Arhive lunare: ianuarie 2020

Ce ajută Memoria mai mult_ Cafeaua sau Miscarea Fizica

Ce ajută mai mult la o Memorie mai bună?

Redactat de Eugen Popa - Președinte Asociația Română de Hipnoză

Ce ajută mai mult la o Memorie mai bună?

 

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Ce te ajută mai mult, o plimbare sau o cafea?

Memoria de lucru este capacitatea creierului de a stoca și manipula informații pe termen scurt.

Unul dintre cele mai simple moduri de a vă stimula memoria este să faceți o plimbare rapidă de 20 de minute, constată noi cercetări.

Pe scurt, asta este concluzia unui nou studiu publicat de curând în revista Scientific Reports.

Energia mentală obținută în urma unei scurte plimbări este echivalentă cu o ceașcă de cafea dimineața.


Citește alte articole pe același subiect:
1) Mișcarea Fizică îmbunătățeste Starea de Spirit
2) Creșterea Inteligenței prin Stimulare Cerebrală
3) Amintirile și modul în care ni le readucem aminte


 

Exercițiile Fizice și Sevrajul Cafelei

De fapt, s-a demonstrat că exercițiile fizice reduc simptomele sevrajului de cafea, deci poate fi util pentru persoanele care încearcă să reducă consumul de cafea.

Studiul a măsurat efectele atât a cafeinei, cât și a exercițiilor fizice asupra memoriei de lucru.

 

Ce este Memoria de Lucru?

Memoria de lucru este capacitatea creierului de a stoca și manipula informații pe termen scurt.

Este locul în care creierul stochează informații pentru perioade scurte de timp pentru a le prelucra.

Gândiți-vă la memorie ca la un fel de tablă pe care creierul notează ideile.

O memorie de lucru mai eficientă contribuie la o mai bună învățare, planificare, raționament și multe altele.

 

Cum s-a realizat studiul

Studiul a cuprins 59 de persoane, dintre care jumătate erau consumatori obișnuiți de cofeină.

Efectele unei activități fizice rapide asupra performanței cognitive au fost comparate cu consumul a unei singure cești de cafea.

Rezultatele au arătat că o plimbare rapidă a fost la fel de eficientă în stimularea memoriei atât pentru consumatorii de cofeină, cât și pentru cei care nu consumă cofeină.

Un studiu anterior a arătat că o plimbare de 20 de minute poate stimula instantaneu creierul la maximum 12 săptămâni de antrenament.

În timp ce creșterea performanței mintale se estompează rapid, ea poate fi ușor îmbunătățită dacă faci exerciții fizice.

Doamna Anisa Morava, prima autoare a studiului, a declarat:

„Persoanele sănătoase care beau două căni de cafea pe zi sunt, în general, OK, în sensul că nu vor fi afectate negativ majoritatea funcțiilor fiziologice.

Cu toate acestea, pentru anumite persoane, consumul de cofeină poate fi problematic și ar trebui limitat sau redus. ”

Autorii studiului explică simptomele sevrajului cofeinei:

„Simptomele sevrajului de cofea includ dureri de cap, oboseală, stare de nemulțumire și reducere a atenției.

Mai mult, sevrajul cafeinei a fost asociat cu performanțe cognitive reduse. ”

Dna Morava a spus:

„Dacă oamenii se confruntă cu un sevraj, o plimbare rapidă și intensă poate reduce unele dintre simptome.”

 

Mai multe modalități de a stimula memoria

Alte modalități de a stimula memoria includ consumul mai multor legume, consumul vitaminei D, consumul de ciocolată fierbinte, respirația pe nas, o dispoziție bună și multe altele.

În timpul iernii este important, de asemenea, să te expui suficient la lumină.

Expunerea suficientă la lumină poate fi una dintre cele mai simple metode de a îmbunătăți memoria și învățarea.

Cercetările descoperă că prea mult timp petrecut în interior în iluminare slabă provoacă modificări dăunătoare structurii și funcției creierului.

 

Întrebări pentru Tine:

  1. Vrei să ai o memorie mai bună?
  2. Ești dispus/ă să faci ceva pentru asta?
  3. Cum stai cu cafeaua?

Scrie răspunsurile tale în comentariu mai jos și hai să vorbim despre asta!

 

Vrei să ai acces la Cea Mai Mare Bibliotecă Online din România din domeniul Dezvoltării Personale?

Dă click pe linkul de mai jos și intră în Biblioteca Puterea Minții chiar acum, unde ai acces la:

  • sute de ore de cursuri,
  • zeci de ședințe de terapie,
  • demonstrații și
  • Certificări Internaționale

Click AICI și înscrie-te chiar acum

 

 

Studiul a fost publicat în jurnalul Scientific Reports (Morava et al., 2019).
selfie si depresia

Selfie-urile și Depresia Sunt Strâns Corelate

Redactat de Eugen Popa - Președinte Asociația Română de Hipnoză

Selfie-urile și Depresia

 

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință


 

Un studiu publicat recent în revista Sex Roles aduce o  lumină nouă asupra relației dintre auto-fotografiere ( selfie), auto-obiectivarea și simptomele depresive la femei.

Datorită faptului că femeile primesc adesea apprecieri din partea celorlalți mai ales pentru aspectul lor fizic și și se pune mare preț pe atractivitatea lor fizică, cercetătorii au fost interesați să exploreze modul în care auto-obiectivarea a fost legată de comportamentele online.

„Colaborez cu Mindy Erchull pe probleme legate de teoria obiectivării de câțiva ani. De asemenea, am început să fiu interesat de efectele presiunii sociale asupra experiențelor oamenilor”, a explicat autorul principal al studiului, Miriam Liss, profesor de științe psihologice la Universitatea Mary Washington.

„Am fost interesați să vedem modul în care obiectivarea se referă la experiențele din social media – în special Instagram, care este o platformă care se bazează pe postarea de imagini vizuale. Alte studii asupra acestui subiect au analizat în mare măsură modul în care sentimentele de auto-obiectivare pot fi consecința social media.

Am vrut să analizăm modul în care auto-obiectivarea poate schimba modul în care oamenii se comportă când postează selfie-uri.”

Studiul despre legătura dintre Selfie-uri și Depresie

Pentru acest studiu, cercetătorii au examinat 164 de studenți de la o universitate  Statelor Unite. Sondajul a evaluat manipularea fotografiei, numărul mediu de selfie-uri, percepțiile eronate din social media și simptomele depresive.

Majoritatea participanților au raportat că au realizat între 2 și 5 selfie-uri înainte de a posta selfie-ul câștigător pe Instagram, în timp ce aproximativ 5% au raportat că au făcut, în medie, mai mult de 20.

Cercetătorii au descoperit că femeile care au făcut mai multe de selfieuri înainte de a alege unul pentru a posta pe Instagram aveau în medie un nivel mai ridicat de percepție auto-critică despre corpul lor și mai multe simptome de depresie.

„Multe femei tind să își vadă corpul din perspectiva unui observator. Aceasta este cunoscută sub numele de supraveghere corporală, care este considerată o manifestare a auto-obiectivării.

Am descoperit că acest lucru este în strânsă legătură cu modul în care se folosește de social media ”, a spus Liss pentru PsyPost.

„Mai exact, femeile care se sunt foarte atente la corpul lor au mai multe șanse să folosească instrumente de manipulare foto pe Instagram și sunt mai susceptibile să facă un număr mare de selfie-uri înainte de a selecta unul pentru a posta. La rândul lor, aceste comportamente sunt legate de simptomele depresiei. ”

 

Filtrele Instagram pentru Selfieuri

În plus, tendința de manipulare a fotografiei – cum ar fi utilizarea unui filtru pentru a schimba aspectul general al fotografiei, editarea pentru a ascunde cusururile și a face ca anumite părți ale corpului să pară mai mari sau să pară mai mici – au fost, de asemenea, legate de simptome depresive.

„Manipularea fotografiei pare să influențeze simptomele depresive prin sentimentul că o persoană se prezintă online într-un mod înșelător”, a spus Liss.

„Observăm că acest lucru creează un cerc vicios. Pe de-o parte femeile doresc să se prezinte pe sine pe rețelele de socializare folosind cea mai bună imagine posibilă, dar în același timp, acest lucru le poate face de fapt să se simtă mai rău față de ele însele.

Acest lucru se poate datora fi parțial faptului că pot avea un sentiment că nu sunt oneste cu privire la modul în care se prezintă. De fapt, primul tău selfie ar putea fi foarte bine cel mai bun selfie al tău! ”, a spus Liss.

Dar studiul – ca toate cercetările – include unele limitări.

„Acesta a fost un studiu corelațional, deci nu putem face concluzii cauzale. Femeile care sunt deprimate pot avea o mai mare tendință în a manipula fotografia sau să facă un număr mare de fotografii înainte de a posta și sunt, de asemenea, mai predispuse către supravegherea corpului. Cel mai probabil ne învârtim în cerc, mai degrabă decât să avem o linie dreaptă către o țintă bine definită a cauzalității ”, a explicat Liss.

„De asemenea, cred că întrebarea despre cum se simte un om autentic în legătură cu prezentarea sa  online ar trebui analizată în alte contexte. Oamenii s-ar putea simți aiurea nu doar în privința imaginilor pe care le postează, ci și despre modul în care își prezintă viața.”

Există multe persoane care prezintă o versiune foarte “curată” a vieții lor pe rețelele de socializare și nu le place să posteze despre greutățile și dificultățile lor. „

„Desigur, acest lucru dă impresia că nimeni altcineva nu se luptă, ceea ce poate face ca oamenii care se luptă să se simtă mai singuri. Dar cred că ar putea afecta în mod negativ și persoanele care nu postează într-un mod autentic. Pe de altă parte, în anumite contexte, pot exista unele avantaje pentru a prezenta cel mai bun self online. Cred că acesta este un subiect care merită investigat în continuare ”, a adăugat Liss.

 

Întrebări pentru tine:

  1. Folosești Instagram?
  2. Îți faci selfiuri?
  3. Le retușezi?
  4. Folosești filtre pentru Instagram?

Scrie răspunsul tău mai jos în comentariu :)

 

Studiul „Picture Perfect: The Relationship between Selfie Behaviors, Self-Objectification, and Depressive Symptoms”, a fost scris de Sophia J. Lamp, Alyssa Cugle, Aimee L. Silverman, M. Tené Thomas, Miriam Liss și Mindy J. Erchull.
zambet prefacut

Cât Costă să ai un Zâmbet Prefăcut?

Redactat de Eugen Popa - Președinte Asociația Română de Hipnoză

Cât Costă să ai un Zâmbet Prefăcut? 

 

Pentru că DA! Prefăcătoria Emoțională costă!

 

Diferența cheie a fost aceea dacă oamenii erau prefăcuți „superficiali” sau „profunzi”.

Noi studii arată că persoanele care își falsifică emoțiile experimentează cele mai înalte niveluri de tensiune fizică și mentală.

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

O deconectare dintre emoția pe care o afișează oamenii și cea pe care o simt cauzează pagube psihologice, inclusiv epuizare emoțională.

În schimb, persoanele care își schimbă starea interioară și apoi exprimă această emoție reală, simt cea mai mică încordare.

Concluziile provin dintr-un studiu despre cum peste 2.500 de angajați din mai multe meserii despre cum își gestionează emoțiile.

Dr. Allison Gabriel, primul autor al studiului, a spus:

„Ceea ce am dorit să știm este dacă atunci când oamenii aleg să își controleze emoțiile atunci când interacționează cu colegii lor de muncă, de ce aleg să facă asta dacă nu există o regulă formală care să le impună acest lucru și ce avantaje, dacă există, reies de pe urma acestui efort.”

Diferența cheie a fost între cei care doar exprimau o emoție fără să o simtă, adică de suprafață, și cei care o creau și o simțeau cu adevărat în sufletul lor și apoi o manifestau și exprimau în exterior. Dacă vrei, este ca diferența dintre un actor de duzină și unul de primă mână.

Dr. Gabriel a explicat distincția:

„Emoția superficială este falsă și transmite un mesaj eronat altor persoane.

În interior, este posibil să fii supărat sau frustrat, dar la exterior, încerci tot posibilul să fii plăcut sau pozitiv.

“Actoria profundă” te schimbă pe tine, cum simți tu la nivel interior, profund.

Când te manifești în acest mod, încerci de fapt să aliniezzi modul în care te simți cu modul în care interacționezi cu alte persoane. „

Rezultatele Studilui

Studiul a descoperit că majoritatea oamenilor trebuie să se prefacă mai mult sau mai puțin la servici.

Cu toate acestea, chiar dacă trebuie să te prefaci, în bine sau în rău, cel mai bine este să o faci manifestând cu o devărat o trăire reală interioară.

Te-a supărat seful că nu ți-a dat o primă dar nu vrei să îi arăți că ești supărată? Mai întâi accesează o trăire interioară de calm sau chiar detașare, mulțumire și exprimă-te la exterior.

Dr. Gabriel a explicat:

„Concluzia principală este că “prefăcuții profunzi” – cei care încearcă într-adevăr să fie pozitivi cu colegii lor – fac acest lucru din motive prosociale și obțin beneficii semnificative de pe urma acestor eforturi.”

Aceștia au descoperit că au avut cele mai bune rezultate în obiectivele lor de muncă și au avut cea mai mare încredere din partea colegilor lor.

În schimb, cei care s-au prefăcut atât la suprafață, cât și în profunzime, au trăit cea mai mare tensiune mentală.

Dr. Gabriel a spus:

„Cei care s-au străduit cel mai mult să mențină aparențele au avut cel mai mult de suferit, dpdv al bunăstării, inclusiv niveluri ridicate de epuizare emoțională și sentimentul de a fi inadecvat la locul de muncă.”

Dr. Gabriel a concluzionat:

„Cred că ideea de “Prefă-te până iese” sugerează în ultimă instanță o tactică de supraviețuire la locul de muncă.

Poate că zâmbetul de complezență dă rezultate pe termne scurt, dar pe termen lung, această strategie va submina eforturile de a vă îmbunătăți sănătatea și relațiile pe care le aveți la locul de muncă.

În multe feluri, totul se rezumă la a „fi drăguți unii cu alții”.

Nu numai că oamenii se vor simți mai bine, dar performanțele și relațiile sociale ale oamenilor se pot îmbunătăți, de asemenea. ”

 

Întrebări pentru tine:

  1. Tu cât de mult te prefaci când ești la locul de muncă?
  2. Ai simțit vreodată că te afectează acest lucru?
  3. Ce poți face pentru a nu mai fii nevoit/ă să te prefaci?

Scrie răspunsurile tale în comentariu mai jos și hai să pornim o discuție pe acest subiect

 

Studiul a fost publicat în Journal of Applied Psychology (Gabriel et al., 2019).
sensul in viata - puterea mintii

Vârsta la care Sensul Vieții contează cel mai mult

Redactat de Eugen Popa - Președinte Asociația Română de Hipnoză

Vârsta la care Sensul Vieții contează cel mai mult

 

Oamenii sunt cel mai pasionați de căutarea sensului vieții lor la două momente clare, de-a lungul vieții.

Oamenii caută cel mai activ sensul în viață în jurul vârstei de douăzeci de ani și apoi, din nou, peste vârsta de șaizeci de ani, arată noi studii.

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

La douăzeci de ani, oamenii încă caută să îți găsească rostul, menirea lor în viață, atât prin relațiile pe care și le creează cât și prin cariera pe care o aleg.

Adesea aceste perioade pot fi însoțite de momente nefericite, când sentimentele de depresie și anxietate pot atinge un maxim.

Uneori, dar nu mereu, vârsta medie (în jurul a 40 de ani) aduce o perioadă de stabilitate în care căutarea sensului scade pe măsură ce oamenii se stabilesc și își găsesc drumul în viață.

În general, oamenii încep să se simtă mai fericiți în această perioadă de mijloc.


sensul vietii - puterea mintii

Căutarea sensului în viață începe din nou după vârsta de 60 de ani, când apare ideea pensionării iar  familia și prietenii încep să se rărească.

Căutarea sensului este importantă din mai multe motive, explică profesorul Dilip V. Jeste, coautorul studiului:

„Mulți se gândesc la sensul și scopul în viață dintr-o perspectivă filozofică, dar sensul în viață este asociat cu o sănătate mai bună, bunăstare și chiar longevitate.

Cei care au sens în viață sunt mai fericiți și mai sănătoși decât cei care nu îl au. ”

Concluziile provin dintr-un studiu realizat pe 1.042 de persoane care au fost intervievate despre sensul pe care l-au experimentat în viață, împreună cu alte rezultate importante.

Rezultatele au relevat o conexiun în formă de U între căutarea sensului în viață și vârstă.

Profesorul Jeste a explicat:

„Când ești tânăr, ca la vârsta de 20 de ani, nu ești sigur de cariera ta, de partenerul de viață și de cine ești ca persoană.

Căutați un sens în viață.

Pe măsură ce crești si ajungi în jurul vârstei de treizeci, patruzeci și cincizeci de ani, ai relații mai stabile și mai solide. Poate te-ai căsătorit și ai o familie și o carieră.

Căutarea scade și sensul în viață crește.

După 60 de ani, lucrurile încep să se schimbe.

Oamenii se retrag de la locul de muncă și încep să-și piardă identitatea.

Încep să dezvolte probleme de sănătate și unii dintre prietenii și familia lor încep să dispară din viața lor.

Ei încep să caute din nou sensul în viață, deoarece sensul pe care l-au avut cândva s-a schimbat. „

 

Întrebări pentru tine:

  1. Ți-ai găsit Sensul în Viață?
  2. Dacă ai răsuns Da, vrei să ne spui care este?
  3. Când l-ai descoperit? La 20, la 40 sau la 60 de ani?

Scrie răspunsurile tale într-un comentariu mai jos!

Sursa aici: https://www.psychiatrist.com/JCP/article/Pages/2020/v81/19m13064.aspx