Ce este Anxietatea? 

Anxietatea reprezintă o stare de neliniște interioară care apare în lipsa unui pericol real (”teama fără obiect”) și se asociază cu tensiune musculară și vigilență. Multe dintre situațiile din viața de zi cu zi pot provoca anxietate, fiind o reacție normală a organismului atunci când este supus la stres. Articol revizuit medical de Dr. Adriana-Valentina Șeicăreanu – medic rezident psihiatrie Dacă sentimentul de anxietate se prelungește și interferă cu activitățile zilnice atunci este posibil să te confrunți cu o tulburare de anxietate.

Tipuri de Anxietate

---

---

Anxietatea este elementul comun în toate tulburările anxioase, însă obiectele și situațiile care o induc sunt diferite.

Astfel se desprind mai multe tipuri: 

• Tulburarea prin panică şi agorafobia – atacuri de panică spontane care se pot asocia cu teama de spații deschise sau mulțimi
• Tulburarea prin anxietate generalizată – evenimentele, circumstanțele sau conflictele declanșează o îngrijorare excesivă
• Fobia specifică – anxietate intensă atunci când o persoană este expusă la obiectul fobiei ( apă, înălțimi, șerpi, etc.)
• Fobia socială – anxietate, teamă sau evitare atunci când o persoană este expusă la situații sociale (vorbitul sau mâncatul în public, întâlniri romantice, evenimente cu multe persoane, etc.)
• Tulburarea obsesiv–compulsivă – anxietatea se produce dacă persoana încearcă să reziste obsesiilor și compulsiilor sale
• Tulburări posttraumatice şi tulburări acute de stres – anxietatea este produsă de un eveniment traumatizant major care este retrăit în vise sau flashback-uri
• Tulburare anxioasă datorată unei condiţii medicale generale
• Tulburare anxioasă indusă de substanţe
• Tulburare mixtă anxios–depresivă
• Alte stări anxioase ( tulburare de adaptare, anxietate secundară unei alte tulburări psihice, anxietate situațională, anxietatea morții, anxietate de separare, anxietate legată de pierderea stimei sau controlului de sine, anxietate legată de dependență sau intimitate, anxietate legată de vinovăție sau pedeapsă, anxietate semnal)

 

Cauzele si Simptomele Anxietății 

Cauzele anxietății nu sunt pe deplin elucidate, cele mai comune fiind:

• Istoricul familial
• Evenimentele stresante
• Condițiile medicale: boli tiroidiene, astmul, diabetul, boli cardiace, depresie
• Consumul de substanțe
• Personalitatea

  În funcție de tipul tulburării anxioase, simptomele pot fi diferite. Cele mai frecvente manifestări ar fi:

• Gândurile anxioase sau convingerile greu de controlat care ajung să interfereze cu viața de zi cu zi. Neliniște, tensiune, teamă care nu dispare, ci din contră se agravează cu timpul.
• Simptomele fizice: bătăi puternice sau rapide ale inimii, dureri inexplicabile, amețeli, transpirații, respirație dificilă, tremor, oboseală, roșeață sau paloare, tulburări ale somnului, diaree, senzație de ”nod în gât” sau ”fluturi în stomac”
• Schimbări de comportament prin evitarea activităților care provoacă anxietate

Teste de Anxietate

Există anumite teste care pot ghida diagnosticul. Dintre acestea amintim:

• Testul Rorschach – Mișcările unor animale, culoare intensă, forme nestructurate pot indica răspunsuri anxioase
• Testul Bender–Gestalt – Posibilă răspândire pe pagină a producţiilor în tulburările anxioase.
• Testul ”Desenează un om” – La persoanele anxioase se remarcă rapiditatea cu care este realizat desenul
• Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota–II (MMPI) – Creşteri la scalele de hipocondriază, psihastenie, isterie în anxietate
• Scala de autoevaluare Zung pentru anxietate – Un chestionar cu 12 itemi care evaluează anxietate
• Scala de anxietate Hamilton (HAM-A) – Chestionar cu 14 întrebări care evaluează stările de spirit, fricile și tensiunea, precum și trăsăturile fizice, mentale și comportamentale
• Inventarul de anxietate Beck (BAI) – 21 de întrebări care evaluează severitatea anxietății
• Inventarul fobiei sociale (SPIN) – 17 întrebări care evaluează nivelul anxietății sociale

Când dispare Anxietatea?

Anxietatea trebuie privită ca orice alt sentiment pe care îl experimentezi, ea apare și dispare în funcție de acțiunile la care ești supus. Anxietatea nu este întotdeauna ceva rău, poate fi prezentă în cazul unor situații normale din viața de zi cu zi, de exemplu un interviu, un examen sau o întâlnire importantă. Totuși, atunci când te confrunți cu o tulburare anxioasă care îți influențează în mod negativ viața va fi nevoie de tratament pentru a-ți recăpăta controlul.

Diferenta dintre Anxietate, Frică și Depresie

De multe ori, oamenii confundă sau folosesc în mod eronat acești 3 termeni. Anxietatea, frică și depresia sunt noțiuni diferite, dar care au legătură între ele și uneori pot coexista.

• Anxietatea este o stare de neliniște interioară declanșată de anticiparea unui pericol, mai poate fi numită ”teamă fără obiect”.
• Frica reprezintă răspunsul emoțional la o cauză cunoscută, ”teama cu obiect”.
• Depresia se caracterizează printr-o stare de tristețe persistentă și pierderea interesului pentru activitățile care înainte provocau plăcere, acestea determinând incapacitatea de a desfășura activitățile cotidiene.

 

Cu ce se Trateaza Anxietatea?

În cazul unora dintre tipurile de tulburări anxioase (de exemplu, tulburarea de stres posttraumatic), se recomandă de primă intenție psihoterapia, în timp ce altele (anxietatea generalizată, tulburarea obsesiv-compulsivă) se tratează medicamentos sau asociind medicația cu psihoterapia. 

• Tratamentul medicamentos 

Medicul îți poate prescrie tratament cu benzodiazepine, antidepresive, beta-blocante sau anxiolitice. Acestea sunt clasele de medicamente care și-au arătat eficacitatea în cazul pacienților cu tulburări anxioase.

• Psihoterapia

Terapia cognitivă – se concentrează pe schimbarea tiparelor de gândire  care declanșează anxietatea.  Terapie comportamentală – expunerea este componenta principală a acestei terapii și presupune confruntarea deliberată cu factorii care provoacă frică și anxietate 

• Tratament alternativ

Oamenii folosesc adesea aromaterapia ca remediu natural pentru anxietate. Există o gamă largă de uleiuri esențiale pe care le puteți folosi pentru acest tratament alternativ. Suplimentele pe bază de plante ar putea fi de ajutor. Valeriana, lavanda, mușețelul, floarea pasiunii, balsamul de lămâie și-au demonstrat eficacitatea în ameliorarea anxietății.

Ce să Faci Când ai Stări de Anxietate

Stările de anxietate pot fi neplăcute și îți pot influența activitățile cotidiene, însă cu un tratament adecvat le poți depăși. Există și numeroase strategii pe care le poți încerca pentru a-ți gestiona anxietatea, trebuie doar să le găsești pe cele potrivite pentru tine. Mai jos îți oferim câteva variante care ar putea funcționa: 

• Exerciții de respirație – când ești anxios respirația devine rapidă, încearcă să îți controlezi respirația, să inspiri și să expiri lent
• Relaxare musculară progresivă – încearcă să încordezi și apoi să relaxezi încet fiecare grupă musculară pentru a reduce tensiunea acumulată
• Infruntă-ți temerile – nu mai evita situațiile în care te simți anxios, încearcă să te expui la ele
• Încearcă să privești realitatea obiectiv, să nu supraestimezi „pericolul aparent” la care ești supus și să nu subestimezi capacitățile tale de a-i face față
• Documentează-te despre afecțiunea ta, este bine să fii informat

 

Anxietatea la Copii

Anxietatea afectează aproximativ 20% dintre copii și adolescenți, fiind una dintre cele mai întâlnite afecțiuni mintale la aceștia. Dintre tipurile de anxietate, anxietatea de separare este cea mai frecventă la copil și apare în special atunci când trebuie să meargă la grădiniță sau la școală sau când trebuie să doarmă singur. Semnele care indică anxietatea la copilul mic sunt: iritabilitatea, crizele de plâns, tulburările de somn, udatul patului. La copilul mai mare se pot observa: evitarea unor activități, situații sau persoane, accese de furie, temeri sau îngrijorări cu privire la activitățile cotidiene, tulburări de somn sau dorința insistentă de a dormi cu părinții.   Abordările terapeutice sunt similare cu cele menționate mai sus. Dacă ai un copil care suferă de anxietate este important să fii alături de el, să descoperi ce anume îi crează anxietate și să îl ajuți să depășească această problemă. Dacă simptomele copilului nu pot fi gestionate, nu ezita să ceri ajutor de specialitate. 

Care sunt simptomele anxietății?

Simptomele anxietății pot include palpitații, transpirații, tremurături și respirație rapidă. Alte simptome pot fi gândire negativă și teamă excesivă. Tratamentul alcocol sever pentru anxietate poate implica terapie cognitiv-comportamentală și medicamente anxiolitice prescrise de un medic specialist.

Prevenirea Anxietății

Având în vedere că nu se cunosc cu exactitate cauzele care declanșează anxietatea și tulburările anxioase, prevenția este dificilă. Cu toate acestea, există anumiți pași pe care îi poți face pentru a reduce simptomele și episoadele de anxietate:

• Intervenția timpurie – cu cât îți recunoști mai repede patologia și ceri ajutor, cu atât va fi mai ușor de gestionat și de tratat
• Încearcă să reduci stresul – relaxează-te, plimbă-te, fă sport sau orice altă activitate care îți face plăcere
• O viață echilibrată – încearcă să mănânci sănătos, să dormi suficient și să faci sport
• Evită alcoolul, fumatul, cafeaua în exces sau alte substanțe care îți pot accentua simptomele de anxietate

  Bibliografie Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale (DSM-5) Manual de buzunar de psihiatrie clinică Kaplan&Sadock – ediția a3a https://www.healthline.com/health/anxiety-symptoms#symptoms https://medlineplus.gov/anxiety.html https://www.apa.org/topics/anxiety https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/a/anxiety https://www.whiteswanfoundation.org/disorders/anxiety-and-related-disorders https://www.healthline.com/health/anxiety-diagnosis#diagnostic-tests https://evolvetreatment.com/blog/does-anxiety-ever-go-away/ https://www.oakpsych.com/2020/11/13/does-anxiety-go-away-on-its-own/ https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/anxiety-treatment-options https://www.beyondblue.org.au/the-facts/anxiety/treatments-for-anxiety/anxiety-management-strategies

Articol revizuit medical de Dr. Adriana-Valentina Șeicăreanu – medic rezident psihiatrie   Ai folosit vreodată expresia ” sunt în depresie” sau i-ai auzit pe cei din jurul tău spunând asta? Depresia a devenit boala secolului XXI, tot mai mulți oameni sunt afectați, iar în lipsa tratamentului poate lăsa urme adânci. Din materialul următor poți afla lucruri utile despre această patologie.

1.  Ce este depresia?

Depresia este o afecțiune mintală care se manifestă printr-o stare de tristețe și lipsă a plăcerii ce durează mai mult de 2 săptămâni și determină incapacitatea de a desfășura activitățile zilnice. Se încadrează în clasa tulburărilor dispoziționale și poate avea intensități diferite în funcție de persoană.

 2. Cum se manifestă?

Manifestările pot varia de la o persoană la alta, cele mai comune sunt: 

• Dispoziție tristă sau deprimată, simți că ”ți s-au înecat corăbiile”
• Pierderea plăcerii sau a interesului față de anumite activități de care înainte te bucurai
• Retragere socială
• Lipsa motivației
• Scădere sau creștere semnificativă în greutate fără legătură cu vreun regim alimentar
• Tulburări ale somnului
• Agitație sau neliniște
• Oboseală sau pierderea energiei
• Sentimente de devalorizare sau vinovăție
• Dificultăți de concentrare
• Gânduri de moarte

3. Cauzele depresiei

Unii oameni sunt mai predispuși la depresie decât alții, cauzele nu sunt cunoscute cu exactitate. Există mai mulți factori care pot duce la apariția depresiei:

• apariția nivelurilor anormale ale unor substanțe din sânge, urină sau creier
• dereglări hormonale: secreție crescută de cortizol, eliberare scăzută a hormonilor TSH,LH,FSH și testosteron, nivele scăzute de serotonină și dopamină
• genetica, probabilitatea de a fi afectat de depresie crește dacă ai rude cu această afecțiune
• anatomia creierului, implicări ale sistemului limbic, hipotalamusului sau nucleilor bazali

• pierderea simbolică sau reală a unei persoane dragi, se pare că pierderea unui părinte înaintea vârstei de 11 ani duce la apariția ulterioară a depresiei
• personalitatea
• evenimente de viață stresante sau traumatizante
• consumul de substanțe (alcool, droguri,etc.)
• anumite boli sau medicamente

4. Simptomele depresiei

Simptomele acestei afecțiuni pot fi diferite de la o persoană la alta și nu este obligatoriu să fie întâlnite toate deodată. Depresia poate să fie ușoară, moderată sau severă în funcție de intensitatea manifestărilor și impactul pe care îl are boala asupra vieții de zi cu zi.  

4.1 8 simptome fizice ale depresiei

Aceste simptome fizice nu sunt specifice, pot fi întâlnite atât în depresiei, cât și în cadrul altor afecțiuni, este nevoie să mergi la medic pentru a vedea cauza lor.

1. Tulburările de somn 
2. Dureri în piept 
3. Dureri musculare și articulare
4. Dureri de cap
5. Dureri de spate
6. Tulburări digestive – diaree, constipație, greață, indigestie
7. Tulburări ale apetitului
8. Tulburări sexuale

4.2 Simptomele depresiei la femei

Atât bărbații, cât și femeile pot suferi de depresie, dar disponibilitatea lor de a vorbi despre asta poate fi diferită.  Depresia apare mai des la femei decât la bărbați, dar nu s-a identificat o diferență clară între cele două sexe atunci când vine vorba de simptome, evoluția bolii sau răspunsul terapeutic. În cazul femeilor, se remarcă un risc mai crescut al tentativelor de suicid, însă riscul de realizare este mai mic decât în cazul bărbaților. Femeile pot prezenta iritabilitate, anxietate, tristețe sau labilitate emoțională, dificultăți de concentrare și scăderea apetitului sexual.  

4.3 Simptomele depresiei la barbati

            În cazul bărbaților cu depresie se poate remarca o dispoziție iritabilă, sunt furioși și pot deveni agresivi. Apare oboseala, se pare că tulburările de somn sunt mai accentuate. Își pierd interesul pentru serviciu și familie, evită orice fel de activitate. Aceștia apelează mai frecvent decât femeile la alcool sau droguri pentru a face față simptomelor. Mai degrabă simptomele fizice vor determina un bărbat să consulte un medic, decât simptomele emoționale și psihice.

  4.4 Simptomele depresiei severe

  Simptomele următoare ar putea indica că suferiți de o formă severă de depresie:

• Somn în exces sau insomnie
• Iritabilitate
• Pierderea plăcerii
• Deznădejde
• Gânduri persistente că ceva rău s-ar putea întâmpla
• Gânduri de moarte, idei sau tentative de sinucidere 
• Simptome psihotice ( halucinații sau iluzii), în cazurile extrem de severe
• Neglijarea propriei persoane

  4.5 Simptome depresie cronica

Simptomele de depresie au o durată de cel puțin 2 ani, de obicei nu sunt la fel de intense, însă pot interfera cu viața de zi cu zi într-o anumită măsură. Severitatea simptomelor se poate modifica, se diminuează, apoi se agravează din nou, iar uneori poate apărea ”depresia dublă” adică grefarea unui episod depresiv major peste depresia cronică.   

4.6 Simptome depresie postnatala

Simptomele sunt asemănătoare, în mare parte, cu cele ale unei depresii comune, din orice altă etapă a vieții. Pot apărea în plus:

• Sentimente că nu poți avea grijă de copil și că nu stabilești o conexiune cu acesta

• Îngrijorări, atacuri de panică, fobii, preocupări excesive legate de starea de sănătate a copilului 

• Gânduri de suicid sau de vătămare a copilului

4.7 Simptome depresie bipolara

Tulburarea bipolară este caracterizată prin fluctuații semnificative ale dispoziției, poți experimenta atât episoade depresive, cât și episoade maniacale. Manifestările depresiei din tulburarea bipolară sunt similare cu cele precizate mai sus în acest material.

4.8 Simptomele depresiei la copii si adolescenti

La copii și adolescenți simptomele sunt asemănătoare cu cele ale adulților, dar pot exista și unele diferențe. În cazul copiilor mai mici, se remarcă: tristețe, iritabilitate, îngrijorare, dureri, plâns, refuzul de a merge la școală, insomnie, coșmaruri sau scădere în greutate. Adolescenții prezintă : tristețe, iritabilitate, sentimente negative, devalorizare, furie, performanțe slabe sau abandon școlar, hipersensibilitate, consum de droguri sau alcool, autovătămare, pierderea interesului pentru activitățile zilnice și evitarea interacțiunii sociale.  

5. Cat dureaza simptomele cauzate de depresie?

  Pentru ca diagnosticul de depresie să fie unul cert, simptomele trebuie să fie prezente pe o durată de cel puțin 2 săptămâni și să reprezinte o schimbare față de funcționarea ta anterioară. Depresia cronică apare atunci când manifestările se prelungesc 2 ani sau mai mult.

6. Tratament depresie 

6.1 Depresia se vindeca fara tratament? 

Răspunsul la această întrebare este destul de complicat și depinde de intensitatea și persistența simptomatologiei. Depresia este o afecțiune serioasă care, în general, nu trece de la sine, lăsată netratată poate avea repercursiuni grave asupra stării tale de sănătate. În cazul formelor ușoare se poate interveni fără tratament farmacologic, iar rezultatele sunt bune, în schimb, dacă te confrunți cu depresie severă cel mai probabil va fi nevoie de medicamente și chiar spitalizare.  

  6.2 Psihoterapie si terapii complementare

  – Psihoterapia

• Terapia cognitivă<span style=”font-weight: 400;”> – tratament pe termen scurt, se explorează și se corectează gândurile negative și  ideile aflate la baza acestora
• Terapia comportamentală – se bazează pe teoria învăţării, este, în general, de scurtă durată şi înalt structurată, are ca scop corectarea comportamentelor negative

• Terapia interpersonală – a fost dezvoltată ca tratament pe termen scurt care pune accentul pe problemele care se desfășoară la momentul actual
• Psihanaliza – terapie pe durată nelimitată, care are ca scop înţelegerea conflictelor şi a presupunerilor inconştiente care duc la depresie
• Psihoterapia suportivă – terapie de durată nedeterminată, indicată, în special, în episodul acut, având ca scop furnizarea de sprijin emoţional.
• Terapia de grup – terapie ce are ca scop interacțiunea socială și corectarea de către ceilalți membrii ai grupului a gândurilor și comportamentelor negative. Nu este indicată în episod acut la persoanele cu tentativă suicidară. 
• Terapia familială – acest tip de terapie este indicat atunci când depresia este legată de problemele din familie sau atunci când depresia unui membru al familiei îi afectează și pe ceilalți

  – Terapii complementare

• Terapia de stimulare a creierului (electroconvulsivă) – este utilizată în cazul pacienților cu depresie la care niciun alt tratament nu a avut eficacitate. Se realizează sub anestezie și implică o stimulare electrică a creierului de 2-3 ori pe săptămână timp de 6-12 săptămâni.
• Acupunctura
• Aromaterapie
• Meloterapie
• Tratamente chiropractice
• Hipnoza
• Masaj
• Meditaţie
• Relaxare
• Yoga

 

Tratament medicamentos

Antidepresivele sunt medicamentele utilizate pentru tratarea depresiei. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI/ISRS) sunt cele folosite de primă intenție în tratamentul depresiei datorită siguranței, eficacității și tolerabilității lor. Alte clase de antidepresive eficiente sunt: triciclicele, tetraciclicele şi alţi inhibitori micşti ai recaptării.  Efectul acestora începe să apară în 2 până la 4 săptămâni, trebuie să ai răbdare și să nu întrerupi brusc tratamentul. De obicei, pentru remiterea completă a simptomatologiei este necesară administrarea pe o perioadă mai lungă, de la 6 luni până la 12 luni sau chiar mai mult, în funcție de gravitate. Este important să respecți prescripția medicală și să nu oprești tratamentul fără motiv. Dacă observi că apar efecte secundare vorbește cu medicul, uneori este nevoie să încerci mai multe medicamente până să îl găsești pe cel care funcționează în cazul tău.   În managementul depresiei severe, psihoterapia combinată cu tratamentul medicamentos este mai eficientă decât oricare din aceste tratamente aplicate separat.  

Tratament naturist

Pentru formele ușoare de depresie, anumite vitamine, minerale, plante sau alți compuși pot fi de ajutor în ameliorarea simptomelor:

• Rhodiola
• Șofranul
• Sunătoarea
• Ginkgo biloba
• Vitamina D, complexul B
• Zincul,  Magneziul
• Acizii grași Omega-3
• N-acetil-cisteina (NAC)

  Totuși, suplimentele alimentare nu sunt monitorizate precum medicamentele, iar beneficiile și efectele adverse nu sunt pe deplin cunoscute, de aceea este indicat să vă documentați și să discutați cu un medic înainte de a începe tratamentul.  

Tratament homeopat

În ceea ce privește tratamentul homeopat există puține dovezi de cercetare, însă eficacitatea este comparabilă cu unele medicamente și superioară placebo. Pacienții implicați în anumite studii sau sondaje necontrolate au observat îmbunătățiri ale simptomatologiei în urma tratamentului homeopat. Totuși, ar fi necesare studii suplimentare pentru a spune cu certitudine care este impactul acestei opțiuni terapeutice. 

Este posibil ca simptomele fizice ale dependenței de alcool să fie confundate cu simptomele depresiei?

Atunci când se abordează dependenta de alcool tratament metode, este vitală recunoașterea corectă a simptomelor. Simptomele fizice ale dependenței pot imita semnele depresiei, incluzând oboseală și tulburări de somn. O evaluare atentă este esențială pentru a diferenția și trata adecvat fiecare afecțiune.

Sfaturi de prevenire a depresiei

  Îți propunem câteva sfaturi ce ar putea să îți fie de folos în prevenirea depresiei și a recăderilor:

• Fă sport în mod regulat – este cunoscut faptul că exercițiile îmbunătățesc starea de spirit și ajută la menținerea sănătății fizice și psihice
• Încearcă să reduci timpul pe rețelele sociale – utilizarea excesivă a acestora poate duce la depresie, stimă de sine scăzută și dependență
• Petrece timp cu familia și prietenii 
• Simplifică lucrurile, nu te complica  – cu cât ai mai multe alegeri de făcut, cu atât presiunea asupra ta este mai mare, stresul crește și odată cu el și riscul apariției depresiei. Încearcă să iei deciziile pe rând și să planifici timpul pe care îl aloci acestora.
• Încearcă să ai o viață echilibrată, dormi mai mult, mănâncă mai sănătos și ai grijă de greutatea ta
• Evită interacțiunile sociale negative
• Evită alcoolul, nicotina și drogurile
• Încearcă să faci activități care îți fac plăcere și care te relaxează
• Respectă-ți planul de tratament pentru a evita apariția unui alt episod depresiv

  Bibliografie   Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale (DSM-5) Manual de buzunar de psihiatrie clinică Kaplan&Sadock – ediția a3a https://www.webmd.com/depression/ss/slideshow-physical-symptoms-depression https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression https://psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression https://www.nimh.nih.gov/health/publications/men-and-depression https://www.nhs.uk/mental-health/children-and-young-adults/advice-for-parents/children-depressed-signs/ https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9294-bipolar-disorder https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9292-persistent-depressive-disorder-pdd https://www.healthline.com/health/types-of-depression https://www.webmd.com/depression/warning-signs https://www.healthline.com/nutrition/herbs-supplements-for-depression#supplements https://www.goodtherapy.org/blog/can-depression-be-cured-without-medication-1117144 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1876382018304451 https://www.verywellmind.com/can-depression-stop-without-treatment-1067582 https://www.health.harvard.edu/blog/recognizing-the-unusual-signs-of-depression-201302275938      

Articol redactat și revizuit medical de Dr. Adriana-Valentina Șeicăreanu- medic rezident psihiatrie          În zilele noastre, auzi tot mai des expresia „sunt obosit psihic” la persoane de toate vârstele. În materialul următor îți spunem cum apare această oboseală, care sunt simptomele și cum ai putea să o combați.  

Ce este oboseala psihica?

         Atunci când cineva trece printr-o perioadă stresantă la serviciu sau în viața de zi cu zi poate să experimenteze oboseala psihică. Creierul este stimulat peste măsură sau pe perioade lungi de timp fără odihnă. Atunci apare o stare în care ai impresia că mintea ta nu mai funcționează cum trebuie, nu te poți concentra, ești nervos și ai tot felul de blocaje.

Cauzele oboselii psihice

         În funcție de fiecare persoană, extenuarea psihică poate avea cauze diferite, la baza acestora aflându-se stresul. Stresul poate fi definit ca orice situație care tinde să pertube echilibrul dintre organism și mediu. Ca răspuns la această perturbare, organismul modifică nivelul anumitor hormoni. De obicei, după încetarea situației stresante, nivelul hormonilor revine la normal, însă, dacă stresul continuă secreția se menține crescută, ducând în timp la apariția tulburărilor endocrine ( hipertiroidism, diabet, obezitate, etc.).          Dintre cauzele cele mai frecvente se amintesc:

•         Un serviciu solicitant sau de care ești nemulțumit
•         Studiatul intens pentru examene
•         Stresul financiar
•         Îngrijirea unui copil
•         Pierderea unei persoane dragi
•         Bolile cronice sau afecțiunile mintale
•         Îngrijirea unei persoane dragi bolnave sau cu nevoi speciale
•         Lipsa sprijinului emoțional
•         Lipsa unui echilibru între viața profesională și viața personală

 

Simptomele oboselii psihice

         Cum recunoști oboseala psihică?  Având în vedere că organismul uman functionează ca un tot unitar, oboseala psihică nu se va manifesta doar la nivel mental, ci își va pune amprenta asupra ta fizic și comportamental. Semnele apar, de obicei, treptat, dar se poate observa o accentuare a acestora în perioadele în care stresul atinge un nivel maxim. Semne la nivel mental

•         Un semn major este reprezentat de lipsa de concentrare la activitățile zilnice, pe care ar trebui să le faci fără dificultate.
•         Apariția simptomelor caracteristice depresiei, în special tristețea și deznădejdea
•         Anxietate persistentă, senzație de groază sau pericol iminent
•         Pesimism sau detașare
•         Furie, nervozitate
•         Dificultăți de gestionare a emoțiilor
•         Scăderea motivației
•         Scăderea productivității
•         Letargie

Semne la nivel fizic

•         Dureri de cap
•         Tulburări ale somnului (insomnie, somnolență)
•         Tulburări digestive
•         Scăderea imunității și apariția bolilor
•         Modificări ale apetitului și greutății
•         Senzație de rău general

Semne la nivel comportamental

•         Amânarea sau neglijarea sarcinilor zilnice
•         Scăderea performanțelor școlare sau la serviciu
•         Tendință la evitarea activităților cu alte persoane
•         Consum exagerat de tutun, alcool sau alte substanțe
•         Tendință la conflictualitate

 

Metode de tratament pentru oboseala psihica

         Modalitățile de tratament variază de la tehnici de acupunctură până la utilizarea anumitor medicamente sau suplimente alimentare. Nu există un remediu ”minune” pentru oboseala psihică, fiecare persoană este diferită, prin urmare și abordarea terapeutică va fi una diferită.

•         Medicamente

         Medicul îți poate prescrie anumite medicamente care să trateze simptomele apărute din cauza oboselii psihice. Poate fi necesar să iei sedative, anxiolitice sau antidepresive în funcție de gravitatea simptomatologiei și de răspunsul organismului tău la variantele alternative de tratament. Nu uita că este foarte important să mergi la un consult de specialitate pentru a vedea dacă ai nevoie de tratament medicamentos.

•         Suplimente alimentare

         În cazul persoanelor care suferă de oboseală psihică ar fi indicate suplimentele cu vitamine, magneziu, NADH sau acizi grași omega-3.

•         Psihoterapia

         Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) poate reduce depresia, anxietatea care sunt adesea asociate cu oboseala psihică.

•         Terapii alternative

         Aromaterapia, acupunctura, masajul, tehnicile de respirație, meditația, yoga pot fi, de asemenea, de ajutor în combaterea epuizării psihice. 

Care sunt metodele sau tratamentele care pot fi folosite pentru a stimula hormonul fericirii și a combate epuizarea psihică?

Există mai multe metode și tratamente care pot fi folosite pentru a stimula hormonul fericirii și a combate epuizarea psihică. Exercițiile fizice regulate, meditația, terapia cognitiv-comportamentală și administrarea de suplimente alimentare pot ajuta la menținerea echilibrului hormonului fericirii și a stării psihice.

Sfatul psihologului pentru evitarea starii de epuizare psihica

Ce să faci când ești obosit psihic? Sunt mai multe modalități pe care le-ai putea încerca pentru a combate această stare, de exemplu: –          Ar fi bine să identifici factorii care te stresează și să încerci să îi diminuezi sau chiar să îi elimini din viața ta –          Învață să delegi anumite sarcini sau să ceri ajutor atunci când ți se pare că ai prea multe lucruri de făcut –        Nu uita să iei pauze și să te relaxezi, ai putea încerca să îți faci un program bine stabilit care să cuprindă orele de muncă, dar și cele destinate pentru relaxare –          Oferă-ți mici recompense după finalizare sarcinilor dificile –          Acordă mai multă atenție somnului, încearcă să îți creezi o rutină de somn și să o respecți, fă o baie fierbinte înainte de culcare sau citește câteva pagini din cartea preferată, bea un ceai fierbinte și evită telefonul mobil –          Fă mai multă mișcare, este cunoscut faptul că sportul aduce beneficii considerabile pentru starea noastră de spirit –          Schimbă-ți stilul de viață, mănâncă sănătos, evită alcoolul, tutunul sau alte substanțe activatoare –          Petrece mai mult timp în natură sau alături de persoanele dragi –          Cere ajutor de specialitate în cazul în care simți că nimic nu funcționează și că starea ta se agravează   surse: https://www.healthline.com/health/mental-exhaustion#vs-stress https://www.google.com/amp/s/www.betterup.com/blog/mental-exhaustion%3fhs_amp=true https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/s/stress https://my.clevelandclinic.org/health/articles/11874-stress https://www.uhn.ca/PatientsFamilies/Health_Information/Health_Topics/Documents/Mental_Fatigue_and_What_You_Can_Do_About_It.pdf https://www.webmd.com/chronic-fatigue-syndrome/alternative-meds-chronic-fatigue https://www.webmd.com/chronic-fatigue-syndrome/medicines-treat-chronic-fatigue-syndrome https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3201900/ https://www.rethink.org/advice-and-information/living-with-mental-illness/treatment-and-support/complementary-and-alternative-treatments-for-mental-health/