu scrierea: Este un simptom care afectează pacientul cu Parkinson, scrisul devine mai mic și mai dificil de citit.
9. Tulburări ale sistemului digestiv: În boala Parkinson apar constipația, dificultăți în înghițire și alte probleme digestive.
10. Schimbări ale funcției autonome: În cazul persoanelor cu boala Parkinson apar modificări ale tensiunii arteriale, probleme cu transpirația și alte disfuncții ale sistemului autonom.
11. Depresie și anxietate: Aceste probleme de sănătate mentală pot fi asociate cu boala Parkinson.
12. Probleme cognitive: Pot apărea tulburări cognitive de: memorie, concentrare și gândire.
13. Halucinații și psihoze: Pe măsură boalaParkinson progresează apar aceste simptome.

Metode Pentru Stoparea Bolii Parkinson

Boala Parkinson reprezintă o afecțiune neurodegenerativă complexă, caracterizată de deficiențe progresive în sistemul motor al organismului.

Cercetătorii și profesioniștii din domeniul medical s-au angajat într-o căutare permanentă de metode pentru stoparea evoluției acestei tulburări. Cercetările s-au concentrat pe dezvoltarea unui spectru variat de intervenții și tehnologii menite să atenueze simptomele și să încetinească progresia bolii.

Nu există un tratament care să vindece boala Parkinson, dar aceste metode reprezintă o sursă de speranță și progres semnificativ în gestionarea simptomelor de Parkinson și  tratamentul pacienților.

 Intervenții Chirurgicale și Proceduri Invasive:

Terapia cu stimulare cerebrală profundă (DBS)

Terapia cu stimulare cerebrală profundă (DBS) (2) pentru boala Parkinson este o intervenție chirurgicală în care electrozi sunt plasați în creier și conectați la un stimulator cardiac implantabil. Acest dispozitiv emite impulsuri electrice regulate, reglând activitatea neuronilor și ameliorând simptomele Parkinson. Indicată pentru simptome severe, DBS poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților care prezintă boală Parkinson.

Terapia cu ultrasunete focalizate (FUS)

Terapia cu ultrasunete focalizate (FUS) pentru boala Parkinson este o metodă non-invazivă ce utilizează unde sonore concentrate pentru a genera căldură în zone precise ale creierului. Procesul corectează funcțiile celulelor neuronale afectate, ameliorând simptomele Parkinson. FUS (3) oferă o opțiune inovatoare și promițătoare pentru pacienții cu această afecțiune și ajuta la ameliorarea simptomelor bolii.

Tehnologii Asistive și Dispozitive Wearable:

Dispozitive de asistare și tehnologie wearable (brățări, ceasuri inteligente etc.)

Dispozitivele de asistare și tehnologia wearable, (brățările sau ceasurile inteligente), oferă suport persoanelor cu Parkinson. Dispozitivele monitorizează și ajută la gestionarea simptomelor în timp real, oferind feedback și facilitând o mai bună calitate a vieții.

Terapii Fizice și de Reabilitare:

Exerciții fizice și terapie de reabilitare

Terapiile fizice și de reabilitare pentru boala Parkinson includ exerciții specializate și strategii de îmbunătățire a coordonării, mobilității și echilibrului. Aceste abordări inovatoare în terapia fizică și ocupatională au un impact semnificativ în ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților afectați de Parkinson. Terapeuții specializați dezvoltă programe personalizate, adaptate nevoilor individuale, pentru a maximiza funcționalitatea și independența pacientului în gestionarea bolii Parkinson.

Paul Theodor Oja – Pexels

Realitate virtuală (RV)

Realitatea virtuală (RV) în tratamentul bolii Parkinson utilizează medii simulate digital pentru a îmbunătăți funcționalitatea motorie și cognitivă. Prin interacțiunea într-un mediu virtual, pacienții pot efectua exerciții specializate care stimulează coordonarea, echilibrul și mobilitatea. Această tehnologie este o modalitate de a sprijini recuperarea și îmbunătăți calitatea vieții pentru persoanele afectate de boala Parkinson.

Terapie Medicamentoasă Personalizată:

Utilizarea medicamentelor specifice și a dozelor ajustate individual pentru controlul simptomelor

Tratamentul bolii Parkinson se bazează pe utilizarea medicamentelor specifice, ajustate individual pentru a controla simptomele. Aceste medicamente sunt adaptate nevoilor fiecărui pacient. Dozele sunt ajustate în funcție de evoluția simptomelor și tolerabilitatea individuală, oferind o abordare personalizată pentru gestionarea eficientă a bolii Parkinson.

Nutriție și Suplimente:

Dieta și suplimente alimentare pentru sprijinirea sănătății creierului

Nutriția și suplimentele joacă rol în gestionarea bolii Parkinson. O dietă echilibrată, bogată în antioxidanți, poate sprijini sănătatea creierului. Suplimente (Coenzima Q10, vitamina D și omega-3) pot aduce beneficii suplimentare. Consultarea unui specialist în nutriție pentru a crea un plan personalizat care să completeze tratamentul medical și să îmbunătățească calitatea vieții pacienților.

Stimulare Nervoasă și Terapii Non-invazive:

Stimulare nervoasă și terapii non – invazive (tDCS)

O altă metoda utilizată pentru ameliorarea simptomelor bolii Parkinson este stimularea nervoasă non-invazivă, cum ar fi stimularea transcraniană cu curent continuu (tDCS). Aceasta implică aplicarea ușoară a unor curenți electrici la nivelul scalpului pentru a influența activitatea creierului. Terapiile non-invazive (fizioterapia și exercițiile de reabilitare), completează această abordare, oferind pacienților alternative eficiente și bine tolerate pentru gestionarea simptomelor bolii Parkinson

Terapie Genică și Alte Abordări Moleculare:

Terapia genică și alte tehnici moleculare în curs de dezvoltare

Boala Parkinson și Sănătatea Emoțională și Mentală

Starea ta de bine emoțională joacă un rol important în progresia bolii Parkinson. La fel cum sănătatea ta mentală poate influența cât de repede sau încet evoluează boala.

Sănătatea Emoțională

Sănătatea emoțională în cazul bolii Parkinson este un aspect necesar pentru calitatea vieții pacienților. Această afecțiune neurodegenerativă duce la provocări emoționale semnificative, iar gestionarea acestora treabuie realizată pentru o adaptare sănătoasă și o viață împlinită pe măsură ce boala avansează.

1. Gestionarea Anxietății și Depresiei: Pacienții cu Parkinson au risc mai mare de a dezvolta anxietate și depresie. Abordarea  probleme înseamnă a asigura un sprijin adecvat, inclusiv consiliere și terapie.
2. Acceptarea și Ajustarea la Diagnostic: Primirea unui diagnostic de Parkinson generează o varietate de emoții: șoc, tristețe sau negare. O atitudine pozitivă și suportul adecvat pot facilita procesul de adaptare la dezvoltarea bolii Parkinson.
3. Promovarea Stimei de Sine și a Încrederii: Bolnavii de Parkinson au nevoie să face față schimbărilor fizice și funcționale aduse de boala. Încrederea în sine și respectul de sine joacă rol în acest proces.
4. Abordarea Stresului și a Situațiilor Dificile: Boala Parkinson poate aduce provocări cotidiene. Dezvoltarea unor strategii de gestionare a stresului contribuie la menținerea echilibrului emoțional.
5. Sprijinul Social și Comunicarea Deschisă: A fi înconjurat de o rețea de sprijin solidă, inclusiv familie, prieteni și profesioniști din domeniul sănătății, este esențial. Comunicarea deschisă facilitează exprimarea emoțiilor și solicitarea ajutorului.
6. Explorarea Tehnicilor de Relaxare și de Menținere a Echilibrului: Practicile de relaxare (meditația, yoga sau exercițiile de respirație), ajută la menținerea unui echilibru emoțional și la reducerea anxietății.
7. Consultarea cu Specialiști în Sănătatea Mintală: Un psiholog sau terapeut specializat în bolile cronice poate oferi sprijin și instrumente pentru a gestiona aspectele emoționale asociate bolii Parkinson.

Sănătatea Mentală

Boala Parkinson apare cu precădere la persoanele în vârstă. Sănătatea mentală în cazul bolii Parkinson este necesară pentru calitatea vieții pacienților. Afecțiunea implică schimbări fizice și emoționale iar sănătatea mentală ajută la adaptarea și gestionarea acestor provocări.

1. Stabilizarea Emoțiilor: Bolnavii de Parkinson simt stres, anxietate și depresie. O sănătate mentală echilibrată ajută la gestionarea emoțiilor și la menținerea unei perspective pozitive.
2. Îmbunătățirea Calității Vieții: O sănătate mentală bună contribuie la o viață mai împlinită și mai satisfăcătoare. Gestionarea emoțiilor și a stresului îmbunătățește calitatea vieții pacienților.
3. Sprijin în Adaptarea la Schimbări: Sănătatea mentală robustă ajută pacienții să se adapteze mai ușor la aceste schimbări și să-și mențină independența.
4. Favorizarea Respectului de Sine: Gestionarea sănătății mentale contribuie la menținerea încrederii în sine și a respectului de sine, chiar și în fața provocărilor pe care le aduce boala.
5. Sprijin Social și Comunicare Eficientă: O bună sănătate mentală facilitează interacțiunile sociale și comunicarea eficientă cu familia și profesioniștii din domeniul sănătății.
6. Abordarea Holistică a Tratamentului: Integrarea îngrijirii sănătății mintale în planul global de tratament pentru Parkinson poate maximiza beneficiile terapiei și poate îmbunătăți răspunsul la tratamentele medicale.

Vlada Karpovich – Pexels

Strategii de Adaptare a Cazurilor de Parkinson

• Educația și Informarea: Înțelegerea bolii și a modului în care afectează organismul. Informarea corectă ajută la luarea deciziilor informate privind tratamentul și gestionarea simptomelor.

  Participarea Activa la Tratament: Implicarea activă în procesul de tratament, urmărirea prescripțiilor medicale și comunicarea deschisă cu echipa medicală contribuie la optimizarea terapiei.

  Exercițiile Fizice și Terapia de Reabilitare: Programul de exerciții fizice adaptate poate îmbunătăți mobilitatea, forța și coordonarea. Terapia de reabilitare ajută la menținerea independenței funcționale.

  Dieta Echilibrată: O alimentație sănătoasă și echilibrată oferă nutrienții necesari pentru menținerea sănătății creierului și a sistemului nervos.

  Gestionarea Sănătății Mentale și Emoționale: Abordarea stresului, anxietății și depresiei prin intermediul consilierii sau terapiei contribuie la o sănătate emoțională stabilă.

  Sprijinul Social și Participarea în Comunitate: Păstrarea conexiunilor sociale și participarea la activități comunitare contribuie la o viață împlinită și la menținerea unui sprijin esențial.

  Tehnologie și Dispozitive Asistive: Utilizarea tehnologiei și a dispozitivelor adaptate facilitează îndeplinirea activităților zilnice și sprijină independența.

  Adoptarea unei Perspective Pozitive: Atitudinea pozitivă și recunoștința pentru progresele realizate în gestionarea bolii contribuie la îmbunătățirea calității vieții.

  Planificarea Viitorului și Comunicarea cu Familia: Stabilirea unor planuri pentru viitor (opțiuni pentru îngrijire și sprijin familial) este parte din adaptarea la boală

  Participarea la Grupuri de Sprijin: Participarea la grupuri de sprijin ocazia pentru împărtășirea experiențelor și obținerea sfaturilor de la cei care se confruntă cu aceeași afecțiune.

  

  Follow – Pixabay

Întrebări Frecvente despre Boala Parkinson

Care este speranța de viață pentru cineva diagnosticat cu boala Parkinson?

Speranța de viață pentru o persoană diagnosticată cu boala Parkinson poate varia în funcție de mulți factori, inclusiv vârsta la diagnostic, stadiul bolii și răspunsul la tratament. Persoanele diagnosticate cu Parkinson pot trăi decenii după diagnostic, cu un tratament adecvat și gestionarea corespunzătoare a simptomelor.

Există factori genetici și de mediu cunoscuți care cresc riscul de a dezvolta boala Parkinson?

Există factori genetici și de mediu cunoscuți care pot influența riscul de a dezvolta boala Parkinson. Nu există un sigur factor de risc pentru Parkinson. Anumite mutații genetice pot crește susceptibilitatea. Expunerea la substanțe chimice și toxine poate fi un factor de risc. Majoritatea cazurilor de Parkinson nu au o cauză genetică identificabilă și sunt influențate de o combinație complexă de factori genetici și de mediu.

Poate fi prevenită boala Parkinson sau întârziată debutul ei prin anumite practici sau schimbări de stil de viață?

Nu există modalități sigure de prevenire a bolii Parkinson. Un stil de viață sănătos (exercițiile regulate și o dietă echilibrată), poate contribui la menținerea sănătății creierului. Evitarea expunerii la substanțe toxice poate fi benefică.

Boala Parkinson afectează doar adulții sau poate apărea și la copii?

Boala Parkinson este rară la copii, dar poate apărea în cazuri excepționale. Este o afecțiune asociată vârstei adulte și afectează în special persoanele de peste 60 de ani. Există cazuri sporadice de Parkinson juvenil care apar la vârste mai tinere, înainte de 20 de ani.

Cum influențează boala Parkinson calitatea vieții?

Boala Parkinson are impact asupra calității vieții. Pacienții se pot confrunta cu dificultăți în realizarea activităților zilnice, pierderea independenței și schimbări în relațiile sociale. Simptomele precum rigiditatea și tremorul pot limita mobilitatea. Cu toate acestea, tratamentele și sprijinul adecvat îmbunătățesc calitatea vieții pacienților afectați de boala Parkinson.

Referințe

1.      Bloem, B. R., Okun, M. S., & Klein, C. (2021). Parkinson’s disease. The Lancet, 397(10291), 2284-2303.

2.      Hartmann, C. J., Fliegen, S., Groiss, S. J., Wojtecki, L., & Schnitzler, A. An update on best practice of deep brain stimulation in Parkinson’s disease. Ther Adv Neurol Disord. 2019; 12: 1756286419838096.

3.      Lee, K. S., Clennell, B., Steward, T. G., Gialeli, A., Cordero-Llana, O., & Whitcomb, D. J. (2022). Focused ultrasound stimulation as a neuromodulatory tool for Parkinson’s disease: a scoping review. Brain Sciences, 12(2), 289.

4.      Dockx, K., Bekkers, E. M., Van den Bergh, V., Ginis, P., Rochester, L., Hausdorff, J. M., … & Nieuwboer, A. (2016). Virtual reality for rehabilitation in Parkinson’s disease. Cochrane Database of Systematic Reviews, (12).

5.      Lin, J. Y., Xie, C. L., Zhang, S. F., Yuan, W., & Liu, Z. G. (2017). Current experimental studies of gene therapy in Parkinson’s disease. Frontiers in aging neuroscience, 9, 126.