Arhive lunare: august 2022

anxietate_sociala
Redactat de Laura Badea
Îți este teamă să vorbești în public sau te simți ciudat atunci când pășești într-o încăpere plină cu oameni? În materialul următor vei afla dacă te confrunți cu anxietate socială sau ești doar timid/ă. Articol revizuit medical de Dr. Adriana-Valentina Șeicăreanu – medic rezident psihiatrie

1. Ce este anxietatea socială?

Anxietatea socială (fobia socială) este o tulburare anxioasă care se manifestă prin frică sau anxietate intensă atunci când cineva este expus în fața altor persoane, putând fi observat sau criticat.
iconBooking
Suferi de Anxietate?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Vorbitul sau mâncatul în public, întâlnirea unor persoane noi, folosirea toaletelor publice, participarea la o petrecere sau la un eveniment sunt situații care vor crea un disconfort intens celor care se confruntă cu această tulburare.    

2. Cauzele anxietății sociale

Cauzele anxietății sociale nu sunt pe deplin cunoscute. Se pare că ar exista mai mulți factori care pot duce la dezvoltarea acesteia: Biologici: eliberarea în exces a unor hormoni sau o activitate crescută a unor părți ale creierului Genetici: se pare că jumătate dintre pacienți au o rudă afectată de aceeași patologie De mediu: experiențe traumatizante în copilărie, imitarea comportamentului unui membru al familiei, dezvoltarea unei afecțiuni care atrage atenția asupra aspectului fizic sau al vocii. anxietate_sociala

3. Simptome anxietate socială

Anxietatea socială se poate manifesta diferit în funcție de persoană și de situațiile la care ești expus. Simptome fizice – Bătăi rapide ale inimii – Transpiraţii – Tremor, spasme – Dificultăți de respirație sau respirație accelerată Dureri de spate, dureri de cap – Mâini reci sau palme transpirate – Tensiune musculară – Oboseală – Roşeaţă sau paloare – Urinat frecvent – Diaree – Uscăciunea gurii – Amorțeli – Dificultăţi la înghițire Simptome psihologice – Senzaţie de frică – Senzație de „nod în gât“ sau ”fluturi în stomac” – Dificultăţi de concentrare – Stare de alertă – Insomnie – Apetit sexual scăzut Simptome emoționale și comportamentale – Teamă de situații în care poți fi judecat negativ Frică intensă de a interacționa sau de a vorbi cu străinii – Teamă că alții vor observa semnele de anxietate – Teamă atunci când anticipezi o activitate sau un eveniment – Evitarea situațiilor în care ai putea fi în centrul atenției – Analiza performanței tale și identificarea defectelor în interacțiunile tale după o situație socială – Așteptarea celor mai grave consecințe posibile de la o experiență negativă în timpul unei interacțiuni sociale – Toleranță scăzută la critică Stimă de sine scăzută Dintre cele mai frecvente situații în care apare anxietatea socială amintim: – Vorbitul sau mâncatul în public – Dialog cu persoane necunoscute sau cu statut superior – Mersul la școală sau la serviciu – Petrecerile sau alte evenimente care implică multe persoane noi – Folosirea toaletelor publice – Întâlniri romantice anxietate_sociala  

4. Complicațiile fobiei sociale

Tulburarea de anxietate socială este tratabilă, totuși, în lipsa unui diagnostic și unei abordări terapeutice optime, poate avea repercusiuni serioase asupra calității vieții. Fobia socială poate perturba semnificativ activitățile zilnice, rezultatele la locul de muncă sau la școală, precum și interacțiunile cu ceilalți. Anxietatea socială poate fi asociată cu alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia și abuzul de substanțe. Persoanele care suferă de fobie socială pot ajunge să aibă gânduri  de moarte, de sinucidere, iar în cazurile cele mai grave, chiar tentative de suicid.  

5. Test pentru a afla dacă suferi de anxietate socială

Nu există niciun test standard în urma căruia să afli dacă suferi de anxietate socială, însă, medicul sau psihologul îți poate pune anumite întrebări care să ghideze diagnosticul. La ce întrebări ar trebui să te aștepți: – Ai simțit teamă intensă față de situații sociale în care oamenii v-ar fi judecat? – Ai simțit teamă că ai putea fi umilit în urma acțiunilor pe care le-ai făcut? – Ai simțit teamă cu privire la faptul că alți oameni vor observa că te-ai înroșit, că ai transpirat, că ai tremurat sau că ai manifestat alte simptome de anxietate? – Îți este dificil să îți dai seama că teama resimțită este exagerată și irațională? – Anumite situații îți provoacă teamă de fiecare dată? – Situațiile de care îți este teamă te determină să faci anumite sacrificii pentru a le evita? – Teama și simtomele respective interferă cu viața de zi cu zi? – Ce simptome resimți atunci când te expui la situațiile de care îți este teamă?  

6. Diagnostic și tratament anxietate socială

Pentru diagnosticul de anxietate socială trebuie îndeplinite anumite criterii menționate în Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale (DSM): – Frică sau anxietate marcată privind una sau mai multe situații sociale în care ai putea fi expus evaluării de către ceilalți – Teama că ceilalți ar putea să aprecieze negativ simptomele anxioase sau modul tău de acțiune – Situațiile sociale îți provoacă aproape întotdeauna anxietate sau frică – Eviți sau suporți cu frică sau anxietate intensă situațiile sociale – Frica sau anxietatea sunt mai intense decât pericolul la care ești de fapt supus – Durata minimă a simptomelor este de 6 luni – Simptomele cauzează disconfort sau interferă cu activitățile sociale, profesionale sau din alte zone importante de funcționare – Frica, anxietatea sau evitarea nu sunt declanșate de consumul unor substanțe sau de o afecțiune medicală În funcție de concluziile la care ajunge medicul în urma discuțiilor cu tine, se va formula diagnosticul și se vor discuta opțiunile de tratament.

anxietate_sociala

6.1 Psihoterapie

Psihoterapia de suport – aceasta abordează promovarea dezvoltării unor mecanisme de apărare pozitive și descurajează mecanismele de apărare negative. Terapeutul asistă și poate acorda sfaturi cu privire la comportament.
iconBooking
Suferi de Anxietate?

Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.

Psihoterapia orientată către conştientizare – scopul este de a favoriza creşterea conştientizării conflictelor psihologice care ar putea duce la dezvoltarea simptomelor anxioase. Terapia comportamentală – are ca scop producerea unei schimbări la nivel comportamental, se încearcă înlocuirea gândurilor negative cu unele pozitive. Terapia prin expunere – pacientul va fi expus treptat la situațiile sociale care îi generează simptomele. Terapia de grup – exersarea abilităților sociale prin interacțiuni cu persoane care suferă de aceeași patologie.

6.2 Tratament medicamentos

Pentru tratarea fobiei sociale există mai multe clase de medicamente care dau rezultate, medicul îți va prescrie ce va considera că se potrivește cel mai bine situației tale.
  • Antidepresivele sunt indicate pentru tratarea acestei afecțiuni
  • Betablocantele administrate pe cale orală înainte de un eveniment care provoacă anxietate ajută la ameliorarea unora dintre simptome, precum bătăile rapide ale inimii, tremorul sau senzația de ”fluturi în stomac”
  • Benzodiazepinele atenuează simptomele anxietății sociale prin încetinirea sistemului nervos central
  • Anxioliticele pot fi folosite pe perioade scurte pentru a trata anxietatea socială
Trebuie reținut că toate medicamentele pot avea efecte secundare, de aceea este foarte important să fie administrate conform prescripției medicale, iar întreruperea tratamentului se va face treptat, sub supravegherea unui medic.

6.3. Tratament naturist

În cazul formelor ușoare sau în asociere cu alte tratamente pot fi încercate și anumite suplimente alimentare pe bază de plante: Valeriana, roinița, rhodiola, polenul par a fi de ajutor în tratarea anxietății. Aromoterapia, yoga, masajul reprezintă variante alternative în cazul în care te confrunți cu fobia socială.

6.4 Exerciții pentru anxietate socială

De-a lungul timpului s-a studiat posibilitatea utilizării exercițiior fizice ca o opțiune de tratament pentru tulburarea de anxietate socială. În plus față de beneficiile generale pe care le are sportul asupra sănătății, s-a raportat faptul că acestea ajută în cazul oboselii, depresiei, tensiunii, durerilor musculare, iritabilității, lipsei de concentrare și sentimentelor de teamă și anxietate. Potrivit Asociației pentru Anxietate și Depresie din America, participarea regulată la exerciții aerobice (alergare, jogging, înot, ciclism, mersul pe jos) crește buna dispoziție, scade tensiunea, îmbunătățește somnul și stima de sine. S-a constat că exercițiile și activitățile de relaxare pot avea un impact pozitiv în cazul persoanelor cu fobie socială, făcându-le să perceapă mediul lor într-un mod mai puțin amenințător. Yoga – implică întindere, mișcare, respirație, relaxare și meditație Pilates – un sistem de exerciții concepute pentru a îmbunătăți forța fizică, flexibilitatea și postura Relaxare progresivă a mușchilor – încurajează relaxarea pe rând a grupelor musculare   anxietate_sociala

7. Anxietatea socială la copii

Vârsta medie de debut este 13 ani, apare mai frecvent în cazul adolescenților, dar poate afecta orice copil. Anxietatea socială se poate limita la anumite situații specifice, iar copiii tind să le evite. Se tem de persoane necunoscute și este dificil să își facă prieteni. Plânsul intens, crizele sau blocajele, simptomele fizice, elementele de depresie, gândurile de suicid, problemele de comportament, abandonul școlar, consumul de substanțe pot fi manifestări ale fobiei sociale la copii.  

8. Cărți recomandate pentru anxietate socială

Dacă pentru tine cititul este un mijloc de relaxare, de ce să nu imbini utilul cu plăcutul? Sunt numeroase cărți care au ca subiect de discuție afecțiunea ta și poți afla informații utile, câteva recomandări ar fi : Anxietatea – Scott Stossel Cum să-ți controlezi anxietatea. Ia tot ce e mai bun din griji, stres și temeri – Bert A. Moore Curajul de a fi vulnerabil – Brene Brown Arta subtilă a nepăsării – Mark Manson În căutarea lui Audrey – Sophie Kinsella 12 Reguli de viață. Un antidot la haosul din jurul nostru – Jordan B. Peterson Cum să fii tu însuți. Liniștește-ți criticul interior și depășește anxietatea socială – Ellen Hendriksen Cum să vorbim în public – Dale Carnegie Îmblânzirea anxietății – Judson Brewer Curajul de a fi fericit – Ichiro Kishimi, Fumitake Koga Îmbunătățește-ți stima de sine! – Laurie Hawkes  

:Cum poate spațiul relațional să influențeze anxietatea socială și tratamentul acesteia?

Navigating spatiul relational concepts is key in addressing social anxiety. How individuals perceive and interact within their social environment can vastly impact anxious feelings. Therapy often focuses on reshaping these mental frameworks, enabling effective management and treatment of social anxieties, thus improving relational spaces.

9. Sfaturi de prevenire și tratare a anxietății sociale

Anxietatea socială poate fi o tulburare care să interfereze destul de mult cu viața ta socială, însă poți învăța să o controlezi și să o tratezi. Mai jos sunt câteva sfaturi care ți-ar putea fi de ajutor: – Încearcă să faci mai mult sport, să ai o dietă corespunzătoare și să dormi suficient. – Evită băuturile care conțin cofeină deoarece acestea ar putea să îți amplifice simptomele de anxietate. – Exersează-ți abilitățile sociale, încearcă să ai mici dialoguri cu ceilalți și să menții contactul vizual. – Participă la evenimente, nu mai refuza invitațiile celorlalți la activități și încearcă să te pregătești în avans pentru acestea (jocurile de rol sau exersatul dialogurilor în oglindă ar putea să te ajute). – Înscrie-te într-o asociație sau club de voluntariat, vei cunoaște oameni noi, te vei obișnui să vorbești în public și vei depăși astfel anxietatea socială. – Încearcă să gândești pozitiv și să nu îți mai faci în cap cele mai grave scenarii. – Fii mai blând cu tine, a greși este omenește. – Găsește activități plăcute și învață să te relaxezi. – Discută cu cineva apropiat despre problemele cu care te confrunți. – Citește și informează-te cu privire la afecțiunea ta. – În cazul în care simți că ești depășit de situație, cere ajutor de specialitate. – Dacă ți-a fost prescris un tratament nu te abate de la el, ia-ți medicamentele și mergi la ședințele de psihoterapie.  
Referințe Feng, C., Cao, J., Li, Y., Wu, H., & Mobbs, D. (2018). The pursuit of social acceptance: aberrant conformity in social anxiety disorder. Social Cognitive and Affective Neuroscience, 13, 809 – 817.

Laura Badea

Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.

Articole publicate: 51

Vezi pagina autorului