Arhive lunare: august 2019

relatii

Tu te schimbi în Relații?

Redactat de Eugen Popa - Președinte Asociația Română de Hipnoză

Tu te schimbi în Relații?

 

Un nou studiu dezvăluie că relațiile cu diferiți parteneri sunt extrem de asemănătoare în fazele sale intermediare și apoi în faza de stabilitate, când deja sunt un cuplu.

Oamenii urmează aproape întotdeauna aceleași obiceuri în relații, indiferent de partenerii cu care sunt, constată noi cercetări.

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Odată ce faza de fluturi în stomac și lapte și miere de la începutul unei noi relații a luat sfârșit, aceasta tinde să se stabilizeze și să intre în același tipar pe care l-am manifestat cu partenerii precedenți.

Oamenii care trăiesc o mulțime de emoții negative într-o relație este foarte probabil să le re-trăiască cu un nou sau viitor partener.

Motivul pentru care oamenii repetă aceleași modele este, potrivit Dr. Matthew Johnson, primul autor al studiului:

„Deși unele aspecte ale relațiilor s-ar putea schimba, ești în continuare aceeași persoană, așa că, probabil, recreezi multe dintre aceleași modele de comportament sau simțire cu următorul partener.

O nouă dragoste este fantastică la început, dar relațiile continuă dincolo de acel punct. ”

Cum s-a realizat studiul despre relații

Concluziile provin dintr-un studiu care a implicat 554 de persoane care au fost urmate ani de zile, pe durata unei relații, până la sfârșitul ei și în următoarea. relatii

Aceștia au fost chestionați de două ori pe parcursul fiecărei relații și au fost întrebați despre satisfacția lor față de relație, dacă se pot deschide partenerului și încrederea dacă relația respectivă va fi de durată sau nu.

 

Desigur, toate relațiile au bucuriile și neplăcerile lor, a spus dr. Johnson:

„Situația devine tot mai neplăcută pe măsură ce relația se apropie de final. Când începem una nouă, totul este minunat la început, pentru că nu ne implicăm partenerul în viața de zi cu zi, cum ar fi treburile casnice și îngrijirea copilului, șamd. Noua relație nu include încă aceste aspecte. Ea există în afara acelor lucruri. „

Cu toate acestea, rezultatele au arătat o asemănare remarcabilă în situația în care relația este deja una stabilă, a spus dr. Johnson:

„Desigur, există multe diferențe dar în general, avem aceleași de manifestare și simțire în relații.

Este bine că avem continuitate în felul nostru de a fi în relații; nu încercăm în totalitate să schimbăm cine suntem iar această continuitate arată că rămânem fideli față de noi înșine ”.

 

Noile relații nu oferă întotdeauna un nou tipar, după ce s-a încheiat faza de lună de miere, a spus dr. Johnson:

„Simplul fapt că începi o relație nouă nu înseamnă că lucrurile vor fi diferite.

Acest studiu arată că sunt șanse foarte mari că vei avea aceleași obiceiuri și manifestări ca în relațiile trecute.

Chiar dacă relația e diferită, asta nu este o garanție că va fi una mai bună. „

 

Acum e rândul tău să vorbești despre relații:

  • Te-ai schimbat de la o relație la alta sau ai rămas mereu la fel?
  • Ai avut mai mult de 3 relații în viața ta?
  • Ce ai schimba dacă ai începe o relație nouă acum?

Scrie răspunsurile tale într-un comentariu mai jos!

 

 

Studiul a fost publicat în Journal of Family Psychology(Johnson & Neyer, 2019).
Amintirile

Amintirile și modul în care ni le readucem aminte

Redactat de Eugen Popa - Președinte Asociația Română de Hipnoză

Amintirile și modul în care ni le readucem aminte

O modalitate sigură prin care să ne bucurăm cât mai mult de amintirile noastre este să repetăm acea informație.
 

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință


Amintirile puternice și stabile sunt create atunci când rețelele de neuroni se activează  în sincron, arată noi cercetări.

Cu cât este mai mare rețeaua de neuroni care înregistrează o amintire, cu atât este mai ușor să ne  reamintim.

De-a lungul anilor, pe măsură ce neuronii mor sau încetează să activeze, amintirile se estompează.

Cu toate acestea, amintirile înregistrate de mai mulți neuroni sunt mai rezistente și pot supraviețui chiar dacă neuronii învecinați mor.

Acesta este motivul pentru care unele amintiri se estompează, în timp ce altele rămân cu noi o viață întreagă.

 

Cum ne asigurăm că vom putea să ne amintim ceva și peste 10 ani?

Un mod de a te asigura că o amintire este stocată în memorie pe termen lung și poate fi readusă cu ușurință în minte este repetarea acesteia.

De fiecare dată când o memorie este activată, aceasta este consolidată.

Concluziile provin dintr-un studiu asupra centrilor de memorie ale șoarecilor în timp ce au învățat să navigheze printr-un nou labirint.

Acest proces este valabil atât pentru amintirile neplăcute cât și pentru cele plăcute. Doar tu alegi cum vrei să fie viața ta și ce anume să îți amintești.

 
 

Dr. Walter Gonzalez, primul autor al studiului, a declarat:

„Imaginează-ți că ai o poveste lungă și complicată, greu de povestit.

Pentru a păstra proaspătă povestea, ai putea să o spui la cinci dintre prietenii tăi. Din când în când, te întâlnești cu toți, pentru a relua povestea și astfel fiecare poate să se ajute reciproc și să umple orice goluri ar avea, orice detalii au uitat sau omis.

În plus, de fiecare dată când spuu povestea, poți aduce noi prieteni pentru a învăța și, prin urmare, ajuta la păstrarea acesteia și la întărirea memoriei.

Acesta este modul în care neuronii tăi se ajută reciproc să înregistreze amintirile care vor persista în timp. ”

Cum s-a realizat studiul pe șoareci

Amintirile

saoreci intr-un labirint

Studiul pe șoareci a testat modul în care au învățat pozițiile recompenselor într-un labirint.

Cercetătorii au măsurat activarea neuronilor din hipocamp, o zonă a creierului care este esențială pentru memorie.

Înregistrările au arătat că, de fiecare dată când șoarecele explora labirintul, mai mulți neuroni erau activi în același timp.

Șoarecii au fost apoi ținuți departe de labirint timp de 20 de zile.

Când au revenit, șoarecii care și-au amintit cel mai bine locurile cu recompense, au fost cei care codificaseră aceaastă informație în cel mai mare grup de neuroni.

 

Profesorul Carlos Lois, coautor al studiului, a declarat:

„De ani de zile, oamenii au știut că cu cât realizăm mai des o acțiune, cu atât este mai mare șansa de a o aminti mai târziu.

Acum credem că acest lucru este probabil, deoarece cu cât realizăm acea acțiune, cu atât este mai mare numărul de neuroni care codifică acțiunea.

Teoriile convenționale despre stocarea memoriei postulează că a face o amintire să fie mai stabilă este necesară consolidarea conexiunilor la nivel de neuron individual.

Rezultatele noastre sugerează că creșterea numărului de neuroni care codifică aceeași memorie permite memoriei să persiste mai mult timp. ”

 

Acum e rândul tău:

  1. Ce amintiri îți dorești să îți rămână vii tot restul vieții?
  2. Ce amintiri dorești să le „ștergi” din mintea ta?

Scrie răspunsul tău mai jos și hai să vedem ce putem învăța unii de la alții!

 

 

 

Studiul a fost publicat în revista Science (Gonzalez et al., 2019).
Tipul de Parenting care previne ADHD

Tipul de Parenting care previne ADHD

Redactat de Eugen Popa - Președinte Asociația Română de Hipnoză

Tipul de parenting care previne ADHD

Simptomele obișnuite ale ADHD-ului includ dezorganizarea, impulsivitatea și lipsa de toleranță la frustrare.

Noile studii au descoperit că simptomele ADHD pot fi reduse sau chiar prevenite prin creșterea unei atitudini pozitive a părinților.

 

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Ce înseamnă un Parenting Pozitiv?

Părinții pozitivi au un comportament care include liniștirea și încurajarea copiilor, precum și dăruirea constantă de afecțiune.

Trăsăturile obișnuite de parenting pozitiv includ lăudarea unui comportament bun și reamintirea într-un mod calm și cu blândețe a comportamentului potrivit anumitor situații.

Copiii care sunt mai capabili să-și controleze propriul comportament de asemenea răspund mai favorabil părinților pozitivi.

Studiile au descoperit că activitatea fizică poate ajuta copiii să-și crească controlul asupra propriului comportament.

Cum s-a realizat studiul

Tipul de Parenting care previne ADHD 2

Studiul a cuprins 195 de mame și copiii lor cu ADHD cu vârste de până la 7 ani, din zona Montrealului, iar acesta a inclus evaluarea stilului de parenting pozitiv a părinților.

Simptomele tipice ale ADHD, care reprezintă o tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție, includ:

  • dezorganizare,
  • impulsivitate,
  • lipsa de toleranță la frustrare,
  • și dificultatea de a rămâne focalizat pe o acțiune

 

Doamna Charlie Rioux, primul autor al studiului, a declarat:

„Am măsurat parentalitatea pozitivă prin observarea interacțiunii dintre mame și copiii lor în timpul activităților în care au trebuit să îndeplinească anumite sarcini, cum ar fi citirea sau desenarea unei imagini după numere.”

Rezultatele au arătat că parentingul pozitiv la vârsta de 4 ani a fost corelat cu simptome mai scăzute de ADHD la vârsta de 7 ani.

Dna Rioux a spus:

„Rezultatele noastre arată că o intervenție care vizează practicile parentale pozitive ar putea reduce sau preveni simptomele ADHD.

Cu toate acestea, pentru copiii cu o capacitate de control mai mică, interacțiunile părinților trebuie combinate cu o intervenție specializată care vizează capacitatea de control a copilului.”

Unele componente standard ale parentingului pozitiv includ:

  • Laudarea unui comportament bun.
  • Spunându-le copiilor ce pot face și/sau nu ceea ce nu pot face.
  • Reamintira blândă a comportamentului adecvat.
  • Acționând ca un model de rol pozitiv.

 

Înainte de a corecta copilul, asigură-te că se simte iubit!

Tipul de Parenting care previne ADHD 3

Dna Rioux a spus:

„Nimeni nu este perfect și important este să căutați să vă îmbunătățiți abilitățile în mod continuu. Ideea este de a încuraja practici parentale pozitive. Când aceste practici sunt aplicate, adesea rezultă mai puține simptome de ADHD. „

 

Acum este rândul tău:

  1. Ce practici cunoști sau recomanzi pentru a reduce simptomele de ADHD la copii?
  2. Îți sunt cunoscute stilurile de parenting?
  3. Ce părere ai despre descoperirile prezentate în acest articol?

Aștept răspunsurile tale cu mare interes!

 

Acest studiu a fost publicat în Development and Psychopathology (Rioux et al., 2019).
Creșterea Inteligenței prin Stimulare Cerebrală

Creșterea Inteligenței prin Stimulare Cerebrală

Redactat de Eugen Popa - Președinte Asociația Română de Hipnoză

Creșterea Inteligenței prin Stimulare Cerebrală

Noul dispozitiv cerebral creat de DARPA crește viteza de învățare cu 40%!

Stimularea creierului poate fi cheia unei învățări mai rapide.

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Noul studiu finanțat de  DARPA (Agenția de Cercetare Avansată a Ministerului Apărării din Statele Unite)  a demonstrat cu succes modul în care o metodă non-invazivă de stimulare a creierului poate stimula performanța mentală și cognitivă.

Lucrând în cadrul programului DARPA numit Restoring Active Memory (RAM), oamenii de știință de la Laboratoarele HRL din California, Universitatea McGill din Montreal, Canada și Soterix Medical din New York au testat dispozitivul cerebral cu cimpanzei macac și au observat o creștere substanțială a capacității maimuțelor de a efectua rapid anumite sarcini.

 

Cum s-a desfășurat studiul

În studiul publicat în revista Current Biology, echipa HRL descrie modul în care au folosit stimularea transcranială neinvazivă de curent direct (tDCS) pentru a stimula cortexul prefrontal la cimpanzei.

Apoi au îndemnat animalele să îndeplinească o sarcină bazată pe învățare asociativă – asociere între indicii vizuale și locație – pentru a obține o recompensă.

Macacii care purtau dispozitivul cerebral tDCS au depășit semnificativ grupul de control.

Primul grup a avut nevoie de doar 12 încercări pentru a învăța cum să obțină imediat recompensa, în timp ce cel de-al doilea a avut nevoie de 21 de încercări, dispozitivul tDCS reprezentând creșterea cu 40% a vitezei de învățare, potrivit cercetătorilor.

Declarațiile cercetătorilor

„În acest experiment, am vizat cortexul prefrontal cu ajutorul montajelor de stimulare non-invazive individualizate”, a declarat cercetătorul HRL Praveen Pilly.

„Aceasta este regiunea care controlează multe funcții executive, inclusiv luarea deciziilor, controlul cognitiv și reaccesarea memoriei contextuale. Este conectat la aproape toate celelalte zone corticale ale creierului, iar stimularea acestuia are efecte răspândite. ”

Pe baza rezultatelor studiului lor, cercetătorii spun că viteza crescută de învățare a fost cauzată de conectivitatea modulată între zonele creierului și nu de viteza cu care s-au conectat neuronii.

 

Totul este în Minte

Abilitatea de a crește funcția creierului aproape instantaneu este fără îndoială atrăgătoare.

Această idee fost exploatată ani de zile în filmele științifico-fantastice (vezi: „Flori pentru Algernon”, „Limitless”), dar progresele tehnologice par să ne aducă tot mai aproape de momentul în care creșterea inteligenței folosind tehnologia este o realitate.

 

La ce ajută Stimularea Cerebrală?

Scopul acestor studii nu este doar acela de a-i ajuta pe oameni să fie mai deștepți sau inteligenți.

O posibilă aplicație imediată a dispozitivului cerebral DARPA este tratamentul persoanelor care suferă de degenerare neurală care provoacă o pierdere a funcției de memorie.

După cum a menționat echipa în studiul lor, „Aceste rezultate sunt în concordanță cu ideea că tDCS duce la schimbări pe scară largă în activitatea creierului și sugerează că poate fi o metodă valoroasă pentru modificarea ieftină și neinvazivă a conectivității funcționale la om.”

Acum este rândul tău:
1) Tu ai folosi stimularea cerebrală pentru a învăța mai repede?
2) Crezi că există riscuri în această tehnologie? Dacă da, Care?

starea de spirit

Mișcarea Fizică îmbunătățeste Starea de Spirit

Redactat de Eugen Popa - Președinte Asociația Română de Hipnoză

Mișcarea Fizică îmbunătățeste Starea de Spirit

 

Este bine cunoscut faptul că exercițiile fizice sunt benefice nu numai pentru sănătatea fizică, ci și pentru sănătatea mintală.

Majoritatea țărilor la nivel mondial au o mulțime de programe, bazate pe dovezi, privind tipul și intensitatea exercițiilor necesare pentru diferitele beneficii fizice pentru sănătate.

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Cu toate acestea nu există încă și programe care să susțină activitatea fizică ca unealtă de îmbunătățire a  stării de spirit.

Acest lucru se datorează, în parte, lipsei de dovezi concrete că un astfel de program ar ajuta.

Unu nou studiu publicat în Jurnalul de Psihologie Interdisciplinară și Aplicată prezintă ultimele noutăți în acest domeniu, combinând dovezi din 38 de studii relevante care au examinat legăturile dintre intensitatea exercițiilor, durata și modalitatea și efecte pe care le generează pentru starea de spirit.

 

Mișcare Fizică Aerobă și Anaerobă

starea de spirit

Un barbat care alearga si un barbat musculos care ridica greutati

Înainte de a merge mai departe trebuie să facem o distincție importantă între exercițiul aerobic și anaerob. Primul implică lucruri precum mersul pe jos, jogging-ul și ciclismul și acționează în așa fel încât corpul să poată folosi oxigenul pentru a arde grăsimea pentru energie.

La polul opus, exercițiile anaerobe – cum ar fi ridicarea greutății grele sau sprintul – au o intensitate atât de puternică încât corpul tău nu are timp să folosească oxigenul pentru a crea energie, așa că în schimb descompune  glucoza din sânge sau din mușchi.

John Chan de la Universitatea Shenzhen, a încercat să afle cum este mai bine să exersăm pentru a avea o stare de spirit de spirit mai bună.

A luat în calcul atât tipul de antrenament cât și durata antrenamentului.

Durata Mișcării Fizice pentru Starea de Spirit

10 Minute pentru o Stare de Spirit Buna

Astfel, dintre toate tipurile de antrenament anaerob, a ajuns la concluzia că cel mai bun este cel de intensitate medie. Cel de intensitate scăzută fiind prea plictisitor iar cel de intensitate ridicată fiind prea neplăcut.

Apoi, echipa lui Chan a luat în considerare durata exercițiilor.

Principala constatare a fost aceea că 10 minute par să fie suficiente pentru a îmbunătătăți starea de spirit (deși un alt studiu a constatat că au fost necesare 30 de minute pentru a obține acest rezultat).

În ansamblu, au existat puține dovezi că depășirea timpului de 30 de minute conduce la beneficii suplimentare în ce privește starea de spirit, ceea ce este bine de știut pentru oricine consideră că este nevoie să investești mult timp în asta.

Apoi Chan a comparat beneficiile dintre exercițiile aerobe și anaerobe.

În plus, au observat ca exercitiile fizice bazate pe conștientizare, cum ar fi Yoga si Tai-Chi, au demonstrat, de asemenea, că pot stimula starea de spirit.

 

Concluziile Studiului

Concluzia a fost că efectele benefice ale antrenamentului aerobic nu sunt la același nivel cu cele generate de exercițiile anaerobe.

Exercițiile anaerobe par să fie mai benefice mai ales în cazul stresului și anxietății.  Ccercetătorii au sugerat că acest lucru se poate datora faptului că atunci când facem exerciții anaerobe rezultatele sunt vizibile.

Spre exemplu, creșterea masei musculare poate genera sentimente de reușită mai rapide și asta conduce la o stare de satisfacție crescută.

De asemenea, exercițiile anaerobe sunt asociate cu creșteri ale factorului neurotrofic derivat din BDNF – care pot contribui la schimbări structurale și funcționale benefice creierul).

Aceste rezultate observate de-a lungul a zeci de ani de cercetare vin cu câteva semne de întrebare însă. Studiile au fost în mare parte realizate în laborator, au folosit diferite modalități de măsurare a intensității și au recrutat voluntari extrem de diferiți.

 

Încheiere

Este lesne de înțeles că rezultatele studiului ar putea fi diferite în funcție de experiența anterioară a oamenilor cu privire la exercițiu, vârsta și sănătatea lor, și chiar personalitatea și interesele acestora.

Acest lucru face dificilă extrapolarea de la constatări la propria noastră viață.

Ce este important de reținut este faptul că, atunci când vrei să ai o stare de spirit mai bună, poți face mișcare fizică, de preferat anaerobă decât aerobă, într-o măsură nici prea prea, nici foarte foarte, nu mai mult de 30 de minute.

Beneficiile terapeutice ale activității fizice pentru dispoziție: o analiză sistematică a efectelor intensității, duratei și modului de exercițiu.

 

Acum e rândul tău:

  1. Ce părere ai despre aceste rezultate?
  2.  Tu faci mișcare fizică? Dacă da, de ce tip?

 

Citește aici studiul: Therapeutic Benefits of Physical Activity for Mood: A Systematic Review on the Effects of Exercise Intensity, Duration, and Modality