Arhive lunare: aprilie 2019

Gândul și exprimarea sa verbală

Dexonline ne spune în felul următor –“gândul este rezultaul procesului de gândire”.

Cum poate gândul și exprimarea sa verbală să contribuie la procesul de conștientizare și integrare în terapia Gestalt?

Gândirea și exprimarea verbală joacă un rol crucial în terapia Gestalt: transformarea prin conștientizare. Prin vocalizarea gândurilor și sentimentelor noastre, putem aduce la suprafață aspecte ascunse, ajutându-ne să ne conștientizăm și să integrăm experiențele trecute. Acest proces este esențial pentru progresul în terapia Gestalt.

Nu poți să citești acum? Ascultă acest articol cu ușurință

Unele statistici spun că omul are în medie pe zi, aproximativ 70.000 de gânduri. Desigur, aici putem dezbate îndelung ce anume reprezintă un gând dar aceasta este subiectul unui alt articol!  

Dispozitivul care îți citește gândurile

Deși acest dispozitiv este departe de a fi perfect, este un uriaș pas înainte pe drumul cel bun. Ce face acest dispozitiv? Transformă gândurile în sentințe audibile astfel încât, persoane care până acum nu puteau vorbi, acum au în sfârșit această posibilitate. Un nou dispozitiv de interfață creier-computer decodifică activitatea creierului, sau gândurile, pentru a descoperi ce încearcă persoana să spună și folosește aceste date pentru a sintetiza fraze pline, audibile. Aparatul este departe de a fi perfect și cercetarea este încă în stadiile incipiente, dar este primul care a reușit să recreeze o frază completă într-un mod ușor de înțeles pentru altcineva, potrivit Scientific American – o rază de speranță pentru cei care “și-au pierdut capacitatea de a comunica dintr-un motiv sau altul.

Fără Gânduri

Cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco, creatorii acestui dispozitiv, au descoperit că este mult prea dificil să încerci să traduci informația gândului direct în discurs audibil așa că au ales altă variantă și anume, inteligența artificială. Astfel, au putut corela semnalele pe care creierul le-a transmis tracturilor vocale ale participanților, care corespundeau unui vocabular specific, simulând în cele din urmă comportamentul tractului vocal pentru a genera cuvinte realiste. Într-unul dintre teste, dispozitivul a putut să sintetizeze vorbirea în timp ce oamenii mișcau gura ca și cum ar vorbi, dar fără să scoată vreun sunet.  

Încă ne… Gândim la asta

Oamenii care au ascultat și au încercat să transcrie pronunțările generate de mașină au înțeles greșit cel puțin un cuvânt în aproximativ 50% din cazuri dar faptul că au reușit măcar odată, reprezintă deja un progres uriaș, comparativ cu sistemele și metodele existe în ziua de azi.

“Pentru cineva care nu poate comunica deloc, câteva erori minore sunt acceptabile”, a declarat Marc Slutzky, neuro-inginer de la Universitatea Northwestern. “Evident, ne dorim putem rosti exact cuvântul pe care dorim să-l rostim, dar chiar dacă nu suntem încă la acel nivel, este cu mult mai bine decât să trebuiască să scriem cuvintele literă cu literă, așa cum se întâmplă acum.”

Gândul că aceste realizări sunt posibile chiar acum, în clipa asta, că granițele comunicării sunt împinse tot mai departe, dă speranță atât cercetătorilor cât și, de ce nu, întregi omeniri! Este încă un pas către comunicarea de la gând la gând, de la om la om și în curând, chiar și fără dispozitive și aparate!  

Părerea ta

Tu ce părere ai despree această realizare? Ai folosi aceste dispozitive dacă ai fi în această situație? Cum crezi ca ți-ar schimba și afecta viața? Scrie răsunsul tău într-un comentariu mai jos.

Între 40% și 76% dintre persoanele implicate într-un studiu au recunoscut că au înșelat măcar o dată pe parcursul relațiilor lor. Dar cine este mai infidel?

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Bărbații anxioși, dar cărora le place să-și asume riscuri, sunt cei mai predispuși în a-și înșela partenera – susține un studiu. Femeile, însă, tind să înșele atunci când sunt nemulțumite în relația de cuplu.  În timp ce la bărbați, stadiul relației în care se află nu are nicio legătură cu predispoziția de a înșela. Cu atât mai mult, există un tip de personalitate căreia îi place să flirteze/înșele.

Studiul susține stereotipul care vorbește despre bărbații care înșelă și care vor continua să o facă, indiferent de relația în care se află. Persoanele cărora le place riscul, tind să fie impulsive și pot avea probleme chiar și cu autocontrolul.

Jocurile de noroc, consumul de droguri și comportamentul agresiv pot fi toate semne ale unei persoane căreia îi place să-și asume riscuri.  Înșelatul este încă o modalitate de care acești oameni se folosesc pentru a-și găsi o sursă de distracție.

Modelul este diferit însă în rândul femeilor. În aceste situații, ceea ce prezice infidelitatea la femei este nivelul de nefericire din relația de cuplu. Cu alte cuvinte, femeile care sunt nemulțumite de relația lor au de doua ori mai multe șanse să le fie infidele partenerilor, în comparație cu cele care declarau că sunt fericite în cuplu.

Studiul a inclus aproape 1000 de bărbați și femei în relații (presupuse) monogame. Rezultatele au arătat că 23% dintre bărbați și 19% dintre femei au recunoscut că au fost ”necredincioși” la un moment dat față de partener.

Infidelitatea bărbaților a fost prezisă de factori de personalitate cum ar fi asumarea riscului.

Profesorul Milhausen, care a condus studiul, susține că:

“Sunt o mulțime de factori care prezic infidelitatea.

Ceea ce susține acest studiu este că atunci când sunt puși împreună toți acești factori, în cazul bărbaților, aceștia pot ieși din tipare când vine vorba despre infidelitate.

Pentru femei, în fața tuturor acestor variabile, relația este cel mai important predictor.”

Întinerirea Creierului? Este Posibil așa ceva?

 

Ei bine, se pare că da! Folosind Stimularea electrică este posibil să “întinerești” vârsta unui creier de 70 de ani cu până la 50 de ani, arată noi cercetări.

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Participanții în vârstă de 70 de ani au avut aceleași rezultate la testele de memorie precum cei de 20 de ani.

Chiar și tinerii pot beneficia de procedură.

Stimularea electrică este nedureroasă și ajută la sincronizarea zonelor creierului, cu efecte izbitoare asupra celor mai tineri.

Oameni de știință  au constatat că, cu vârsta, creierul este afectat de două probleme:

• Diferitele părți ale creierului se “decuplează” din punct de vedere electric.
• Creierul își pierde capacitatea de a sincroniza activitatea dintre diferite regiuni.

Atât ritmurile Gamma cât și Theta – care sunt tipuri activitate electrică normală – ajută creierul să se “cupleze” și să se sincronizeze.

Acest studiu a fost realizat comparând rezultatele unor teste de memorie de lucru dintre un grup de persoane de 20 de ani și unul cu persoane cu vârsta între 6o-70 ani.

Stimularea Electrică

Stimularea creierului a fost aplicată timp de 25 minute prin electrozi atașați la scalp.

Rezultatele au demonstrat faptul că participanții de 20 de ani s-au descurcat mai bine la test până s-a aplicat stimularea electrică cerebrală comparativ cu ce cei de 60-70 de ani, a căror performață a rămas la fel.

Stimularea creierului ajută la restabilirea fluxului de informații.

Unii tineri au beneficiat, de asemenea, de stimularea creierului.

Dr. Rob Reinhart, autorul principal al studiului, a explicat:

“Am demonstrat că cei care au avut rezultate mai slabe, dintre cei de 20 de ani ar putea beneficia, de asemenea, de același stimulent.

Memoria lor de lucru poate fi îmbunătățită chiar dacă nu au 60 sau 70 de ani.”

Stimularea creierului are beneficii în viața de zi cu zi, a spus dr. Reinhart:

“Este relevant din punct de vedere comportamental.

Oamenii lucrează diferit, își amintesc mai bine lucrurile, percep mai bine, învață mai repede. Este cu adevărat extraordinar.

Deschide noi posibilități de cercetare și opțiuni de tratament “, spune el,” și suntem foarte încântați de asta “.

 

Întinerirea, și în special întinerirea creierului depinde enorm de mult de acțiunile noastre! Creierul trebuie stimulat continuu, fie prin stimulare electrică sau prin activități care ajută la procesele cognitive. În plus, un stil de viață sănătos, care include sportul și o alimentație sănătoasă ajută enorm de mult la întinerirea creierului și la o stare de bine generală.

 

Răspunde la întrebări:

Tu ce părere ai despre acest studiu și rezultatele sale?
Ai folosi stimularea cerebrală?

Scrie răspunsul tău într-un comentariu mai jos.

S-a demonstrat într-un studiu cu 860 de particupanți faptul că oamenii sunt mai susceptibili să practice anumite exerciții fizice, care să devină și o rutină ulterior, dacă acestea se potrivesc personalității lor.

Este personalizarea exercițiilor benefică pentru persoanele cu temperament vulcanic?

Este personalizarea exercițiilor benefică pentru persoanele cu temperament vulcanic? Pentru persoanele cu temperament vulcanic, personalizarea exercițiilor este crucială pentru a le păstra angajate și motivate. Prin adaptarea regimului lor de antrenament la nevoile și preferințele individuale, aceste persoane pot obține rezultate mai bune și pot gestiona mai eficient stresul și tensiunea.

Nu poți să citești acum? Ascultă acest articol cu ușurință

De exemplu, persoanele extrovertite dau mult mai bine randament  în sala de sport, acolo unde sunt înconjurate de alte persoane. Acest lucru se întâmplă pentru că se bucură de entuziasmul rezultat în urma interacțiunilor cu alți oameni.  Amy Hagan, autoarea studiului, a declarat că și muzica este, de asemenea, importantă pentru aceste persoane:

“Acești oameni care iubesc emoția, iubesc și o mulțime de activități care să le ofere posibilitatea de a practica mai mult și mai mult.  Muzica pare să adauge și mai mult entuziasm în antrenamentul fizic și îi face să fie și mai energici.”  

Oamenii care își doresc experiențe noi, pot exersa în aer liber. Adepții varietății nu sunt mari fani ai cursurilor și claselor de sport programate. În timp ce oamenii mai conștiincioși, preferă antrenamentele programate, dar în același timp, să se ocupe de ei înșiși.

Dr. Hagan susține că:

“Aceștia sunt oamenii foarte disciplinați care se străduiesc să obțină un rezultat în viața sa. Astfel, ei își vor asuma exercițiile fizice, transformându-le în rutină, pentru a se asigurea că își ating scopul.”  

Concluziile provin dintr-un studiu de 860 de studenți care au primit teste de personalitate care conțineau și întrebări despre obiceiurile lor de a face sport. Rezultatele au arătat că diferite tipuri de personalitate susțin practicarea exercițiilor fizice în moduri diferite. Însă, cu un apetit scăzut de practicare a exercițiilor fizice sunt persoanele cu un indice nevrotic ridicat. Persoanele cu o structură psihică afectată de nevroză sunt cele care practică în cea mai mică măsură sportul, dar în același timp, sunt persoanele care pot profita cel mai mult de activitățile fizice pentru reducerea stresului și anxietății.  

Dr. Hagan concluzionează despre personalizare:

Dacă personalitățile oamenilor pot prezice care sunt condițiile cele mai favorabile pentru a face sport, atunci programul de exerciții poate fi adaptat pentru a se potrivi cu nevoile personale ale individului, astfel cresc șansele ca acel exercițiu să devină o rutină.

Jocuri de memorie

 

Cum poate stimula memoria de scurtă durată gândirea și exprimarea verbală?

Pentru a stimula memoria de scurtă durată, gândirea și exprimarea verbală, este important să exersăm constant aceste abilități. Importanța exprimării verbale poate fi evidențiată prin practica vorbirii, a gândirii critice și a rezolvării de probleme. Cititul și discuțiile active sunt modalități eficiente de a îmbunătăți aceste aspecte.

Nu poți să citești acum? Ascultă acest articol cu ușurință

S-a demonstrat faptul că stimularea creierului persoanelor în vârstă prin curent electric le-a permis să efectueze la fel de bine un test de memorie la fel ca participanții de 20 de ani. Aceasta este o dovadă a faptului că cercetătorii care au realizat studiul au găsit o  cale neinvazivă de a da timpul înapoi când vine vorba de memoria umană.

“Ea deschide o nouă cale de cercetare și opțiuni de potențial tratament”, a declarat cercetatorul Rob Reinhart într-un comunicat de presă cu privire la studiu, “și suntem foarte încântați de asta”.

 

Testarea vârstelor

Într-un studiu publicat în revista Nature Neuroscience, cercetătorii de la Universitatea din Boston detaliază modul în care au cerut unui grup de oameni de 20 de ani și altui grup cu vârste cuprinse între 60 și anii 70 de ani să finalizeze un test de memorie care să le folosească, în primul rând, capacitatea de concentrare, memoria de scurtă durată și modul în care se folosesc de raționamentele logice în luarea deciziilor.  Working memory (Memoria de scurtă durată) începe de obicei să scadă în jurul vârstei de 30 de ani. Așa cum era de așteptat, participanții la test care aveau vârsta de 20 de ani, oamenii din anii au depășit grupul mai în varsta in sarcina de memorie.  

Îmbunătățirea memoriei

Cu toate acestea, după ce membrii grupului mai în vârstă au primit 25 de minute de stimulare ușoară prin electrozi în zona capului, aceștia au efectuat la fel de bine testul ca și participanții mai tineri – iar creșterea memoriei nu le-a scăzut până la încheierea experimentului  (50 de minute). Potrivit cercetătorilor, beneficiile acestui tratament neinvaziv s-ar putea extinde dincolo de cei a căror memorie de lucru a început să cedeze din cauza vârstei. De asemenea, ei au descoperit că au reușit să stimuleze și creierului persoanelor mai tinere, care au avut rezultate slabe la test, astfel le-a întărit memoria prin acest tratament.

Cercetările de la Northwestern University publicate online în revista științifică Nature Neuroscience oferă dovezi electrofiziologice care arată că deciziile considerate a fi bazate pe presupuneri, intuiția fiecăruia sau sentimente instinctuale (cum vrei să le numești) pot să se bazeze, de fapt, pe amintiri valide care nu pot fi accesate în mod conștient. Cercetătorii concluzionează că oamenii ar trebui să fie mai receptivi la informațiile pe care le primesc din interior.

Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință

Ken Paller, profesor de psihologie, a declarat:

“De fapt, putem să știm mai mult decât credem în mod conștient că știm în situații de zi cu zi. Memoria subconștientului poate intra în joc, de exemplu, în recunoașterea chipului unui criminal sau a unui răspuns corect la un test. Sau alegerea unui produs  din hoarde de produse de consum poate fi condusă de amintiri care sunt destul de vii la un nivel subconștient. “

Participanții la studiu format din două grupe de 24 de subiecți au primit o serie de imagini colorate afișate pe ecranul unui computer. Pentru 50% din imaginile afișate au fost rugați să acorde toată atenția încercării de a memora ceea ce văd.

Al doilea grup de imagini a fost însoțit de ascultarea unui șir de cifre pe care participanții au fost rugați să și-l amintească până la următorul proces. Un nou număr a fost dat la fiecare încercare.

Cercetătorii au explicat faptul că, deși participanții s-ar putea concentra pe memorarea a jumătate dintre imagini, amplitudinea proiectul i-a distras foarte mult de la memorarea celorlalte. O scurtă perioadă de timp mai târziu, participanții au vizionat imagini similare într-un test de recunoaștere.

Ken Paller a comentat:

“Remarcabil, subiecții au selectat mult mai ușor imaginile vechi  atunci când au fost distrați decât atunci când au acordat atenție deplină. De asemenea, au fost mai exacți când au pretins că au ghicit decât atunci când au fost familiarizați cu imaginea.”

Semnalele EEG înregistrate dintr-un set de electrozi la 12 participanți au identificat valuri diferite în creier când au apărut amintiri ale unei memorii implicite în comparație cu rezultatele asociate cu experiențele de memorie conștiente. Un semnal unic a apărut la un sfert de secundă după ce participanții au văzut fiecare imagine veche.

Ken Paller a spus:

“Rezultatele studiului arată că atunci când oamenii încearcă să-și amintească, pot ști mai mult decât cred că știu”. Studiul actual se bazează pe studii anterioare care arată că victimele amneziei au adesea amintiri și avertismente puternice impuse împotriva dependenței unice de memoria conștientă.

Ken Paller a concluzionat despre intuiția omenească:

“Aceasta sugerează că trebuie să dezvoltăm și natura intuitivă și creativitatea noastră. Intuiția poate avea un rol important în găsirea răspunsurilor la tot felul de probleme din viața de zi cu zi.”

Funcția de Autocompletare a Creierului și cum ne ajută în procesul de memorie

Cum își influențează personalitatea funcția de autocompletare a creierului relațiile de cuplu?

Cum își influențează personalitatea funcția de autocompletare a creierului relațiile de cuplu? Ei bine, influența căsătoriei pe introverti și extroverti poate fi profundă. Introverti pot găsi solitudinea sufocatoare în căsătorie, în timp ce extroverti ar putea avea dificultăți în a găsi timp pentru ei înșiși. Este esențial să înțelegem aceste diferențe pentru a avea relații sănătoase.

Nu poți să citești acum? Ascultă acest articol cu ușurință

Când te uiți la o imagine cu o plajă însorită, aproape că poți simți mirosul mării prin ecran. Adesea creierul nostru completează amintirile și adaugă în mood automat diferite elemente ale experienței inițiale. Un nou studiu al Universităților din Birmingham și Bonn ne dezvăluie mecanismele din spate ale acestei funcții de auto-completare a creierului. Cercetătorii au prezentat participanților o serie de imagini și scene diferite. Foarte important, au asociat fiecare imagine cu o anumită scenă. În cazul acesta, o zmeură sau un scorpion. Participanților li s-au dat 3 secunde pentru a memora o anumită combinație de scene-obiect. După o scurtă pauză, li s-au prezentat din nou imaginile scenei, dar acum au trebuit să reconstruiască imaginea obiectului asociat din memorie. “În același timp, am examinat activitatea cerebrală participanților”, explică prof. Florian Mormann, care conduce grupul de Neurofiziologie Cognitivă și Clinică la Centrul Medical al Universității din Bonn. Ne-am concentrat asupra a două regiuni ale creierului – hipocampul și cortexul entorhinal învecinat cu acesta.” Se știe faptul că hipocampul joacă un rol important în memoria asociativă dar nu se cunoște cum face asta mai exact, în detaliu. Cercetătorii au descoperit ceva foarte interesant: în timpul reamintirii memoriei, neuronii din hipocampus au început să activeze puternic. Aceeași activare s-a petrecut când participanții au trebuit să își amintească doar scenele asociate cu obiecte, dar nu și obiectele. Este important de menționat că ativitatea hipocampală a durat mult mai mult atunci când participanții au trebuit să își amintească și imaginea asociată scenei de fundal (imaginea de zmeură sau scorpion). În plus, neuronii din cortexul entorhinal au început să se activeze la rândul lor, în paralel cu hipocampul. Dr. Bernhard Staresina de la Universitatea din Birmingham explică: “Modul de activare în cortexul entorhinal în timpul unei reamintiri reușite este foarte asemănător cu modelul de activare în timpul învățării inițiale a obiectelor”. Într-adevăr, asemănarea dintre învățare și amintirea zmeurii sau a scorpionului a fost atât de strânsă încât un computer a putut face diferența atunci când un participant se gândea la un scorpion sau la zmeură. “Noi numim acest proces reconstituire”, spune Staresina: “Actul amintirii pune neuronii într-un staree care este faorte asemănătoare cu cea pe care au avut-o timpul învățării inițiale”. Cercetătorii cred că o astfel de reinstituire este generată de neuroni din hipocampus. Exact ca un bibliotecar, neuronii hipocampali ar putea oferi indicii care să spună creierului unde se află stocate anumite amintiri.  

Privind în creierul pacienților cu epilepsie

Aceste înregistrări au fost efectuate la Clinica Universitară de Epileptologie din Bonn – unul dintre cele mai mari centre de epilepsie din Europa. Clinica este specializată în lucru cu pacienții care suferă de forme severe de epilepsie a lobului temporal median. Scopul este de a înlătura acele părți ale creierului care provoacă crizele epileptice. Pentru a localiza originea convulsiilor, unii pacienți au implanturi cu electrozi care înregistrează activitatea creierului în timpul procesului de reamintire. Tu ce părere ai despre acest studiu? Te-ai gândit până acum la faptul că mintea noastră, creierul nostru are această abilitate de auto-completare a informațiilor? Spune-ne părerea ta într-un comentariu mai jos.