Boala parkinson: Tipuri de parkinson si simptome

Ai întâlnit, în cadrul familiei sau în cercul de prieteni, pe cineva care să fie afectat de boala Parkinson?

Cum ai ajutat sau cum te-ai simțit în prezența unei persoane dragi afectate de boala Parkinson?

Încetinind mișcările și influențând coordonarea, această boală neurodegenerativă atinge adânc esența umanității.

Boala Parkinson, o provocare medicală complexă, nu este doar o afecțiune, ci și o luptă zilnică pentru milioane de oameni din întreaga lume.

Poți și tu să fi o parte activă în această luptă, oferind sprijin și compasiune. Fiecare gest contează!

Definiția Bolii Parkinson

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă cronică a sistemului nervos central (1) caracterizată prin deteriorarea progresivă a celulelor nervoase din creier care produc dopamină care provoacă simptome motorii, cum ar fi tremurul, bradicinezia (încetinirea mișcărilor), rigiditatea musculară și probleme de echilibru.

Boala Parkinson poate afecta și funcțiile non-motorii, având un impact semnificativ asupra calității vieții oamenilor.

5 Idei Principale Ale Acestui Articol

1. Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă progresivă care afectează sistemul nervos central, determinând tremururi, rigiditate musculară și dificultăți în controlul mișcărilor.

2. Cauza bolii Parkinson implică o combinație de factori genetici și de mediu care duc la degenerarea treptată a celulelor nervoase
3. Simptomele bolii Parkinson includ bradicinezia (încetinirea mișcărilor), rigiditatea musculară, tremorul în repaus și instabilitatea posturală, iar acestea pot varia în intensitate de la o persoană la alta
4. Tratamentul bolii Parkinson implică administrarea de medicamente, terapie fizică și ocupațională

5. Cercetările în domeniu avansează, terapia cu celule stem sau intervențiile chirurgicale specializate, și oferă speranțe pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate de această stare

5 Întrebări la Care Răspunde Acest Articol

1. Ce este boala Parkinson și care sunt simptomele sale caracteristice?
2. Care sunt cauzele și factorii de risc asociati cu boala Parkinson?
3. Cum se diagnostichează boala Parkinson și care sunt metodele de confirmare a diagnosticului?
4. Care sunt opțiunile de tratament disponibile pentru persoanele afectate de boala Parkinson?
5. Există măsuri de prevenire sau strategii de gestionare a simptomelor în cazul bolii Parkinson?

Boala Parkinson – Prezentare Generală

Boala Parkinson a fost descrisă și documentată pentru prima dată de medicul britanic James Parkinson. În 1817,

Medicul James Parkinson a publicat un eseu intitulat “An Essay on the Shaking Palsy” (Un eseu despre tremurul paralitic), în care a detaliat simptomele observate la persoane cu această condiție.

Acest eseu a fost primul document care a oferit o descriere detaliată a acestei afecțiuni, și a reprezentat un pas semnificativ în înțelegerea și identificarea bolii Parkinson.

RepentAnd SeekChristJesus on Unsplash

Cauzele Bolii Parkinson

Cauza bolii parkinson rezultă dintr-o combinație complexă (2) de factori genetici și de mediu.

Cauze ale bolii Parkinson:

1. Factori Genetici: Mutațiile genetice cresc susceptibilitatea pentru boala Parkinson.
2. Factori de Mediu: Cazurile de Parkinson rezultă din expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi pesticidele sau toxinele din mediu
3. Probleme Neurologice Specifice: Boala Parkinson este asociată cu acumulare anormală de proteine în creier

4. Factori de Stil de Viață și Alți Factori de Mediu: Fumatul și consumul de cafea, pot avea o influență asupra riscului de a dezvolta boala Parkinson.

Factori de risc și Boala parkinson

Boala Parkinson este afecțiune neurologică complexă, iar existența unor factori de risc poate influența susceptibilitatea unei persoane de a dezvolta această boală.

Boala Parkinson apare dintr-o combinație de mai mulți factori:

1. Vârsta înaintată: Riscul de a dezvolta boala Parkinson crește odată cu înaintarea în vârstă. Este rară în rândul tinerilor și devine mult mai frecventă în rândul persoanelor în vârstă de peste 60 de ani.
2. Sexul masculin: Studiile (3)  arată că bărbații au un risc ușor mai mare de a dezvolta boala Parkinson decât femeile.
3. Istoric familial: Boala Parkinson are o componentă genetică, adică să se transmită în familie.
4. Expunerea la anumite substanțe chimice: Expunerea la pesticide și alte substanțe chimice, pot crește riscul de a dezvolta boala Parkinson.
5. Antecedente de traumatism cranian grav: Persoanele cu leziuni cerebrale severe au risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson mai târziu în viață.
6. Utilizarea anumitor medicamente: Anumite medicamente pot crește riscul de a dezvolta simptome asemănătoare Parkinsonului.
7. Factori de stil de viață: Fumatul și consumul excesiv de alcool au fost asociate cu un risc mai mic de a dezvolta boala Parkinson
8. Expozitia la metale grele: Expunerea la anumite metale grele, cum ar fi plumbul, crește riscul de a dezvolta boala Parkinson.

Semnele și Simptomele Bolii Parkinson

Boala Parkinson se manifestă printr-o serie de simptome distinctive care variază în intensitate și pot evolua pe parcursul timpului.

Simptome ale bolii Parkinson apar după vârsta de 60 de ani, dar pot să apară și la vârste mai tinere.

Simptome de Parkinson:

1. Tremor: Este un tremur fin și ritmic, de obicei în repaus, care afectează în special mâinile.
2. Bradicinezie: Încetinirea mișcărilor voluntare, dificultăți în inițierea și finalizarea anumitor activități.
3. Rigiditate musculară: Mușchii devin rigizi și tensionați, provocând disconfort și, uneori, dureri.
4. Probleme de echilibru și coordonare: Dificultăți în menținerea echilibrului și în efectuarea mișcărilor precise.
5. Modificări ale vorbirii și a vocii: Vorbirea devine mai lentă, monotonă și dificil de înțeles iar tonusul vocii poate fi afectat.
6. Probleme de postură: Cei cu boala Parkinson pot dezvolta o postură înclinată înainte, ca rezultat al rigidității musculare.
7. Instabilitate posturală: Parkinson este o afecțiune neurologică de produce dificultăți în schimbarea rapidă a poziției și pot fi predispuse la căderi.
8. Tulburări cognitive: Boala Parkinson afectează gândirea, memoria și concentrarea.
9. Probleme digestive: Constipația și dificultăți în înghițire
10. Tulburări ale somnului: Dificultăți în a adormi sau în a menține un somn odihnitor.

11. Tulburări emoționale: În cazul persoanelor cu boala Parkinson, depresia și anxietatea sunt comune

Stadiile Bolii Parkinson

Boala Parkinson progresează în etape și simptomele se agravează în timp.

Stadii ale bolii Parkinson:

Stadiul 1 – Boala în fază incipientă:

• În forma primară a bolii Parkinson, simptomele sunt ușoare și afectează, în general, o singură parte a corpului.
• Boala Parkinson cu debut precoce prezintă tremor, rigiditate sau bradicinezie, dar încă se poate menține echilibrul și capacitatea de a efectua activități zilnice obișnuite.

Stadiul 2 – Boala în fază ușoară până la moderată:

• Simptomele se agravează și încep să afecteze ambele părți ale corpului.
• Echilibrul și coordonarea pot fi afectate, ceea ce poate duce la dificultăți în efectuarea unor activități cotidiene.

Stadiul 3 – Boala în fază moderată:

• Simptomele devin mai severe și afectează echilibrul și coordonarea în mod semnificativ.
• Persoanele pot avea dificultăți în a sta în picioare sau în a merge fără ajutor.

Stadiul 4 – Boala în fază avansată:

• Persoanele cu boala Parkinson au nevoie de asistență pentru a merge și pentru a-și desfășura activitățile zilnice.
• Independența este limitată, iar nevoia de îngrijire este crescută.

Stadiul 5 – Boala în fază avansată sau finală:

• În stadiile avansate ale bolii parkinson, simptomele sunt severe și pot avea nevoie de ajutor constant.
• În ultima fază a bolii Parkinson este nevoie de dispozitive speciale pentru a asigura mobilitatea și îngrijirea adecvată pe măsură ce boala avansează.

Tipuri de Boală Parkinson și subtipuri

Boala Parkinson poate fi clasificată în mai multe tipuri, cu variabilitate în prezentare și evoluție.

Iată câteva dintre principalele tipuri de Boală Parkinson:

1. Boala Parkinson Idiopatică: Aceasta este forma cea mai comună și nu are o cauză clară identificată, determină tremor, rigiditate, bradikinezie și instabilitate posturală,
2. Boala Parkinson Genetică: Există câteva mutații genetice rare care pot contribui la dezvoltarea bolii.
3. Parkinsonism Atipic: Acest termen se referă la un grup de afecțiuni care prezintă simptome asemănătoare cu cele ale Boală Parkinson, dar care au cauze diferite. Exemple includ:a. Paralizia Supranucleară Progresivă (PSP): O boală rară care afectează controlul motor și cognitiv, determinând dificultăți în mișcare și probleme de vorbire.b. Sindromul cu Corpuri de Lewy (LBD): O afecțiune care provoacă probleme cognitive, halucinații și fluctuații în funcționarea cognitivă.c. Atrofia Multiplă de Sistem (MSA): O boală rară care afectează sistemul nervos autonom, provocând probleme cu tensiunea arterială, funcții autonome și coordonarea motorie. d. Boala Cu Corpuri de Lewy (DLB): Similar cu LBD, această boală provoacă probleme cognitive și halucinații, dar simptomele motorii pot fi mai ușoare în comparație cu Boala Parkinson.
4. Boala Parkinson Juvenilă: Apar la vârste mai tinere, adesea sub vârsta de 40 de ani. Unele forme de Boală Parkinson Juvenilă (4) sunt cauzate de mutații genetice.
5. Boala Parkinson Asociată Cu Agentul Toxoplasma Gondii: Se crede că există o posibilă legătură între expunerea la parazitul Toxoplasma gondii și dezvoltarea Boală Parkinson.
6. Parkinsonism Medicamentos: Anumite medicamente, cum ar fi antipsihoticele, pot provoca simptome asemănătoare cu cele ale Boală Parkinson.

Diagnosticul Bolii Parkinson

Stabilirea diagnosticului de boală parkinson implică o evaluare detaliată a simptomelor și a istoricului medical al persoanei.

Pentru a diagnostica boala Parkinson sunt mai mulți pași:

1. Examinarea Clinică: Examinare fizică detaliată a simptomelor prezente și observarea semnelor caracteristice ale bolii Parkinson: tremorul, rigiditatea musculară și bradicinezia (încetinirea mișcărilor).
2. Istoric Medical și Anamneză: Discuții despre istoricul medical,  despre simptomele actuale și evoluția în timp. Discuții despre  antecedente familiale de boală Parkinson sau alte afecțiuni neurologice.
3. Teste de Evaluare a Simptomelor: Există  scale standardizate, cum ar fi Scala Uniunii pentru Boala Parkinson (UPDRS), care sunt utilizate pentru a evalua și cuantifica severitatea simptomelor Parkinsoniene.
4. Excluderea Altor Diagnostice Posibile: Trebuie să fie  excluse alte afecțiuni care pot mimica boala Parkinson, diagnostic diferențiat.
5. Excluderea Parkinsonismului Secundar: Excluderea efectelor secundare ale anumitor medicamente sau leziuni cerebrale, care pot provoca simptome asemănătoare Parkinsonului.
6. Examinări Imagistice (opțional): Se pot solicita imagini ale creierului (CT sau RMN) pentru a exclude alte afecțiuni sau pentru a evalua starea creierului.

Prognosticul Bolii Parkinson

Prognosticul bolii Parkinson variază în funcție de mai mulți factori, inclusiv vârstă, stadiul bolii la momentul diagnosticului, răspunsul la tratament și prezența altor condiții de sănătate.

Considerații generale despre prognosticul bolii Parkinson:

1. Progresia Bolii: Boala Parkinson este o afecțiune cronică progresivă. Simptomele se agravează în timp. Unele persoane pot experimenta o progresie lentă, altele pot avea o evoluție mai rapidă.
2. Vârstă la Diagnostic: Persoanele diagnosticate mai devreme în viață (cum ar fi cu boala Parkinson juvenilă) pot avea o evoluție diferită față de cele diagnosticate mai târziu în viață.
3. Răspunsul la Tratament: Tratamentul adecvat și gestionarea simptomelor îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții persoanelor cu boală Parkinson.
4. Comorbidități: Condiții medicale sau afecțiuni concomitente poate afecta prognosticul. Prezența unor probleme de sănătate asociate, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul, pot influența evoluția bolii Parkinson.
5. Susținerea și Îngrijirea Medicală: Un plan de tratament bine gestionat, sprijinul familiei și accesul la servicii medicale de calitate are impact asupra prognosticului.
6. Progresia Cognitivă: În cazul bolii Parkinson cu declin cognitiv (cum ar fi demența din boala Parkinson), prognosticul se schimbă semnificativ, afectând funcționarea și independența

Tratarea Bolii Parkinson

Persoane diagnosticate cu boala Parkinson pot beneficia de o abordare multidisciplinară pentru a gestiona simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții.

Boala Parkinson este o patologie complexă și necesită plan de tratament personalizat, în funcție de simptomele și stilul de viață, cu scopul de a minimiza impactul bolii și de a maximiza calitatea vieții.

Opțiuni pentru gestionarea evoluției bolii:

• Terapie fizică și terapie ocupațională: Exercițiile regulate și terapia fizică pot îmbunătăți mobilitatea, echilibrul și forța generală. Aceasta te poate ajuta să îți menții independența în viața de zi cu zi, dezvoltând strategii pentru sarcinile care au devenit dificile.

• Chirurgie: Procedurile chirurgicale precum stimularea cerebrală profundă (DBS) pot fi benefice.

• Terapie de Logopedie și Terapie Vocală: Pentru îmbunătățirea abilităților de comunicare și vorbire

• Managementul Simptomelor Non-Motorii: Tratarea depresiei și anxietății, gestionarea problemelor digestive, tratarea tulburărilor de somn
• Abordarea Nutrițională și Exercițiile Fizice: O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și proteine slabe.
• Exercițiile fizice regulate: Sprijină mobilitatea și funcțiile motorii.
• Medicație: Medicamentele ajută la  gestionarea simptomelor

Ce înseamnă a trai cu Parkinson?

A trăi cu boala Parkinson înseamnă a face față unei afecțiuni neurologice cronice care afectează mișcările și poate implica diverse simptome motorii și simptome non-motorii.

Poți trăi cu Parkinson urmând câțiva pași care te ajută să faci față atât stadiilor incipiente ale bolii cât și celor avansate ale bolii:

1. Gestionarea Simptomelor: Trăind cu tremor, rigiditate musculară, bradicinezie și alte simptome motorii care pot varia în intensitate și pot afecta activitățile zilnice.
2. Acomodarea la Schimbări: Adaptarea la modificările pe care boala le aduce în rutina zilnică și în capacitatea de a desfășura anumite activități.
3. Planificarea Tratamentului: Menținerea unui program de tratament, inclusiv medicamente și vitamine pentru boala Parkinson, terapie fizică, terapie ocupațională și alte intervenții, pentru a controla simptomele.
4. Solicitarea de Sprijin: A cere ajutor de la profesioniști medicali, terapeuți sau membri ai familiei în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi.
5. Abordarea Aspectelor Non-Motorii: Tratarea și gestionarea simptomelor non-motorii precum depresia, anxietatea, problemele digestive și tulburările de somn.
6. Menținerea Conexiunilor Sociale: Menținerea relațiilor sociale  participare la activități care aduc bucurie și satisfacție.
7. Stimularea Mentală și Fizică: Participarea la activități care susțin funcțiile cognitive și fizice, precum exercițiile fizice și activitățile de stimulare mentală.
8. Furnizarea de Timp pentru Odihnă și Recuperare: Asigurarea unui echilibru între activități și odihnă pentru a menține starea de sănătate cât mai bună posibil.
9. Menținerea unei diete echilibrate: Consumul de alimente bogate în fibre și de lichide în cantități suficiente pentru a gestiona constipația, un simptom comun.

Adaptarea stilului de viață și urmarea anumitor indicații pot ușura semnificativ călătoria de a trăi cu boala Parkinson.

Rolul îngrijitorilor în gestionarea bolii Parkinson

Îngrijitorii oferă sprijin și îngrijire persoanelor afectate de această afecțiune cronică.

Rolurile-cheieale îngrijitorilor în sprijinirea persoanelor care au primit diagnosticul de boală Parkinson:

1. Asistență în Activitățile de Zi cu Zi: Ajutor pentru îndeplinirea sarcinilor zilnice: îmbrăcatul, spălatul, hrănirea și igiena personală.
2. Administrează Medicamente: Responsabilitate pentru administrarea corectă a medicamentelor conform prescripției medicale.
3. Monitorizarea Simptomelor: Observă și raportează medicului simptomele noi sau schimbările în evoluția bolii
4. Facilitarea Participării la Terapie: Sprijină persoanele să se prezinte la ședințe de terapie fizică, terapie ocupatională sau alte intervenții medicale.
5. Stimularea Activității Fizice și Cogniției: Îi susțin pe cei bolnavi în desfășurarea de exerciții fizice și activități care susțin funcțiile cognitive.
6. Oferă Suport Emoțional: Oferă suport și compasiune  în momentele dificile și îi ajută să se simtă în siguranță și sprijiniți.
7. Gestionarea Nutriției: Au grijă ca persoanele să aibă o dietă echilibrată și sănătoasă,
8. Ajutarea în Comunicare:  Facilitează comunicarea  în cazul în care vorbirea sau scrierea sunt afectate de boala Parkinson.
9. Organizarea Programului de Tratament: Ajută la menținerea unui program coerent de tratament și la respectarea programării la medic sau terapeuți.
10. Furnizează Informații și Educație: Caută informații despre boala Parkinson și pot oferi persoanei și familiei sale informații utile și educative.
11. Coordonarea cu Profesioniștii Medicali: Lucrează în colaborare cu medicii și alți profesioniști medicali pentru a asigura o îngrijire integrată și eficientă.
12. Promovează Stilul de Viață Sănătos: Încurajează obiceiuri sănătoase precum o alimentație echilibrată și exerciții fizice.

Abordarea impactului psihosocial al bolii Parkinson

A trăi cu boala Parkinson este  o provocare fizică și mentală. Boala Parkinson este o boală complexă, complicată și dificil de abordat.

Boala Parkinson are impact asupra aspectelor psihosociale ale vieții:

1. Starea Emoțională: Persoanele experimentează stări de anxietate, depresie sau stres
2. Relații Interpersonale: Afectează comunicarea și interacțiunea socială.
3. Izolare Socială: Mobilitatea redusă și simptomele motorii limitează participarea la activități sociale și duce la izolare și sentimente de singurătate.
4. Autonomie Redusă: Dependența crescută de ajutorul altora pentru activitățile zilnice poate influența sentimentul de independență și autonomie personală.
5. Stima de Sine: Bolnavii de Parkinson au momente de frustrare sau scăderea stimei de sine din cauza limitărilor impuse de boală.

6. Impactul asupra Familiei și Cercului Social: Familia și prietenii pot fi afectați emoțional și logistic de nevoile specifice ale celor cu Parkinson.

7. Angajament în Activități Plăcute: Persoanele diagnosticate cu Parkinson au capacitatea redusă de a participa la activități pe care le plăceau anterior
8. Stresul Financiar: Costurile asociate tratamentului și gestionării bolii reprezintă o sursă de stres financiar pentru persoană și familie.
9. Abordarea Profesională: Simptomele influențează abilitatea de a munci și de a menține anumite locuri de muncă, având un impact asupra situației financiare și a carierei profesionale.
10. Calitatea Vieții: Toate aceste aspecte pot influența în final calitatea vieții, adăugând o dimensiune psihosocială semnificativă la gestionarea bolii Parkinson.

Cercetări avansate privind tratamentul bolii Parkinson

Cercetările avansate privind tratamentul (5) bolii Parkinson au evoluat semnificativ în ultimii ani, deschizând noi perspective și oferind speranțe pentru îmbunătățirea calității vieții .

Iată câteva direcții cheie:

1. Terapie Genetică și Celulară: Se explorează terapiile care vizează corectarea genelor sau utilizarea celulelor stem pentru a repara funcția neuronală afectată.
2. Stimularea Cerebrală Profundă (DBS) Avansată: Tehnologiile DBS (6) au evoluat, permițând o mai precisă și eficientă stimulare a creierului pentru a controla simptomele.
3. Farmacoterapie Inovatoare: Se lucrează la dezvoltarea de medicamente noi și la adaptarea celor existente pentru a oferi o mai bună controlare a simptomelor și a evita efectele secundare nedorite.
4. Terapii Neuro-Imune: Cercetările explorează modul în care sistemul imunitar poate influența progresia bolii și se caută modalități de a interveni în acest proces
5. Integrarea Tehnologiei: Utilizarea tehnologiei avansate pentru monitorizarea și gestionarea simptomelor, inclusiv dispozitive de urmărire și aplicații mobile.
6. Tratamentul Simptomelor Non-Motorii: Accentul este pus și pe abordarea simptomelor non-motorii, cum ar fi problemele cognitive, tulburările de somn și stările de anxietate sau depresie.

Aceste cercetări avansate reprezintă speranțe reale pentru îmbunătățirea vieții celor cu boala Parkinson și indică o evoluție promițătoare în domeniul tratamentului acestei afecțiuni neurodegenerative.

Întrebări frecvente despre Boala Parkinson

Cum putem să prevenim apariția bolii Parkinson?

Nu există modalități sigure de prevenire a bolii Parkinson. Cu toate acestea, menținerea unui stil de viață sănătos, evitarea leziunilor la cap, reducerea expunerii la substanțe toxice și gestionarea stresului pot fi măsuri benefice pentru sănătatea creierului în contextul bolii Parkinson.

Cum afectează boala Parkinson sarcina și fertilitatea?

Boala Parkinson nu afectează direct fertilitatea sau sarcina. Cu toate acestea, poate face sarcina fizică dificilă. Efectele medicamentelor tale asupra bebelușului nu sunt pe deplin cunoscute, așa că va trebui să discuți despre acest lucru cu medicul tău.

Care sunt posibilele complicații sau efecte secundare ale tratamentelor pentru boala Parkinson?

Tratamentele pentru boala Parkinson pot cauza complicații precum dischinezie, halucinații și comportamente compulsive. De asemenea, este posibil să aveți senzație de greață, insomnie sau constipație. Este crucial să discutați aceste posibile efecte cu furnizorul dvs. de îngrijire medicală.

Cum ajutăm aparținătorii să facă fața unei persoane din familie diagnosticate cu boala Parkinson?

Ajutorul oferit apartinatorilor pentru a face față unui membru al familiei afectat de boala Parkinson implică educație și informare despre boală, comunicare deschisă și empatică, planificare și organizare eficientă a rutinei zilnice, sprijin psiho-emoțional, instruire în îngrijirea corespunzătoare, îngrijirea propriei sănătăți și căutarea resurselor comunitare, toate acestea contribuind la asigurarea unui mediu de sprijin și îngrijire optim.

Există terapii alternative sau complementare eficiente pentru gestionarea simptomelor bolii Parkinson?

Terapiile alternative precum acupunctura, masajul și Tai chi pot ajuta persoanele care suferă de boala Parkinson. Acestea nu înlocuiesc tratamentul medical, dar pot completa acest tratament și pot îmbunătăți starea generală de bine.

Ce Tipuri de Parkinson Există și Care sunt Simptomele Lor?

Există două tipuri principale de Parkinson: tremor predominant și rigiditate-akinetică. Simptomele bolii Parkinson includ tremorul, rigiditatea musculară, mișcările lente și dificultatea de a echilibra și coordona. Alte simptome pot include scăderea mirosului, tulburări de somn și depresie.

Concluzie

Boala Parkinson reprezintă o afecțiune complexă și cu un impact semnificativ asupra indivizilor și societății în ansamblu,

Această boală neurodegenerativă afectează capacitatea de mișcare, funcțiile cognitive și emoționale.

Identificarea precoce și tratamentul corespunzător pot aduce îmbunătățiri semnificative în calitatea vieții, încetinind progresul bolii.

Sprijinul comunitar și accesul la servicii medicale de calitate sunt folosite pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni complexe.

Prin conștientizare, cercetare și îngrijire adecvată, putem contribui la îmbunătățirea vieții celor afectați de boala Parkinson.

Referințe

1. Ludwig, P. E., Reddy, V., & Varacallo, M. (2017). Neuroanatomy, central nervous system (CNS).
2. Kouli, A., Torsney, K. M., & Kuan, W. L. (2018). Parkinson’s disease: etiology, neuropathology, and pathogenesis. Exon Publications, 3-26.
3. Abraham, D. S., Gruber-Baldini, A. L., Magder, L. S., McArdle, P. F., Tom, S. E., Barr, E., … & Shulman, L. M. (2019). Sex differences in Parkinson’s disease presentation and progression. Parkinsonism & related disorders, 69, 48-54.
4. Anwar, A., Saleem, S., Akhtar, A., Ashraf, S., & Ahmed, M. F. (2019). Juvenile parkinson disease. Cureus, 11(8).
5. Stoker, T. B., & Barker, R. A. (2020). Recent developments in the treatment of Parkinson’s Disease. F1000Research, 9.
6. Malvea, A., Babaei, F., Boulay, C., Sachs, A., & Park, J. (2022). Deep brain stimulation for Parkinson’s Disease: A Review and Future Outlook. Biomedical Engineering Letters, 12(3), 303-316