Antropofobia (fobie de oameni) – Simptome și tratament

Ai evitat unele situații sociale pentru că ai simțit o anumită anxietate sau teamă de oameni? Te-ai simțit nesigur sau neliniștit în preajma altora? Frica de oameni, cunoscută și sub numele de antropofobie, este o realitate cu care mulți se confruntă, uneori în tăcere.

Ce este Antropofobia?

Antropofobia, cunoscută și sub denumirea de fobie interpersonală sau fobie socială, reprezintă teama sau anxietatea excesivă legată de interacțiunea cu oamenii sau de situațiile sociale. Persoanele care suferă de antropofobie pot experimenta disconfort extrem în situații precum conversații, petreceri, întâlniri sau orice situație care implică interacțiune cu alții. Această fobie specifică poate varia în intensitate, de la manifestări ușoare de anxietate socială până la forme mai severe, care afectează capacitatea individului de a funcționa în societate. Persoanele cu antropofobie pot avea gânduri iraționale și temeri legate de judecata celorlalți, de a fi în centrul atenției sau de a face greșeli în public.

5 Idei principale ale acestui articol

1. Antropofobia implică o teamă sau anxietate excesivă legată de interacțiunea cu oamenii sau de situațiile sociale.
2. Printre simptomele comune ale antropofobieise numără anxietatea socială intensă, evitarea socială, simptomele fizice asociate cu frica, precum și dificultățile în vorbire.
3. Antropofobia poate avea diferite cauze, inclusiv factori genetici, experiențe traumatice sau negative, învățarea prin observare și alți factori.
4. În trecut, exista un beneficiu de supraviețuire în a fi precaut în prezența străinilor.
5. Impactul negativ al antropofobiei asupra vieții de zi cu zi, include relațiile sociale afectate, dificultățile în carieră, disconfortul emoțional și posibilitatea de a dezvolta depresie.

5 Întrebări la care răspunde acest articol

1. Ce este antropofobia și cum este definită această fobie?
2. Care sunt simptomele comune ale antropofobiei și cum poate aceasta afecta viața de zi cu zi a unei persoane?
3. Care sunt cauzele antropofobiei și ce factori pot contribui la dezvoltarea acestei fobii?
4. Ce perspective evoluționiste sunt asociate cu teama de oameni și cum pot explica această frică față de oameni?
5. Cum poate antropofobia să afecteze relațiile personale, cariera și bunăstarea generală a unei persoane?

Simptome ale Antropofobiei

Annie Spratt – Unsplash

1. Anxietate socială intensă: Persoana cu antropofobie pot experimenta anxietate și stres semnificativ în situații sociale sau atunci când sunt în prezența altor oameni.
2. Evitarea socială: Antropofobii pot evita în mod regulat evenimentele sociale, întâlnirile cu prietenii sau activitățile sociale. Aceștia se pot izola pentru a evita interacțiunile cu alții.
3. Simptome fizice: Frica intensă poate declanșa simptome fizice precum transpirație excesivă, bătăi rapide ale inimii, tremur sau amețeli.
4. Teama de critică: Persoanele cu antropofobie pot fi prea autocritice și se pot simți judecate sau criticate de către ceilalți, chiar dacă acest lucru nu este justificat.
5. Dificultate în vorbire: În situații sociale, antropofobii pot avea dificultăți în exprimare sau pot avea bariere în vorbire.
6. Depresie: Fobia de oameni poate duce la stări de tristețe sau depresie din cauza izolării și a lipsei de relații sociale.
7. Impact negativ asupra vieții personale și profesionale: Frica patologică de oameni poate afecta negativ viața personală, relațiile, viața profesională și bunăstarea generală a individului.

Cauze ale Antropofobiei

Melanie Wasser – Unsplash

1. Ereditate: Există o componentă genetică în dezvoltarea fobiilor, inclusiv a antropofobiei. Dacă aveți membri ai familiei care suferă de fobii, este posibil să aveți un risc crescut de a dezvolta această frică.
2. Experiențe traumatice sau negative: Antropofobia poate fi legată de experiențe traumatice sau negative din trecut, cum ar fi hărțuirea, umilirea sau alte evenimente sociale stresante.Aceste experiențe pot contribui la dezvoltarea fricii față de oameni sau față de situațiile sociale.
3. Învățarea prin observare: Copiii pot învăța comportamente și frici de la părinți sau modele de referință.Dacă au crescut într-un mediu în care adulții au arătat frică sau au evitat contactul social, copiii pot dezvolta aceleași comportamente.
4. Tulburări de anxietate: Antropofobia poate să apară ca parte a unei tulburări mai mari de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate socială sau tulburarea de panică.Persoanele cu astfel de tulburări pot dezvolta frica de oameni ca parte a simptomelor lor.
5. Lipsa abilităților sociale: Oamenii care au dificultăți în dezvoltarea și menținerea relațiilor sociale pot dezvolta antropofobie.Lipsa de încredere în abilitățile lor de a comunica și a interacționa cu ceilalți poate duce la frică și evitare.
6. Sensibilitatea exagerată la judecăți: Persoanele cu antropofobie pot avea o sensibilitate crescută la ceea ce cred ceilalți despre ei. Se pot teme că vor fi judecate sau criticate dur de către ceilalți, ceea ce le amplifică frica socială.
7. Dezechilibre chimice: Anumite dezechilibre chimice în creier, cum ar fi niveluri scăzute de serotonină, pot contribui la tulburări de anxietate, inclusiv la antropofobie

Perspectiva evolutionista

Perspectiva evoluționistă asupra fobiei de oameni sugerează că această frică sau anxietate socială ar putea avea rădăcini în evoluția umană. Conform acestei perspective, trăsături precum frica de străini sau anxietatea socială ar fi putut avea o funcție adaptivă în istoria umană. Una dintre teoriile evoluționiste sugerează că, în trecut, exista un beneficiu de supraviețuire în a fi precaut în prezența străinilor. Străinii puteau reprezenta potențiale amenințări pentru resurse, siguranța sau comunitatea grupului. Ca urmare, dezvoltarea unui nivel de anxietate sau precauție în prezența necunoscuților ar fi putut ajuta la evitarea unor situații periculoase. Cu toate acestea, în lumea modernă, fobia de oameni sau anxietatea socială pot deveni problematice și limitative pentru persoană.

Impactul (1) asupra vieții de zi cu zi

Pixabay – whoismargot

1. Relații sociale afectate: Anthrophobia poate duce la izolare socială, deoarece persoanele care suferă de această fobie pot evita în mod constant situațiile sociale.Pot fi reticente în a interacționa cu oameni noi sau pot evita complet întâlnirile sociale. Aceasta poate duce la o lipsă de conexiuni sociale și la sentimente de singurătate.
2. Dificultăți în carieră: Dacă anthropofobia interferează cu abilitatea de a lucra într-un mediu social, ea poate afecta negativ cariera unei persoane.Prezentările la locul de muncă, interviurile sau colaborarea cu colegii pot deveni provocări. Acest lucru poate limita potențialul profesional și dezvoltarea în carieră.
3. Disconfort emoțional constant: Persoanele cu antropofobie pot experimenta stres și anxietate constante din cauza temerii de a fi în prezența altor oameni.Această tensiune poate duce la sentimente de inferioritate sau de neajutorare.
4. Depresie (2): Anthrofobia poate contribui la dezvoltarea unei tulburări de depresie, deoarece izolarea socială și stresul constant pot afecta starea de bine emoțională.Simptomele depresiei, cum ar fi tristețea profundă, lipsa de interes și scăderea energiei, pot deveni mai intense.
5. Oportunități reduse: Izolarea socială poate duce la pierderea de oportunități în viață. Persoanele cu antropofobie pot să nu participe la evenimente sociale importante sau să evite experiențe care ar fi putut să le aducă satisfacție și dezvoltare personală.
6. Impact asupra relațiilor personale: Antropofobia poate afecta relațiile personale cu prietenii și familia. Persoanele din jurul celor afectați pot avea dificultăți în înțelegerea și gestionarea fricii lor, ceea ce poate crea tensiuni în relații.
7. Bunăstare generală precară: Frica constantă și anxietatea legate de prezența altor oameni pot duce la probleme de sănătate fizică și emoțională. Somnul și alimentația pot fi perturbate, iar starea generală de sănătate poate suferi.

Abordări terapeutice pentru Frica de Oameni

Pixabay – StackSnap

1. Terapia de expunere: Această formă de terapie implică expunerea treptată la situațiile care provoacă frică într-un mediu controlat și sigur.Terapeutul va ajuta pacientul să se acomodeze treptat cu interacțiunile sociale și va învăța tehnici de gestionare a anxietății pentru a face față situațiilor care provoacă frică.
2. Terapia prin desensibilizare: Această terapie implică expunerea graduală la stimuli care provoacă frică, în timp ce se utilizează tehnici de relaxare pentru a contracara reacțiile de anxietate.Scopul este de a reduce treptat reacțiile de frică și de a crea asociații mai puțin negative cu situațiile sociale.
3. Terapia prin desensibilizare sistematică: Această metodă presupune expunerea treptată la frica specifică într-o manieră ierarhică, începând cu situațiile care produc cea mai mică anxietate.Terapeutul va ghida pacientul într-o stare de relaxare profundă în timpul expunerii, ajutându-l să asocieze situațiile sociale cu senzații de relaxare, în loc de frică.
4. Hipnoterapia: Prin inducerea unei stări de hipnoză, terapeutul ajută persoana să-și exploreze și să-și confrunte frica într-un mediu sigur și controlat.Acest proces poate ajuta clienții să se desprindă de răspunsurile emoționale negative asociate cu fobia lor și să-și dezvolte noi modalități de a gândi și de a răspunde în situațiile care provoacă frică.
5. Terapia de grup: Participarea la sesiuni de terapie de grup poate ajuta persoanele cu frică de oameni să își îmbunătățească abilitățile sociale și să câștige încredere în interacțiunile cu ceilalți.Aceste sesiuni pot oferi un spațiu sigur și susținător pentru a practica abilități sociale și pentru a primi feedback constructiv din partea celorlalți.

Anthropophobia și povesti din viata reala

 Joice Kelly – Unsplash

1. Ana: Ana a avut întotdeauna dificultăți în a interacționa cu ceilalți. La școală, ea a evitat cu disperare prezentările în fața clasei și a fost mereu mai confortabilă stând retrasă.Frica de a fi judecată și de a greși a crescut cu ea în timp, determinând-o să evite evenimentele sociale importante și să se retragă tot mai mult.
2. Alex: Alex a avut o carieră de succes în domeniul IT, dar a fost mereu reticent să participe la întâlniri de afaceri și să-și promoveze proiectele.Frica de a vorbi în public și de a fi în centrul atenției l-a ținut în umbră în ciuda abilităților sale remarcabile.
3. Marta: Marta este o mamă tânără care luptă cu anthropophobia. Frica de a-și duce copilul la parcuri de joacă și de a interacționa cu alte mame a izolat-o social și a adus o serie de provocări în viața sa de zi cu zi.

Există vreo legătură între Antropofobia și Hippopotomonstrosesquippedaliofobia?

Antropofobia şi Hippopotomonstrosesquippedaliofobia par să danseze împreună pe muzica anxietății: prima se teme de interacțiunea socială, cealaltă de termenii lungi şi complici. Ironia destinului este că a doua, desemnând “fear of long words“, este în sine un exemplu intimidant al propriei definiţii.

Întrebări frecvente

Care este prevalența Antrofobiei la nivel mondial?

Prevalența antrofobiei, cunoscută și sub numele de fobie socială sau frică de oameni, variază de la țară la țară și în funcție de grupa de vârstă. În general, această tulburare de anxietate este destul de comună și afectează un număr semnificativ de oameni la nivel global.

Există grupuri de vârstă specifice mai susceptibile la Antropofobie?

Antropofobia poate afecta persoane de toate vârstele, dar poate prezenta caracteristici specifice în diferite etape ale vieții.

Este posibil ca Antropofobia să apară împreună cu alte fobii sau tulburări de sănătate mentală?

Da, antropofobia poate fi asociată cu tulburări de stres post-traumatic (3), depresie sau alte tulburări legate de stres.

Care sunt strategiile recomandate pentru a depăși treptat Frica de Oameni și a îmbunătăți calitatea vieții?

Pe lângă psihoterapie, printre strategiile recomandate se numără și suportul social, auto-relecția, setarea de obiective realiste și învățarea deprinderilor sociale.

Poate Antropofobia să cauzeze stigmatizare?

Antropofobia poate cauza stigmatizare, deoarece persoanele pot simți că ceilalți le judecă din cauza comportamentelor lor sociale evitante. Acest lucru poate contribui la sentimentele de jenă și rușine.

Referințe

Wittchen, H. U., & Beloch, E. (1996). The impact of social phobia on quality of life. International clinical psychopharmacology, 11, 15-23. Ohayon, M. M., & Schatzberg, A. F. (2010). Social phobia and depression: prevalence and comorbidity. Journal of psychosomatic research, 68(3), 235-243. Yehuda, R., Hoge, C. W., McFarlane, A. C., Vermetten, E., Lanius, R. A., Nievergelt, C. M., … & Hyman, S. E. (2015). Post-traumatic stress disorder. Nature reviews Disease primers, 1(1), 1-22.