Milioanele de oameni din întreaga lume suferă de boli autoimune și alergii!

Pentru cei care au astfel de sisteme imune hipersensibile, hiperactive sau de-a dreptul abuzive, care simt ca și cum ar lupta în mod constant cu propriul lor corp există acum o nouă speranță.

De la alergii neîncetate la anafilaxia care pune viața în pericol și la boala autoimună debilitantă, sistemul care ar trebui să ne protejeze poate fi problematic atunci când nu funcționează cum trebuie. 

Cum s-a realizat studiul

Un nou studiu aduce cu sine mari speranțe pentru cei care suferă de boli autoimune sau alergii, abordând această problemă într-un mod complet nou.

Folosind șoareci transgenici și culturi de celule prelevate din amigdalele umane, cercetătorii au găsit acum dovezi ale modului în care corpul nostru s-ar putea apăra împotriva greșelilor care duc la afecțiuni precum astmul, alergiile alimentare și lupusul. 

Au găsit o proteină numită neuritină, produsă de celulele imune. Acționează un pic ca un antihistaminic.

Neuritrina previne bolile autoimune

„Există peste 80 de boli autoimune, în multe dintre ele găsim anticorpi care se leagă de propriile țesuturi și ne atacă în loc să vizeze agenții patogeni – viruși și bacterii”, a explicat imunologul Paula Gonzalez-Figueroa de la Universitatea Națională Australiană (ANU).

Am descoperit că neuritina suprimă formarea de celule plasmatice haotice, care sunt celulele care produc anticorpi nocivi.”

Știm de ceva vreme că celulele T reglatoare ale sistemului imunitar suprimă anticorpii auto-direcționați și imunoglobulina E (IgE) – anticorpii care instigă eliberarea histaminei notorii ca răspuns la alergii – dar nu știm  cum face asta. 

Gonzalez-Figueroa și echipa ei au avut nevoie de cinci ani  pentru a rezolva această problemă și au făcut asta cu ajutorul șoarecilor modificați genetic și a celulelor umane cultivate în laborator.

Cercetătorii au descoperit că o clasă specială de celule numite T folicular reglator (sau Tfr) pompează neuritina, care reduce producția de IgE (aceasta este acțiunea sa antihistaminică) și suprimă alte procese care trimit celulele plasmatice în misiuni de auto-direcționare (prin urmare, anulând răspunsurile noastre autoimune). 

Șoarecii fără capacitatea de a produce neuritină au șanse crescute de a muri de anafilaxie atunci când sunt injectați cu albumina dintr-un ou. Acești șoareci, crescuți genetic pentru a nu avea celule Tfr producătoare de neuritină, au crescut la începutul vieții o populație de celule plasmatice defecte. Acestea sunt celulele care au dezvoltat auto-antigeni.

Dar când echipa a tratat șoareci cu deficit de Tfr prin injectarea neuritinei, au avut rezultate uimitoare.

„Șoarecii cu deficiență de Tfr tratați cu neuritină s-au însănătoșit”, au scris Gonzalez-Figueroa și colegii în lucrarea lor, explicând că tratamentul a dus la dispariția populației de celule B necinstite.

Echipa avertizează că încă nu înțeleg calea completă implicată în aceste mecanisme imune sau efectele neuritinei asupra altor procese celulare. În timp ce neuritina a fost studiată în sistemele nervoase umane de ceva timp, modul exact în care declanșează celulele nu a fost clar.

„Acest lucru ar putea fi mai mult decât un medicament nou – ar putea fi o abordare complet nouă pentru tratarea alergiilor și a bolilor autoimune”, a spus Vinuesa.

„Dacă această abordare ar avea succes, nu ar fi nevoie să epuizăm celulele imune importante și nici să nu împânzim întregul sistem imunitar; în schimb, ar fi nevoie să folosim doar proteinele pe care corpul nostru le folosește pentru a asigura toleranța imunitară.”

Dacă au dreptate, iar neuritina se dovedește sigură, este posibil ca într-o bună zi un număr tot mai mare de persoane care se confruntă cu alergii și boli autoimune să scape în sfârșit de aceste probleme.

Întrebări pentru tine:

• Suferi de boli autoimune?
• Suferi de alergii?
• Ai folosi acest tratament?
• Știi pe cineva care suferă de aceste probleme?

Această lucrare a fost publicată în Cell.

Cuvintele care ne arată că urmează o Despărțire

Limbajului se schimbă cu trei luni înainte de întreruperea relației.

Unul dintre semnele că un cuplu se va despărți sunt evidente în modul în care partenerii folosesc cuvintele încă cu câteva luni înainte de eveniment, arată ultimele studii în domeniu.

Despărțirea de cineva este o decizie grea pentru toți cei implicați. Dar este ceva cu care se confruntă mulți oameni.

Ceea ce o face și mai dură este când știi că urmează o despărțire, cu ceva vreme înainte de a se întâmpla de fapt ceva.

Cercetările constată că există semne care prefigurează acest eveniment nefericit cu câteva săptămâni înainte ca orice alt semn de probleme să înceapă să apară vreodată în relația voastră.

Tipurile de cuvinte pe care le folosesc ambele persoane se schimbă cu trei luni înainte de despărțire, iar limbajul lor se deplasează mai mult către o auto-focalizare cu o utilizare mai mare a pronumelui „I”, folosind în același timp mai multe cuvinte care indică procesarea cognitivă decât cele utilizate în mod obișnuit în conversație sau corespondența scrisă doi parteneri care sunt încă împreună (pentru că nu au atins încă aceste etape).

Această schimbare a modului în care persoana vorbește despre sine ar putea fi un indiciu al stimei de sine scăzute sau a îndoielilor personale care încep să devină prea mari pentru ei și să-i facă să-și dorească să iasă din relație.

Acest lucru se întâmple chiar dacă s-ar putea să nu fi realizat ei înșiși la început asta. Acest lucru ar putea apoi să conducă la sentimente rănite ale partenerului lor, precum și la furie, deoarece s-ar simți păcăliți de modul în care au fost gestionate lucrurile.

Tipurile de cuvinte pe care le folosesc ambele persoane se modifică cu aproximativ trei luni înainte de despărțire.

Limbajul începe să se orienteze mai mult către o auto-focalizare, cu o utilizare mai mare a pronumelui ‘” eu ”.

Există, de asemenea, o utilizare mai mare a cuvintelor care indică procesarea cognitivă.

Acest lucru sugerează că se gândesc intens la ceva.

Iată care sunt cuvintele cel mai des întâlnite când urmează o Despărțire în Relație

Exemple de cuvinte de procesare cognitivă includ „vreau”, „gândesc”, „nevoie”, „realizare”, „decizie”, „raționament”, „depinde” și „uimire”.

Acest lucru este confirmat, indiferent dacă ei sunt cel/cea care încheie relația sau, care sunt “părăsiți”.

Doamna Sarah Seraj, primul autor al studiului, a spus:

„Se pare că, chiar și înainte ca oamenii să fie conștienți că o despărțire va avea loc, acest lucru începe să le afecteze viața.
Nu observăm cu adevărat de câte ori folosim prepoziții, articole sau pronume, dar aceste cuvinte funcționale se modifică într-un fel când treci printr-o revoltă personală care ne poate spune multe despre starea noastră emoțională și psihologică.”

Studiul a analizat peste 1 milion de postări făcute de 6.800 de persoane pe Reddit, o platformă socială online unde se discută foarte multe subiecte.

Unul dintre aceste forumuri, numit r / BreakUps, este dedicat problemelor în relație.

Când știi că urmează o Despărțire în Cuplu

Rezultatele analizei au arătat că utilizarea limbajului a devenit mai personală și informală cu aproximativ trei luni înainte ca despărțirea cuplurilor.

Acest model a continuat încă șase luni după aceea.

Modificări similare în utilizarea limbajului au fost observate în forumurile care discutau despre divorț și relații de cuplu.

Dna Seraj a spus:

„Acestea sunt semne că cineva se gândește intens la asta.
Sunt absorbiți de asta și se consumă și devin tot mai concentrați.
Uneori, utilizarea cuvântului „eu” este corelată cu depresia și tristețea.
Atunci când oamenii sunt deprimați, tind să se concentreze asupra lor și nu sunt capabili să se raporteze la alții la fel de mult. ”

O parte dintre cei care au trecut printr-un proces de despărțire nu și-au revenit din acest moment dificil și s-au întors la forumul r / BreakUps pentru a relata povestea sfârșitului relației lor din nou și din nou.

Acest lucru sugerează că unora le este deosebit de greu să se adapteze la noile lor circumstanțe.

Dr. Kate Blackburn, coautor al studiului, a spus:

„Ceea ce face acest proiect atât de fascinant este că, pentru prima dată, folosind tehnologia, putem vedea modul în care oamenii experimentează o despărțire în timp real. Implicațiile pentru această cercetare sunt de anvergură.
La nivelul cel mai de bază, ne oferă, mie și oamenilor obișnuiți, o perspectivă asupra modului în care cei dragi pot răspunde în timp la sfârșitul unei relații romantice. ”

Desigur, acestea nu sunt singurele semne că o relație se îndreaptă către o despărțire dar este cu siguranță unul dintre elementele care ne arată cu mare certitudine acest lucru.

Acesta este doar un prim studiu în această direcție dar unul care arată foarte promițător și care cu siguranță poate ajuta cuplurile să se înțeleagă mi bine situația relației lor și să poată face demersuri în această direcție.

Cum te ajută aceste descoperiri?

Faptul că identificăm aceste expresii și cuvinte în limbajul nostru și / sau al partenerului nu reprezintă un final inexorabil, de ne-evitat! Ele ne arată care este situația actuală iar asta înseamnă că putem acum, conștienți fiind, să începem să schimbăm asta.

O relație de succes presupune mult efort și atenție și intenție din partea ambilor parteneri. Acum că știi, folosește această informație și vezi dacă este nevoie să schimbi ceva în relația ta.

Întrebări pentru tine:

• Ai probleme în relație? Crezi ca urmează o despărțire?
• Dacă ai trecut printr-o despărțire, îți sună cunoscute cuvintele prezentate mai sus?
• Acum că știi aceste informații, cum schimbă asta modul în care interacționezi în relație cu partenerul sau partenera ta?

Răspunde mai jos la această postare și hai să pornim un dialog pe această temă.

Cea mai Simplă Metodă de a Scăpa de Amintiri Neplăcute

Pe scurt: Perspectiva din care sunt ne amintim amintirile, schimbă aceste amintiri.

Amintirile asociate, adică cele în care revedem un eveniment ca și cum am vedea prin ochii noștrii tind să le facă mai puternice.

Dacă ne reamintim acel eveniment ca și cum am privi din afară, persoana a treia, ca un martor, atunci amintirea e mai slabă în internsitate iar emoția simțită este mult mai redusă.

Aceasta este o metodă foarte simplă și eficientă care ne permite să procesăm amintirile diferit și astfel să modificăm modul în care acestea ne influențează.

Dacă NU dorim ca o amintire din trecut să ne mai afecteze, putem pur și simplu să schimbăm punctul de vedere!

Constatările au implicații pentru tratamentul unor afecțiuni precum depresia, fobia, anxietatea sau tulburarea de stres post-traumatic, care implică recurența amintirilor tulburătoare.

Ce spun specialiștii

Dr. Peggy St. Jacques, co-autor al studiului, a declarat:

„Perspectiva noastră, atunci când ne amintim, schimbă regiunile din creier responsabile de memorie și modul în care aceste regiuni ale creierului interacționează împreună”.

Cum s-a realizat studiul

În acest studiu participanți își aminteau evenimentele din perspective diferite, iar creierul lor era scanat în acest timp pentru a vedea care sunt zonele din creier care se activează si în ce mod se activează.

Rezultatele au arătat că amintirea din perspectiva de observator a dus la o interacțiune mai mare între regiunile creierului importante pentru memorie și zonele care construiesc reprezentări mentale complexe ale evenimentelor.

Dr. St. Jacques a spus:

„Aceste descoperiri susțin un număr mare de alte studii mai mare de cercetări care arată că modul în care ne amintim ceva este un proces activ care poate influența și chiar distorsiona acele amintiri.

Adoptarea unei perspective de observator implică vizualizarea trecutului într-un mod nou, ceea ce necesită o interacțiune mai mare între regiunile creierului care ne susțin capacitatea de a ne aminti detaliile și de a recrea imagini mentale”.

Se știe că amintirile care provoacă frică sunt greu de eliminat iar amintirile care au un puternic conținut emoțional durează cel mai mult.

Amintindu-ne evenimentele din postura de martor la eveniment poate fi o abordare terapeutică utilă, a spus dr. St. Jacques:

„Acesta poate fi un mod eficient de a face față amintirilor tulburătoare prin vizionarea trecutului de la distanță și reducerea intensității emoțiilor pe care le simțim”.

 

Concluzii

Aceste studiu vine să confirme odată în plus, faptul că tehnici foarte simple, cum ar fi Hipnoza Regresivă și Linia Timpului pot fi extrem de eficiente în a rezolva traume din trecut într-un mod foarte rapid și eficient.

Dacă vrei să afli mai multe depsre aceste tehnici precum și alte metode de dezvoltare personală și autovindecare vino în Biblioteca Puterea Minții, cea mai mare resursă din acest domeniu din România.

Studiul a fost publicat în revista Cortex (Iriye & St. Jacques, 2020).

Vrei să știi dacă ai calități înnăscute de psiholog?

Ca să spunem lucrurilor pe nume, unii oameni sunt mai buni psihologi ca alții atunci când vine vorba de terapie sau consiliere. Dar care sunt aceștia?

Ei bine, un studiu realizat cu peste 1000 de persoane ne dezvăluie acest secret!

Oamenii care sunt mai triști și mai introvertiți sunt cei mai buni psihologi naturali, obținând cel mai mare scor la diferite teste despre natura umană, aratî noi cercetări.

Rezultatele Studiului

Concluzia vine dintr-un studiu în care persoane fără nici o pregătire în doemeniul psihologiei au primit teste despre fenomene psihologice de bază.

Pe lângă faptul că erau mai triști și mai introvertiți, cei care au obținut cel mai mare scor au fost, de asemenea, mai deștepți și mai curioși.

Domnul Anton Gollwitzer, primul autor al studiului, a spus:

„Se pare că ci mai triști sunt mai înțelepți.
Nu privesc lumea prin lentile roz, așa cum fac oamenii joviali și extrovertiți „.

Unele dintre întrebările adresate a peste 1.000 de persoane din studiu au inclus:

1. Oamenii lucrează mai mult în grupuri sau ca indivizi?
2. Se simt oamenii mai responsabili pentru comportamentul lor când sunt în grupuri sau când sunt singuri?
3. Funcționează catharsisul: dacă sunt supărat, și îmi manifest supărarea pe o păpușă, mă va face asta să mă simt mai bine?

Răspunsurile sunt: ​​oamenii au tendința de a fi mai putin productivi în grupuri, de asemenea, simt mai puțină responsabilitate în grupuri și bătutul unei păpuși nu eliberează emoții.

Faptul că persoanele introvertite se descurcă mai bine la aceste teste este fascinant.
Dl. Gollwitzer a declarat:

„S-ar putea ca oamenii melancolici, introvertiți, să petreacă mai mult timp observând natura umană decât cei care sunt ocupați să interacționeze cu alții sau să fie mai exacți la introspecție.

Oricum, acest lucru demonstrează un aspect de apreciat al introvertitilor ”.

Cercetătorii au descoperit că a fi un bun psiholog natural provine din a avea o imagine mai exactă despre sine și despre ceilalți.

Domnul Gollwitzer a spus:

„Acești psihologi sociali „naturali” pot fi capabili să interpreteze și chiar să prezică schimbările sociale din societatea noastră pentru că înțeleg mai bine fenomenele sociale. Poate că sunt exact ceea ce lipsește din actuala noastră guvernare și pozițiile de putere.”

Întrebări pentru tine:

1. Ești introvertit sau extrovertit?
2. Consideri că îi înțelegi pe cei din jur mai bine decât restul?

Scrie răspunsul tău mai jos și hai sa discutăm pe acest subiect!

Studiul a fost publicat în revista  Social Psychology (Gollwitzer & Bargh, 2018).

Studiile arată că persoanele cu semnături mai mari sunt narcisiști.

Pentru ca un scris sau o semnătură să fie considerată mare, trebuie să aibă mai mult de 3 milimetri în zona de mijloc a scrisului.

Cum s-a realizat studiul despre narcisism

Concluzia vine dintr-un studiu asupra semnăturilor a 500 de directori economici.

Semnăturile au fost preluate din documentele notariale furnizate Comisiei pentru valori mobiliare și bursă.

S-a descoperit astfel că, cei cu cele mai mari semnături, erau cei care aveau cel mai adesea tendința de a eluda legea.

În cazul de față, raportarea greșită a veniturilor companiei sau controale interne mai puțin riguroase.

Dr. Charles Ham, unul dintre autorii studiului, a declarat:

„Într-un cadru ideal, cel mai probabil că ai fi luat direct legătura cu directorul și l-aii fi pus să facă un test de personalitate.
Dar, adesea, asta nu este posibil.
Semnătura vine direct de la executiv.
Am utilizat două teste de laborator pentru a stabili legătura între mărimea semnăturii și narcisism. ”

Uneori, oamenii consideră că narcisismul este un avantaj, a spus dr. Ham:

„Când oamenii se gândesc la narcisism, primul lor gând este Steve Jobs. O consideră o trăsătură bună. ”

Cu toate acestea, doar unele părți ale narcisismului sunt pozitive, cum ar fi încrederea în sine.

Legătura dintre Narcisism și Semnătură

Cercetătorii au descoperit că o semnătură mare are legătură doar cu părțile mai întunecate ale narcisismului, cum ar fi autoritatea și exploatarea.

Dr. Ham a spus:

„Am căutat firul comun și nu l-am găsit.
La început nu am prevăzut că mărimea semnăturii va fi legată doar de elementele întunecate ale narcisismului. Dar asta am găsit. ”

Donald Trump si semnatura sa

Profesorul Nick Seybert, coautor al studiului, a declarat:

„Am luat în calcul factori precum genul, statutul și istoricul corporativ.
De asemenea, am măsurat mărimea semnăturilor CEO pentru a determina interacțiunea – și pentru a vedea dacă a fost cu adevărat CFO-ul care a condus procesul de supraveghere. „

Cum poți detecta o persoană narcisistă prin scris?

Grafologia este studiul scrisului. Grafologia este o știință foarte bine documentată și cu set foarte clar de reguli și criterii.

Alte modalități de a detecta narcisismul într-o semnătură sunt:

• utilizarea de linii suplimentare
• utilizarea de semne de exclamare
• dimensiunea scrisului în partea sa de mijloc. Dacă depășește 3 milimetri, acesta poate fi un semn foarte clar.

Ce alte semne mai cunoști despre narcisiști?

Scrie răspunsul tău într-un comentariu mai jos și hai să pornim o discuție pe acest subiect!

Studiul a fost publica în Journal of Research in Personality (Mailhos et al., 2016).

Perfomanța creierului crește cu aproximativ 13% iar asta este cel mai vizibil mai ales când vine vorba de învățarea unei limbi străine.

Într-un nou studiu publicat în revista Știința Învățării, cercetătorii au arătat că atunci când creierul este stimulat electric cu mici șocuri,  abilitățile sale se îmbunătățesc iar participanții la studiu au putut recunoaște tonurile limbilor străine mult mai bine. Acest efect care a dăinuit și după stoparea stimulării.

„Oamenii sunt învățători excelenți”, scriu cercetătorii. „Cu toate acestea, o excepție notabilă și bine documentată este achiziția de categorii de vorbire nativă la vârsta adultă.”

Prin stimularea nervului vag, participanții au putut să identifice și să distingă mai bine patru tonuri diferite din limba chineză.

Este știut faptul că, spre exemplu, glumele sunt cel mai dificil de înțeles sau tradus, dintr-o limbă în alta. Iar sensul unei glume stă adesea chiar în tonul vocii sau tonul informației.

Este impresionant, deoarece diferențierea dintre cele patru tonuri comune este extrem de grea pentru vorbitorii nativi de limba engleză care nu sunt obișnuiți să folosească limbile tonale.

În general, s-a observat o îmbunătățire de 13 la sută când oamenii au distins între perechi de tonuri de limba chineză, în comparație cu cei care nu au primit stimulare cerebrală – deși efectul a fost aproape imperceptibil, mai dificil.

„Faptul că stimularea non-invazivă a nervilor periferici ușurează învățarea unei limbi străine este foarte încurajator pentru îmbunătățirea performanței cognitive pe o gamă largă de domenii”, a spus într- o declarație Fernando Llanos, cercetător postdoctoral la laboratorul cerebral sonor al Universității din Pittsburg și autor principal al studiului.

Același efect ar putea fi extrapolat la învățarea tiparelor sonore ale altor limbi, potrivit cercetătorilor.

Perfomanța Creierului și învățarea

„În general, oamenii tind să se descurajeze de cât de greu poate fi învățarea limbilor străine, dar dacă ai putea să oferi cuiva șansa să aibă rezultate cu 13 – 15 la sută mai bune chiar de la prima sesiune, cu siguranță că ar fi mult mai probabil să vrea să continue”, a spus Matthew Leonard, profesor asistent de chirurgie neurologică la Universitatea din California, San Francisco și coautor al studiului.

Cercetătorii cercetează acum dacă extinderea sesiunilor de învățare cu stimulare ar putea îmbunătăți efectul pentru tonurile mai dificil de diferențiat.

Același tip de stimulare a creierului, din aceeași zonă, nervul vag, a fost folosită în tratamentul epilepsiei în trecut și este acum obiectul altor studii care investighează dacă ar putea ajuta la tratarea depresiei sau chiar a bolilor inflamatorii.

Cu toate acestea, aceste tratamente tind să fie mult mai invazive în comparație cu metoda folosită în acest studiu.

Perfomanța Creierului

„Am observat efecte foarte puternice de învățare  care s-au obținut într-un mod complet non-invaziv și sigur, ceea ce face ca tehnologia să fie scalabilă la o gamă mai largă de aplicații atât pentru consumatori cât și mediul medical cum ar fi spre exemplu reabilitarea după accident vascular cerebral”, autorul principal Bharath Chandrasekaran, profesor și vicepreședinte de cercetare la Școala de Științe a Sănătății și Reabilitării Universității din Pittsburgh, se arată în comunicat.

Cunoșterea cel puțin a unei limbi străine ajută enorm la performanța creierului și dezvoltarea abilităților cognitive și mentale, cum ar fi memoria, înțelegerea noilor concepte, asimilarea de noi informații.

Distorsiunile Minții

Distorsiunile Minții ne fac să ne speriem, să ne îndrăgostim, să fugim sau… să încremenim!

Iată mai jos un exemplu foarte clar și foarte simplu care demonstrează modul în care mintea distorsionează realitate.

Deși distorsiunile pot fi de mai multe tipuri, nu doar vizuale, în acest articol vom prezenta o distorsiune bazată pe simțul văzului.

Vederea ta periferică constituie o parte din câmpul tău general vizual, care are în jur de 190 de grade. Cu toate acestea, este departe de a fi perfectă și uneori ne determină să vedem lucruri care nu există cu adevărat.

Exemplu de Distorsiune a Minții

Iată un mod super simplu de a evidenția asta.

Tot ce trebuie să faci este să te concentrezii pe crucea din centrul imaginii de mai jos, fără a muta  privirea. Vei observa cum vederea ta periferică transformă fețele obișnuite ale oamenilor și aceștia devine „monștrii”.

WOW!! Fețele încep să se distorsionez, nu-i așa?

Și, cu cât privim mai mult în centrul imaginii, cu atât mai mare este distorsiunea.

Dar de ce se întâmplă asta?

De ce Distorsionează Mintea?

Vom explica totul pas cu pas.

Retina are o zonă care se numește punctul galben. Conține cel mai mare număr de receptori din globul ocular, datorită cărora putem vedea mai clar o anumită zonă.

Această zonă mai este numită și câmpul vizual principal. Acesta acoperă aproximativ 10% din întreaga gamă a vederii noastre și evidențiază zona sau suprafața pe care ne concentrăm privirea și atenția.

În acest caz, principalul nostru câmp de vedere este gol; există doar o zonă neagră în care este conturată foarte vag o cruce albă.

Creierul încearcă să ia informații din alte surse situate în afara câmpului principal – în acest caz, imaginile alternante din stânga și din dreapta.

Aceste surse nu sunt foarte „de încredere” iar creierul încearcă să le combine într-o singură imagine.

De asemenea, încearcă să proceseze fotografiile într-o perioadă foarte scurtă de timp, deoarece imaginile se schimbă foarte repede. Drept urmare, capacitatea de a discerne fețele dispare, iar creierul unește pur și simplu diferite caracteristici de la diferite fețe într-un singur întreg.

Acesta este motivul pentru care ajungem să vedem „monștri”!

Foarte interesant nu-i așa?

Distorsiunile Minții în viața de zi cu zi

Putem oare trage o paraleleă între această reacții fiziologică și una psihologică?

Una în care mintea omului vede ceva ce nu există?

De câte ori nu ai “înțeles” ceva care s-a dovedit că de fapt nu era corect sau real?

De câte ori nu am “perceput” sau “intuit” lucruri care nu se întâmplau cu adevărat ci erau de fapt creația minții noastre, efortul minții de a umple un gol.

Atenție, această nevoie de a “umple un gol” se manifestă atât pozitiv cât și negativ.

Atât atunci când ne este teamă de ceva ce nu există cât și atunci când apreciem pe cineva care nu merită.

Atât atunci când ne este frică de ceva sau cineva doar pentru că “intuim” că ne poate face rău cât și atunci când ne îndrăgostim de cineva pentru că “vedem” la acea persoană calitățile pe care nu le are de fapt.

Cu toții avem o pată galbenă.

De aceea este atât de important să îți folosești puterea minții și să verifici mereu dacă ceea apare în fața ta este cu adevărat acolo sau este doar creația minții tale.

Acum e rândul tău:

1. Ce părere ai despre modul în care ne păcălește minte?
2. Ce alte distorsiuni ale minții cunoști?
3. Ai un exemplu de distorsiune a minții cu care te-ai confruntat?

Scrie răspunsul tău într-un comentariu mai jos și hai să pornim o conversație pe acest subiect!

Cele mai triste evenimente din viață

Cele mai triste evenimente din viață sunt moartea cuiva foarte apropiat (familie), probleme de sănătate, și pierderi financiare mari.

Studiul celor mai triste evenimente

Cele mai triste momente din viata

Noile cercetări arată că oamenii au nevoie de aproximativ patru ani pentru a-și reveni după cele mai triste evenimente din viață, cum ar fi doliul, problemele de sănătate, sau pierderi financiare mari.

În schimb, cele mai fericite evenimente din viață – căsătoria, nașterea și un câștig financiar major – ne oferă de obicei un impuls de fericire pentru aproximativ doi ani.

Multe evenimente majore din viață, cum ar schimbarea locuinței sau obținerea unui nou loc de muncă, au un efect relativ redus asupra fericirii, a mai relevat studiul.

Dr. Nathan Kettlewell, primul autor al studiului, a declarat:

„Căsătoria, nașterea și un câștig financiar major au produs cea mai mare creștere a nivelului stării de bine, însă acestea nu au dus la o fericire de lungă durată – efectul pozitiv s-a diminuat și consumat în general după aproximativ doi ani.

În același timp, au existat și efecte benfice generate de așteptarea unor evenimente fericite cum ar fi căsătoria și nașterea. Starea de bine a crescut în mod constant înainte de aceste evenimente.”

Cum s-a realizat studiul

Cele mai triste momente din viata – bani

Studiul a urmărit evenimentele majore de viață a 14.000 de persoane din Australia timp de peste 12 ani.

Cele mai importante patru evenimente din viață sunt:

• obținerea unui nou loc de muncă,
• schimbarea locuinței,
• sarcina,
• vătămarea sau boala la un membru al familiei apropiate

Rezultatele au arătat că evenimentele care au avut cel mai mare impact negativ asupra stării de bine au fost:

• pierderi financiare mari,
• probleme de sănătate și
• decesul unui partener

Cei care au avut cel mai mare impact pozitiv au fost:

• un câștig financiar mare,
• căsătoria și
• nașterea un copil.

În schimb, a fi concediat, a fi promovat și a schimba locuința au avut un efect relativ redus asupra stării de bine.

Dr. Kettlewell a spus:

„Evenimentele de viață care au afectat cel mai puternic starea de bine au fost moartea unui partener sau a unui copil, separarea, o mare pierdere financiară sau un o problemă majoră de sănătate.

Dar chiar și în aceste situații și experiențe negative, oamenii au revenit la starea de bine de dinainte de șoc în aproximativ patru ani. ”

Satisfacția și Starea de Bine

Cercetătorii au luat în calcul două tipuri diferite de fericire: starea de bine și satisfacția vieții.

Satisfacția vieții este modul în care oamenii își evaluează viața în general, în timp ce fericirea se referă la emoția resimțită în momentul respectiv.

Evenimentele de viață precum căsătoria și pensionarea i-au făcut pe oameni mai mulțumiți de viața lor, dar nu au făcut o mare diferență în modul în care resimt fericirea.

Persoanele care au copii s-au simțit destul de mulțumiți în primul an, dar au fost semnificativ mai puțin fericiți.

Dr. Kettlewell a spus:

„Chiar dacă goana după fericire poate fi o atitudine greșită, rezultatele sugerează că cele mai bune șanse de îmbunătățire a stării de bine ar putea fi prevenirea șocurilor negative, de exemplu prin stabilirea unor relații puternice, investiția într-o sănătate bună și gestionarea riscurilor financiare.

Și ne putem consola din faptul că, deși ia timp, bunăstarea se poate recupera chiar și din cele mai grave circumstanțe. „

Întrebări pentru tine:

1. Ai avut momente triste în viața ta?
2. Cât timp a trecut până ți-ai revenit de pe urma lor?
3. Care a fost cel mai fericit moment din viața ta?

Scrie răspunsul tău într-un comentariu mai jos!

Studiul a fost publicat în – Population Health (Kettlewell et al., 2020).

Tratarea Depresiei prin Terapia Metacognitivă

Această metodă pentru tratarea depresiei este mai rapidă și mai eficientă decât Terapia Cognitiv Comportamentală.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este adesea privită drept metoda etalon când vine vorba de tratarea depresiei.

Cu toate acestea, un nou studiu a descoperit că Terapia metacognitivă dă rezultate mai bune și este mai rapidă.

Trei sferturi dintre pacienții cu depresie s-au recuperat după ce li s-a administrat terapia metacognitivă, comparativ cu doar jumătate din CBT.

Ce este Terapia Metacognitivă?

Terapia metacognitivă presupune focalizarea pe procesele de bază ale gândirii.

Se concentrează asupra modului în care gândesc oamenii, în contrast cu terapia cognitiv comportamentală, care se concentrează pe conținutul gândurilor.

Un exemplu simplu de metacunoaștere este acela de a realiza că ești predispus să ai gânduri  depresive repetitive – ceea ce psihologii numesc ruminație.

Terapia Metacognitivă te ajută să înveți cum să faci față ruminației mai eficient.

O strategie este aceea de a învăța că gândurile sunt doar gânduri și nu reflectă de fapt realitatea. Iar adesea, aceste gânduri sunt negative sau întunecate.

Orice gând ai avea, tu îi  permiți să rămână sau să plece mai departe fără a provoca suferință.

Profesorul Adrian Wells, autorul studiului, a declarat:

„Terapia Cognitiv Comportamentală a fost principala metodă terapeutică în tratarea pacienților cu depresie majoră, timp de mulți ani atunci și a avut cu diferite grade de succes.

Nu știm sigur de ce Terapia MetaCognitivă ar putea fi mai eficientă, dar este o metodă care are o bază științifică solidă, fondată pe cele mai recente studii și descoperiri din psihologia cognitivă.

Suntem foarte încântați de rezultate.

Focusul celor două tratamente este diferit: TMC își propune să schimbe procesele de control mental de bază care au fost afectate, în timp ce TCC își propune să modifice conținutul gândirii și se bazează mult mai mult pe observația clinică ”.

Cum s-a realizat studiul

Studiul a inclus 174 de persoane cu depresie majoră, dintre care 85 au primit terapie metacognitivă și 89 au primit terapie cognitiv comportamentală.

La șase luni după terapie, 74 la sută dintre pacienții care au primit terapie metacognitivă s-au recuperat, comparativ cu doar 52 la sută dintre cei care au primit CBT.

Terapia metacognitivă a fost, de asemenea, mai rapidă, având în medie 5,5 sesiuni, comparativ cu 6,7 pentru TCC.

Profesorul Wells, care a dezvoltat terapia, consideră că are un viitor luminos:

„Credem că TMC poate costa mai puțin decât TCC, dar până în prezent nu au fost efectuate analize formale.

Cu toate acestea, TMC pare să dea mai rapid rezultatele, astfel încât să fie necesare mai puține sesiuni.

Credem că TMC poate fi mai ușor de utilizat, deoarece are un set esențial de principii care pot fi aplicate la multe tipuri de tulburări și nu depinde de testarea realității diferitelor gânduri negative.

În schimb, ajută pacienții să reducă procesul de gândire negativă repetitivă și îngrijorătoare. ”

Pe lângă aceste două modalități de tratare a depresiei, există desigur și terapia prin hipnoză, care este cea mai rapidă și eficientă și care se poate aplica de către oricine.

Chiar mai mult, cei care suferă de depresie, pot să aplice singuri diferite tehnici de autohipnoză fiind astfel complet independenți de alte terapii sau de alți terapeuți.

Autohipnoza este o metodă folosită atât în domeniul medical cât și în cel al terapiilor psihologice dar și pentru dezvoltarea personală și spirituală.

Întrebări pentru tine:

1. Ai auzit de Terapia metacognitivă până acum?
2. Ai folosi această metodă pentru tratarea depresiei sau a anxietății?
3. Ai folosi hipnoza sau autohipnoza?

Scrie răspunsurile tale mai jos și hai să  pornim un dialog pe acest subiect!

Studiul a fost publicat în jurnalul Frontiers in Psychology (Wells, 2020).