Boala Alzheimer. Simptome și Stadiu Final

Boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă complexă, reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale medicinei contemporane.

Această boală progresivă a creierului afectează în special populația în vârstă, având consecințe devastatoare pentru indivizi și familiile lor.

Dacă îngrijești o persoană dragă în stadiul terminal al acestei boli, a înțelege simptomele te va ajuta să faci față situației.

Vei observa schimbări fizice, probleme de memorie, schimbări emoționale și va trebui să iei decizii importante.

Suferința atinge cote greu de suportat, iar impactul asupra celor din jur devine copleșitor.

În această etapă avansată, bolnavul se confruntă cu o pierdere totală a autonomiei și a capacității de a-și desfășura activitățile cotidiene.

Te simți copleșit și nu știi ce anume să faci pentru a-l ajuta pe cel drag?

Îți dorești să îi oferi un pic de bucurie în momentele în care apare pierderea memoriei sau alte simptome care nu îi permit să își defășoare viața la nivel optim?

Citește despre ce poți face pentru a ușura stadiul terminal al bolii Alzheimer în cazul celor dragi!

5 Idei Principale Ale Acestui Articol

1. Alois Alzheimer, medic german, descoperitorul și denumitorul bolii Alzheimer, a adus contribuții semnificative în înțelegerea acestei afecțiuni neurodegenerative.
2. Boala Alzheimer este o problemă globală de sănătate, cu impact major în contextul îmbătrânirii populației.
3. Factorii de risc pentru boala Alzheimer includ vârsta înaintată, antecedentele familiale, factorii genetici, sexul, traumatismele craniene repetate și stilul de viață.
4. Diagnosticarea bolii Alzheimer implică evaluarea simptomelor, teste cognitive, investigații medicale și excluderea altor cauze posibile ale deteriorării cognitive.
5. Îngrijitorii persoanelor cu Alzheimer în stadiul final au nevoie de sprijin, informații, strategii de gestionare și acces la îngrijire clinică specializată.

5 Întrebări la Care Răspunde Acest Articol

1. Care au fost contribuțiile lui Alois Alzheimer în înțelegerea bolii?
2. Ce factori de risc influențează dezvoltarea bolii Alzheimer la persoanele în vârstă?
3. Cum este diagnosticată și evaluată boala Alzheimer în stadiile incipiente?
4. Ce simptome emoționale și psihologice pot apărea în stadiul final?
5. Cum pot îngrijitorii gestiona și oferi sprijin în stadiul terminal al bolii?

Cine este Alois Alzheimer și Ce este Boala Alzheimer?

Alois Alzheimer a fost un medic și neuropatolog german, născut la 14 iunie 1864 și decedat la 19 decembrie 1915.

Este cunoscut pentru descoperirea și descrierea bolii care astăzi îi poartă numele – boala Alzheimer.

În 1906, el a prezentat un caz clinic remarcabil al unei femei cu simptome severe de demență și modificări anatomice distinctive în creier la autopsie.

Aceasta a marcat identificarea și primul pas în înțelegerea bolii neurodegenerative care afectează milioane de oameni în prezent.

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă a creierului care afectează funcțiile cognitive: memoria, gândirea și comportamentul.
Este cea mai comună formă de demență și este o problemă de sănătate globală, mai ales în contextul îmbătrânirii populației.

Caracteristicile bolii Alzheimer includ acumularea anormală a plăcilor de beta-amiloide între celulele nervoase și a acumulării de bucle neurofibrilare în interiorul celulelor nervoase.

Aceste procese patologice determină moartea progresivă a celulelor nervoase, afectând în mod procesul cognitiv asociat cu afecțiuni ale memoriei, învățățării și gândirii.

jesse orrico – Unsplash

Cauze și Factori de Risc pentru Boala Alzheimer

Boala Alzheimer (1) este influențată de o combinație de factori genetici, ambientali și stilul de viață.

Boala Alzheimer ➤ cauze si factori de risc (2):

1. Vârsta înaintată: Riscul de a dezvolta boala Alzheimer crește odată cu înaintarea în vârstă. Majoritatea cazurilor apar la persoanele peste 65 de ani.
2. Antecedentele familiale: Cazurile de Alzheimer în familie cresc riscul de a dezvolta boala. Anumite forme rare de Alzheimer au o componentă genetică.
3. Genetica: Mutațiile genetice reprezintă factor de risc pentru boala Alzheimer în unele cazuri.
4. Sexul: Femeile au un risc ușor mai mare de a dezvolta Alzheimer decât bărbații. Acest fapt este legat de o supraviețuire mai mare în cazul femeilor, ceea ce înseamnă că au mai multe șanse să ajungă la vârsta la care riscul crește semnificativ.
5. Traumatismele craniene repetate: Traume craniene repetate (sporturi sau activități profesionale) reprezintă risc pentru Alzheimer.
6. Stilul de viață și factorii de mediu: Fumatul, consumul excesiv de alcool, dieta săracă în nutrienți esențiali, nivelurile ridicate de stres și lipsa activității fizice și mentale contribuie la creșterea riscului de a dezvolta Alzheimer.
7. Boli cardiovasculare: Factorii de risc pentru boli cardiovasculare (hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul ridicat) duc la probabilitatea a dezvolta Alzheimer.
8. Nivelul de educație și activitatea intelectuală: Persoanele cu niveluri mai ridicate de educație sau care mențin o activitate intelectuală constantă au un risc mai mic de a dezvolta Alzheimer.

Prezența unuia sau mai mulți factori de risc nu garantează dezvoltarea bolii Alzheimer.

Sunt cazuri în care, persoanele cu puțini factori de risc, dezvoltă această afecțiune, în timp ce altele, fără factori de risc evidenți, pot fi afectate.

Consultarea cu un medic specialist și adoptarea unui stil de viață sănătos contribuie la reducerea riscului de a dezvolta boala Alzheimer.

Diagnosticarea Bolii Alzheimer

Procesul de diagnosticare a bolii Alzheimer este complex și implică evaluarea simptomelor, teste cognitive și investigații medicale pentru a exclude alte cauze posibile ale deteriorării cognitive.

Diagnosticarea (3) bolnavilor cu Alzheimer:

1. Evaluarea Medicală Inițială:
   • Medicul efectuează o evaluare completă a stării de sănă tate a pacientului, istoricul medical al pacientului și antecedentele familiale.
   • Se discută despre factori de risc ➤ simptome prezentate ➤ schimbările comportamentale sau cognitive observate.
2. Excluderea Altora Cauze:
   • Teste și analize medicale pentru a exclude condiții care pot provoca simptome similare: deficiențele de vitamine, tulburările tiroidiene, infecțiile cerebrale sau tumorile.
3. Evaluarea Cognitivă:
   • Instrumente standardizate precum Mini-Mental State Examination (MMSE) sau Montreal Cognitive Assessment (MoCA) evaluează funcțiile cognitive: memoria (tulburări de memorie), atenția, limbajul și abilitățile executive.
4. Imagistica Cerebrală:
   • Tomografii computerizate (CT) sau rezonanțe magnetice nucleare (RMN) pentru a observa modificările structurale ale creierului și pentru a exclude leziuni sau boli cerebrale.
5. Analize de Sânge și Alte Teste:
   • În cazul persoanelor cu Alzheimer, analizele de sânge sunt realizate pentru a evalua nivelurile de glucoză, vitamine, hormoni tiroidieni și alți indicatori biologici relevanți.
6. Consultarea Specialiștilor:
   • Cei cu boala Alzheimer au nevoie de consultarea de neurologi, psihiatri sau neuropsihologi specializați în evaluarea și diagnosticarea tulburărilor neurologice.
7. Monitorizarea Evoluției:
   • Dacă simptomele persistă, se fac evaluări periodice pentru a urmări progresia bolii.

Herney – Pixabay

7 Stadii și Simptomele Bolii Alzheimer

Boala Alzheimer progresează într-o serie de etape distincte, de la stadiul incipient până la stadiul avansat.

Cele 7 stadii ale bolii Alzheimer:

1. Stadiul 1: Pre-clinic sau Prezentare Asimptomatică (Stadiul 0)
   • Nu există semne evidente de deteriorare cognitivă. Cercetările detectează modificări subtile în creier care preced simptomele clinice.
2. Stadiul 2: Deteriorare Cognitivă Ușoară (Stadiul mediu)
   • Persoana simte dificultăți ușoare în funcțiile cognitive: probleme cu memoria de scurtă durată sau cu gândirea abstractă. Capacitatea de a desfășura activități zilnice rămâne relativ intactă la debutul bolii.
3. Stadiul 3: Boala Alzheimer ușoară (Stadiul I)
   • În faza a treia, simptomele de tip Alzheimer devin mai evidente, în special pierderile de memorie. Bolnavii de Alzheimer au dificultăți în a-și aminti cuvinte, apare confuzie și probleme în planificarea și organizarea activităților.
4. Stadiul 4: Boala Alzheimer ușoară (Stadiul II)
   • Deficiențele cognitive sunt mai pronunțate. Unui pacient cu Alzheimer îi este dificil să își amintească evenimente recente sau detalii personale. Funcțiile executive și abilitatea de organizare sunt afectate.
5. Stadiul 5: Boala Alzheimer moderată (Stadiul III)
   • Simptomele devin semnificative. Persoanele cu boala Alzheimer au probleme în a recunoaște membrii familiei, necesită asistență pentru activități zilnice și simt confuzie privind timpul și locul.
6. Stadiul 6: Boala Alzheimer moderat-severă (Stadiul IV)
   • Capacitatea de comunicare se deteriorează semnificativ. Apar și alte simptome cum ar fi probleme în a-și aminti numele propriu și dificultăți în a-și desfășura activitățile zilnice fără ajutor.
7. Stadiul 7: Boala Alzheimer severă (Stadiul V)
   • În stadiul final al bolii Alzheimer, capacitatea de a comunica și de a interacționa cu mediul se degradează complet.
   • Deoarece persoana are nevoie de asistență totală pentru a-și satisface nevoile de bază, inclusiv igiena.

Simptome emoționale și psihologice în stadiul final al bolii Alzheimer

În stadiul terminal al bolii Alzheimer, persoanele afectate trec prin schimbări emoționale și psihologice (4).

Simptomele bolii Alzheimer pot varia de la persoană la persoană, iar îngrijirea trebuie personalizată și adaptată nevoilor specifice ale pacientului.

Simptome comune stadiului final al bolii Alzheimer:

1. Apatie: Apatia este prezentă în stadiul terminal al bolii Alzheimer. Persoanele afectate de Alzheimer par indiferente sau dezinteresate față de mediul înconjurător, incluzând interacțiunile sociale.
2. Depresie: Persoana cu Alzheimer simte stări de tristețe, disperare sau sentimente de inutilitate. Are nevoie de sprijin emoțional și asistență din partea profesioniștilor.
3. Anxietate: Persoana are stări de agitație sau neliniște, ca rezultat al confuziei și frustrării generate de incapacitatea de a comunica sau de a înțelege mediul înconjurător.
4. Agitație și Irascibilitate: În cazul bolnavilor de Alzheimer, apar comportamente agresive verbale, fizice din cauza frustrării, disconfortului sau confuziei și agitație. Are nevoie de o îngrijire calmă și sigură.
5. Halucinații și iluzii: Sunt situații în care boala duce la: auzirea sau vederea unor lucruri care nu există în realitate. Evitați contrazicerea și oferiți confort.
6. Tulburări ale somnului: Persoana cu boala Alzheimer prezintă dificultăți în a dormi sau în a menține un program de somn regulat. O rutină stabilă și un mediu liniștit pot ajuta în gestionarea acestor simptome specifice.
7. Refuzul hrănirii și hidratării: Sunt persoane cu boala Alzheimer care devin refractare la consumul de alimente și lichide. Oferiți opțiuni de hrană ușoară și monitorizați starea nutrițională.
8. Sentimente de izolare: Datorită pierderii abilității de a comunica și de a recunoaște persoanele dragi, persoana afectată se simte izolată și singură. Încercarea de a menține o prezență liniștită și de a oferi sprijin afectiv pot fi de ajutor. Acesta este un simptom al bolii Alzheimer care nu este ușor de dus de persoanele bolnave.

Strategii de Gestionare Pentru Îngrijitori

Îngrijirea unei persoane cu boală Alzheimer în stadiul final este de solicitantă și emoțională.

Aveți grijă de propria dvs. sănătate fizică și mentală în timp ce oferiți sprijin și îngrijire pacientului cu Alzheimer.

Strategii de gestionare pentru îngrijitori:

1. Caută Sprijin și Informații:

Alătură-te unui grup de suport pentru îngrijitori sau contactează organizații care oferă informații și resurse pentru cei care îngrijesc persoane cu Alzheimer. Comunitățile online sau grupurile locale sunt surse de sprijin și sfaturi.

2. Stabilește o rutină:

Creați o rutină stabilă pentru a oferi predictibilitate și siguranță pentru pacient. Programul regulat pentru mese, exerciții fizice ușoare și odihnă este benefic.

3. Gestionează Comunicarea:

Folosiți un limbaj simplu și clar. Așteptările realiste și exprimarea afecțiunii sunt transmise prin tonul vocii și expresiile faciale.

4. Fii Empatic și Răbdător:

Încetinește ritmul și fii răbdător. Înțelege că persoana are dificultăți în a comunica și  aceasta generează frustrare.

5. Promovează Siguranța:

Asigură-te că mediul este sigur pentru pacient, elimină obstacole și evită obiectele periculoase. Instalează mânere de sprijin și premergătoare în locurile potrivite.

6. Îngrijește-ți Propria Sănătate:

Acordă timp pentru a te relaxa și a avea grijă de propria sănătate fizică și mentală. Dormi suficient, alimentează-te bine și fă exerciții regulat.

7. Solicită Ajutor și Delegă Responsabilități:

Cere ajutor! Familia, prietenii sau profesioniștii sunt de ajutor în diverse aspecte ale îngrijirii.

8. Fii Flexibil:

Nevoile pacientului variază zilnic. Fiind deschis și flexibil în abordarea îngrijirii, vei putea face față mai ușor schimbărilor.

9. Ai Grijă de Starea ta Psihică:

Este normal să simți frustrare, tristețe sau epuizare. Vorbește cu profesioniști sau caută consiliere când simți că ai nevoie.

10. Găsește Momentele de Bucurie:

Chiar dacă sunt rare, găsește și sărbătorește momentele de bucurie și conectare cu persoana de care ai grijă.

Hristina Šatalova – Unspalsh

Opțiuni de Îngrijire Clinică a Pacientului cu Alzheimer

Pentru persoanele cu Alzheimer în stadiul final, îngrijirea clinică le asigură confort, siguranță și sprijinul necesar.

Nu există tratamente care să vindece boala Alzheimer, dar sunt mai multe opțiuni de îngrijire clinică, fiecare adaptată nevoilor specifice ale pacientului.

Opțiuni de îngrijire clinică pentru persoanele cu Alzheimer în stadiul final:

1. Centru de Îngrijire Paliativă:

Centrele de îngrijire paliativă oferă îngrijire specializată pentru pacienții aflați în fazele avansate ale bolii. Personalul este bine pregătit pentru gestionarea durerii, disconfortului și a altor simptome asociate cu boala Alzheimer în stadiul terminal.

2. Asistență la Domiciliu:

În cazul bolii Alzheimer, îngrijirea la domiciliu poate fi o opțiune, mai ales dacă pacientul se simte confortabil în mediul său familiar. Un asistent medical sau un îngrijitor specializat în demență oferă sprijin pentru nevoile zilnice.

3. Centru de Îngrijire sau Azil de Bătrâni:

Centrele de îngrijire oferă îngrijire continuă și supervizare medicală pentru persoanele cu Alzheimer în stadiul final. Personalul este instruit să facă față nevoilor speciale ale pacienților cu demență.

4. Consultare cu Echipa Medicală Specializată:

Neurologii, gerontologii și echipa de îngrijire paliativă oferă recomandări specifice pentru îngrijirea persoanei cu Alzheimer în stadiul final al bolii.

5. Asistență de Voluntariat:

Organizațiile de voluntariat oferă servicii gratuite pentru familiile care îngrijesc persoane cu Alzheimer în stadiul final. Serviciile variază de la asistență în îngrijirea personală la sprijin emoțional.

6. Terapie de Suport Emoțional pentru Familie:

Participarea la ședințe de terapie sau la grupuri de suport este de ajutor familiei care se confruntă cu provocările emoționale ale îngrijirii unei persoane cu Alzheimer în stadiul final.

7. Echipa de Îngrijire Multidisciplinară:

Echipa multidisciplinară (medici, asistenți medicali, terapeuți fizici și ocupaționali, asistenți sociali și consilieri) contribuie la oferirea îngrijirii comprehensive și adaptate.

Tehnici de Comunicare Pentru Persoana cu Alzheimer

Comunicarea (5) cu pacienții cu Alzheimer sever necesită o abordare delicată, adaptată nevoilor și capacităților lor cognitive.

Tehnici utile de comunicare:

1. Vorbește Lent și Clar:
   • Folosește un ritm mai lent și o dicție clară. Evită vorbirea prea rapidă sau agitată.
2. Folosește Cuvinte Simple:
   • Limbajul simplu și concis este mai ușor de înțeles. Folosește fraze simple sau întrebările cu opțiuni multiple.
3. Fii Atenție la Limbajul Non-verbal:
   • Expresiile faciale și limbajul corpului transmit multe informații. Asigură-te că tonul vocii și expresiile tale sunt calme și pline de empatie.
4. Folosește Repetarea și Reformularea:
   • Repetă cu răbdare informația sau reformulează-o în alt mod, dacă pacientul pare confuz,
5. Concentrează-te pe Comunicare Non-Verbală:
   • Gesturile și contactul vizual ajută la transmiterea sentimentelor de confort și înțelegere. Evită să te supraaglomerezi sau să fii prea aproape de pacient.
6. Pune Întrebări Deschise:
   • Evită întrebările care necesită răspuns complicat. În loc să întrebi “Ce ai mâncat la prânz?”, întreabă “Ai mâncat bine?”
7. Oferă Timp Pentru a Răspunde:
   • Dă-i pacientului timp pentru a procesa și răspunde. Uneori are nevoie de timp suplimentar.
8. Fii Empatic și Calm:
   • Rămâi calm și empatic, indiferent de reacțiile pacientului. Atitudinea calmă contribuie la reducerea nivelului de anxietate al pacientului.
9. Utilizează Stimuli Vizuali:
   • Folosește fotografii, obiecte sau alți stimuli vizuali pentru comunicare.
10. Ascultă cu Atenție:
    • Ascultă cu răbdare și fii atent la semnalele non-verbale ale pacientului. Acestea oferă indicii despre nevoile și sentimentele lor.
11. Fii Conștient de Propria Ta Comunicare Non-Verbală:
    • Asigură-te că poziția ta, expresiile faciale și tonul vocii transmit sprijin și înțelegere.
12. Adaptează-te la Nevoile Individuale:
    • Fiecare pacient este diferit! Fii flexibil și adaptează-ți abordarea în funcție de preferințele și capacitățile lor.

Pacienții cu Alzheimer sever au momente bune și mai puțin bune în ceea ce privește comunicarea.

Răbdarea, empatia și îngrijirea afectuoasă sunt de ajutor în interacțiunile cu acești pacienți.

Anemone123 – Pixabay

Considerații Etice și Legale în Stadiile Bolii Alzheimer

În stadiile avansate ale bolii Alzheimer, luarea deciziilor cu privire la îngrijirea și tratamentul pacienților devine o chestiune sensibilă și complexă.

Considerații etice și legale importante:

1. Respectarea Autonomiei și Drepturilor Pacientului:

Dacă pacientul încă este capabil să ia decizii, opinia și preferințele sale ar trebui respectate în măsura posibilităților.

2. Desemnarea unui Reprezentant Legal sau Tutore:

Dacă pacientul nu mai este capabil să ia decizii, un reprezentant legal desemnat prin procură medicală sau tutore poate fi numit pentru a lua decizii medicale în numele pacientului.

3. Directiva Anticipată de Tratament (DAT) sau Voința Anticipată:

Persoanele afectate de boala Alzheimer ar trebui să considere să completeze o DAT, în care pot specifica preferințele privind tratamentul medical în situații de incapacitate.

4. Respectarea Dignității și Confortului Pacientului:

Asigurarea confortului fizic, mental și emoțional al pacientului trebuie să fie o prioritate, chiar și în situații dificile.

5. Evitarea Tratamentelor Agresive sau Inutile:

În unele cazuri, tratamentele invazive sau agresive pot să nu mai fie benefice și pot cauza suferință inutilă. Alegerea tratamentului trebuie să vizeze îmbunătățirea calității vieții pacientului.

6. Discuții Deschise cu Echipa Medicală:

Comunicarea deschisă cu echipa medicală (medicul, asistenții medicali și asistenții sociali) ajută în a lua decizii informate și etice.

7. Gestionarea Durerii și Confortului:

Asigurarea unei îngrijiri corespunzătoare a durerii și a confortului ajută la  îmbunătățirea calității vieții pacientului.

8. Sprijin Emoțional pentru Familii și Îngrijitori:

Familie și îngrijitorii trebuie să primească sprijinul emoțional și resursele necesare pentru a face față situațiilor dificile legate de îngrijirea pacienților cu Alzheimer sever.

9. Confidențialitate și Protecția Datelor Medicale:

Păstrarea confidențialității informațiilor medicale ale pacientului este o obligație legală și etică.

10. Respectarea Voinței Pacientului Privind Îngrijirea La Sfârșitul Vieții:

Dacă pacientul a exprimat preferințe clare cu privire la îngrijirea la sfârșitul vieții, acestea ar trebui respectate în măsura posibilităților

Întrebări Frecvente despre Boala Alzheimer

Care este durata medie de viață a unei persoane aflate în stadiul terminal al bolii Alzheimer?

Durata medie de viață a unei persoane aflate în stadiul terminal al bolii Alzheimer variază de la câteva luni până la câțiva ani (aproximativ 8-10 ani). Vârsta, sănătatea generală și nivelul de îngrijire influențează această estimare.

Există factori genetici cunoscuți care contribuie la progresia către stadiul terminal al bolii Alzheimer?

Există factori genetici cunoscuți care influențează progresia către stadiul terminal al bolii Alzheimer.

Mutațiile genetice rare, cele asociate cu proteina precursoră a amiloidului (APP), presenilina 1 (PSEN1) și presenilina 2 (PSEN2), contribuie la apariția precoce a bolii Alzheimer și la o evoluție mai rapidă către stadiul terminal.

Care sunt posibilele efecte secundare ale medicamentelor utilizate în tratamentul stadiului terminal al bolii Alzheimer?

Efecte secundare ale medicamentelor utilizate în tratamentul stadului terminal al bolii Alzheimer: somnolență excesivă, confuzie, constipație, modificări ale apetitului și reacții alergice.

Apar interacțiuni cu alte medicamente. Monitorizarea atentă și comunicarea cu medicul ajută la gestionarea efectelor secundare.

Cum poate fi încetinită sau prevenită progresia Alzheimerului către stadiul terminal?

Încetinirea sau prevenirea progresiei bolii Alzheimer către stadiul terminal implică adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și stimularea mentală și controlul factorilor de risc (hipertensiunea și diabetul).

Există terapii alternative sau schimbări de stil de viață care pot ajuta la gestionarea simptomelor în stadiul terminal al Alzheimerului?

În stadiul terminal al Alzheimerului, terapiile alternative și schimbările de stil de viață oferă sprijin. Terapia prin artă, muzică îmbunătățesc starea de spirit și comunicarea.

Dieta echilibrată, exercițiile ușoare și meditația contribuie la confortul fizic și mental al pacientului.

Referințe

1.      Breijyeh, Z., & Karaman, R. (2020). Comprehensive review on Alzheimer’s disease: Causes and treatment. Molecules, 25(24), 5789.

2.      Silva, M. V. F., Loures, C. D. M. G., Alves, L. C. V., de Souza, L. C., Borges, K. B. G., & Carvalho, M. D. G. (2019). Alzheimer’s disease: risk factors and potentially protective measures. Journal of biomedical science, 26, 1-11.

3.      Park, S. H., Kwon, K. J., Kim, M. Y., Kim, J. H., Moon, W. J., Ryu, H. J., … & Moon, Y. (2023). Diagnostic Tools for Alzheimer’s Disease: A Narrative Review Based on Our Own Research Experience. Dementia and neurocognitive disorders, 22(1), 16.

4.      Li, X.-L., Hu, N., Tan, M.-S., Yu, J.-T., & Tan, L. (2014). Behavioral and Psychological Symptoms in Alzheimer’s Disease. BioMed Research International, 2014, 1–9. https://doi.org/10.1155/2014/927804

5.      Egan, M., Bérubé, D., Racine, G., Leonard, C., & Rochon, E. (2010). Methods to enhance verbal communication between individuals with Alzheimer’s disease and their formal and informal caregivers: a systematic review. Internat